Cum se pun întrebări în mod inteligent: Diferență între versiuni

Versiunea curentă din 14 ianuarie 2011 14:09

Traducerea reviziei 3.4 a documentului How To Ask Questions The Smart Way, de Eric S. Raymond şi Rick Moen

Atenţie editori: nu operaţi modificări de sens sau de exprimare în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză. Pentru cititori: daca va place sa dati linkul altora, incercati http://wiki.lug.ro/intrebari, nu contine diacritice care sa fie URL-encoded sau http://tinyurl.com/intrebari ;)

Introducere

În lumea hackerilor, tipul de răspuns pe care îl veţi primi la întrebări tehnice depinde atât de formularea acestora cât şi de dificultatea elaborării unui răspuns. Acest ghid îşi propune să vă ajute să formulaţi întrebările în aşa fel încât să primiţi un răspuns satisfăcător.

Acum când folosirea open-source s-a răspândit pe scară largă, puteţi obţine deseori răspunsuri şi de la alţi utilizatori mai experimentaţi, nu doar de la hackeri. Ăsta e un lucru bun; utilizatorii tind să fie mai îngăduitori cu greşelile începătorilor. Totuşi, tratându-i şi pe aceştia ca pe hackeri cum e recomandat aici e modul cel mai uşor de a obţine răspunsuri de la ei.

Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că hackerilor le plac problemele dificile şi întrebările care le solicită inteligenţa. Dacă nu ar fi fost aşa, nu ne-am fi aflat aici. Dacă ne daţi o întrebare interesantă o să vă fim recunoscători; întrebările bune sunt un stimul şi un cadou. Întrebările bune ne ajută să ne clarificăm cunoştinţele şi adesea ridică probleme pe care nu le-am fi observat, sau la care nu ne-am fi gândit. Printre hackeri, „Bună intrebare!“ e un compliment sincer.

În ciuda acestor lucruri, hackerii au reputaţia (neîndreptățită) că tratează întrebările simple cu ostilitate şi aroganţă. Uneori părem a fi automat nepoliticoşi cu începătorii si neştiutorii. Nu e deloc adevărat.

Suntem de fapt ostili faţă de acele persoane care par că nu vor să gândească şi nu-şi fac temele înainte să pună întrebări. Astfel de persoane nu sunt decât pierdere de vreme, iau fără să dea nimic înapoi, ne fac să pierdem timpul pe care l-am putea folosi pentru a răspunde la o intrebare mai interesantă sau unei persoane care merită într-adevăr. Îi numim pe aceştia „losers“ (din motive istorice, uneori este scris „lusers“).

Ne dăm seama că sunt mulţi oameni care vor doar sa folosească programele noastre şi nu sunt interesaţi de detaliile tehnice. Pentru majoritatea oamenilor un computer este o unealtă, un mijloc pentru atingerea unui scop; au lucruri mai bune de făcut în viaţă. Realizăm asta şi nu ne aşteptăm ca toată lumea să fie interesată de chestiunile tehnice care ne fascinează pe noi. Totuşi, stilul nostru de a răspunde la întrebări este adaptat celor care au acest interes si sunt dispuşi să participe activ la rezolvarea problemelor. Lucrul ăsta nu o să se schimbe, şi nici nu ar trebui; dacă s-ar întâmpla, am fi mai puţin eficienţi în treburile la care ne pricepem.

Suntem (în cea mai mare parte) voluntari. Ne luăm din timpul nostru pentru a răspunde la întrebări şi uneori suntem depăşiţi de cantitatea lor, aşa că le filtrăm fără milă. În particular, ignorăm întrebările de la persoane care se prezintă ca losers pentru a ne putea folosi timpul mai eficient, cu ceilalţi.

Dacă această atitudine vi se pare enervantă, elitistă sau arogantă, verificaţi-vă ipotezele. Nu vă cerem să faceţi plecăciuni în faţa noastră. Dimpotrivă, cei mai mulţi dintre noi ar prefera să vă trateze ca egali; sunteţi binevenit în comunitatea noastră, dacă depuneţi efortul necesar ca acest lucru să fie posibil. Pur şi simplu, nu este deloc economic să încercăm să ajutăm oameni care nu vor să se ajute singuri. E OK să fii neştiutor, NU E OK să faci pe prostul.

În concluzie, deşi nu este necesar să fiţi un expert pentru a ne capta atenţia, este necesar să demonstraţi o atitudine care în timp duce la competenţă: atenţie, reflecţie, spirit de observaţie şi dorinţa de a participa activ la rezolvarea problemelor. Dacă vă deranjează această "discriminare", vă sugerăm să apelaţi la servicii comerciale de asistenţă tehnică, în loc să ne cereţi să vă facem noi treaba gratuit.

Dacă decideţi să ne cereţi nouă ajutorul, nu vreţi să fiţi un loser. Nu vreţi nici măcar să păreţi că sunteţi unul. Cel mai bun mod de a obţine rapid un răspuns folositor este să puneți întrebări ca o persoană inteligentă, care are încredere în sine şi unele cunoştinţe și se întâmplă să aibă nevoie de ajutor cu o problemă punctuală.

Înainte de a întreba

Înainte de a trimite o întrebare tehnică pe e-mail, într-un newsgroup sau forum, faceţi următoarele:

• Încercaţi să găsiţi un răspuns căutând pe Web.
• Încercaţi să găsiţi un răspuns în manual.
• Încercaţi să găsiţi un răspuns într-un FAQ.
• Încercaţi să găsiţi un răspuns prin analiză şi experiment.
• Încercaţi să găsiţi un răspuns la un prieten mai experimentat.
• Dacă sunteţi programator, încercaţi să găsiţi răspunsul citind codul sursă.

Când formulaţi întrebarea, arătaţi că aţi făcut întâi cele de mai sus; astfel demonstraţi că nu sunteţi un puturos care ne face să ne pierdem timpul. Şi mai bine, arătaţi ce aţi descoperit făcând cele de mai sus. Ne place să răspundem celor care demonstrează că pot învăţa ceva din răspunsurile noastre.

Când căutaţi pe Google, introduceţi textul mesajului de eroare pe care-l primiţi (căutaţi şi în Google Groups, nu doar pe web). E foarte posibil să ajungeţi direct la documentaţia referitoare la problemă, sau la un thread pe o listă de discuții e-mail care conţine răspunsul. Chiar dacă nu găsiţi nimic relevant, ajută să puteţi spune „Am căutat pe google după cuvintele următoare dar nu am găsit nimic folositor“ la începutul mesajului prin care cereţi ajutor.

Nu vă grăbiţi. Nu vă aşteptaţi să puteţi rezolva o problemă complicată în câteva secunde de căutat pe Google. Citiţi şi asimilaţi FAQ-urile, relaxaţi-vă şi dedicaţi problemei o anumită perioadă de gândire înainte să abordaţi experţii. Credeţi-ne, îşi vor da seama din întrebările dumneavoastră cât de mult aţi citit şi v-aţi gândit şi vor fi mai dornici să vă ajute dacă sunteţi pregătit. Nu lansaţi imediat întregul repertoriu de întrebări doar fiindcă prima căutare nu a produs nici un rezultat (sau a produs prea multe rezultate).

Pregătiţi-vă bine întrebarea, gândiţi-o până la capăt. Întrebările care sună incomplet vor primi un răspuns pe măsură, sau deloc. Cu cât este mai clar că aţi încercat să vă rezolvaţi singur problema, cu atât e mai probabil să primiţi ajutor.

Aveţi grijă să nu puneţi o întrebare greşită. Dacă întrebarea porneşte de la ipoteze greşite, e foarte probabil ca cineva să vă răspundă literal, în speranţa că veţi învăţa ceva primind exact ce-aţi cerut în loc de ceea ce aveaţi nevoie.

Niciodată să nu consideraţi că aveţi dreptul la un răspuns. Nu-l aveţi; în definitiv, nu plătiţi pentru acest serviciu. Veţi câştiga un răspuns, punând o întrebare cu substanţă, interesantă, care ne dă de gândit, o întrebare care contribuie implicit la experienţa comunităţii mai degrabă decât o cerere pasivă de informaţii de la ceilalţi.

Arătaţi că sunteţi dispus să contribuiţi la elaborarea unei soluţii. „Poate să mă îndrume cineva?“, „Ce lipseşte din exemplul meu?“ şi „Pe ce site ar mai trebui să mă uit?“ au şanse mult mai mari să primească un răspuns, decât „Vă rog să-mi spuneţi exact cum să fac!“ pentru că arată că aveţi doar nevoie de o mică îndrumare în direcţia bună.

Când întrebaţi

Atenţie unde întrebaţi

Folosiţi-vă discernământul în alegerea locului unde puneţi întrebarea. E foarte probabil să fiţi ignorat sau catalogat ca loser, dacă:

• postaţi întrebarea pe un forum sau listă de discuții cu o temă diferită (offtopic)
• postaţi o întrebare elementară pe un forum unde se discută probleme tehnice complexe, sau invers
• postaţi pe mai multe grupuri simultan
• trimiteţi un mesaj direct către cineva pe care nu îl cunoașteți personal sau nu e direct responsabil pentru rezolvarea problemei

Hackerii ignoră întrebările puse în locurile greşite pentru a-şi proteja canalele de comunicaţie de zgomot inutil. Nu doriţi să fiţi în această situaţie.

Primul pas, deci, este găsirea forumului potrivit. Din nou, Google sau alte motoare de căutare vă sunt prieteni. Folosiţi-le pentru a găsi pagina de web a proiectului dedicat hardware-ului sau software-ului care vă face probleme. De obicei o să conţină link-uri către o lista de FAQ (Frequently Asked Questions), lista de email a proiectului şi arhiva acesteia. Listele de email sunt ultimul loc unde veţi cere ajutor, dacă prin eforturi proprii (inclusiv citirea acelor FAQ) nu găsiţi o soluţie. Pagina de web a proiectului mai poate descrie o procedură de raportare a bug-urilor. Dacă există, citiţi-o cu atenţie.

Lansarea unui mesaj către o persoană sau forum cu care nu sunteţi familiar e cel puţin riscantă. De exemplu, nu presupuneţi că autorul unei pagini de web informative doreşte să vă fie consultant gratuit. Nu faceţi presupuneri optimiste că întrebarea va fi binevenită; dacă nu sunteţi sigur, întrebaţi în altă parte sau deloc.

Când alegeţi un forum, newsgroup sau listă de email, nu vă luaţi doar după numele lor; căutaţi un FAQ sau regulile grupului pentru a verifica dacă întrebarea dvs. este pe subiect (on-topic). Citiţi o parte din mesajele anterioare înainte de a posta ca să aveţi o idee despre cum se desfăşoară discuţiile. De fapt, e o idee foarte bună să căutaţi in arhivele grupului după câteva cuvinte cheie ale problemei, înainte de a posta. Puteţi găsi chiar răspunsul, sau vă poate ajuta să formulaţi mai bine întrebarea.

Nu trimiteţi simultan mesaje către toate canalele disponibile, e similar cu strigatul şi irită. Luaţi-le pe rând.

Înţelegeţi întâi subiectul! O greşeală clasică este să întrebaţi despre interfaţa de programare Unix sau Windows într-un forum dedicat unui limbaj, unei biblioteci sau unelte portabile pe ambele sisteme. Dacă nu vă este clar de ce asta e o problemă, mai bine vă abţineţi până vă lămuriţi.

În general, întrebările postate pe un forum public bine ales au şanse mai bune să-şi găsească un răspuns decât aceleaşi întrebări pe un forum privat, din mai multe motive: în primul rând, masa mai mare de oameni care pot răspunde. Apoi, mărimea audienţei; hackerii răspund mai degrabă unei întrebări care ajută mai multă lume, decât celor care sunt de folos doar câtorva persoane.

De înţeles, hackerii talentaţi sau autorii de programe foarte cunoscute primesc oricum mai multe mesaje greşit adresate decât norma. Puteţi fi picătura care umple paharul. De mai multe ori, coautori ai unor proiecte cunoscute şi-au încetat participarea, datorită numărului prea mare de mesaje inutile venite pe adresa de mail personală.

Forumurile Web si canalele IRC orientate către începători

Grupul de utilizatori local sau distribuţia dvs. de Linux vă pot îndruma către forumuri Web sau canale IRC unde începătorii pot primi ajutor. Acestea sunt un bun punct de plecare, mai ales dacă vi se pare că vă loviţi de o problemă relativ simplă sau comună. Existenţa unui canal IRC e o invitaţie deschisă să puneţi întrebări si puteţi primi adesea răspunsul imediat.

De fapt, dacă programul care vă creeaza probleme face parte din distribuţie (cum se întâmplă de obicei), e chiar mai bine să întrebaţi pe listele/forumurile distribuţiei respective înainte să încercaţi pe cele ale proiectului. Hackerii lor s-ar putea să vă spună doar „folosiţi versiunea noastră“.

Înainte de a posta pe un forum Web, verificaţi dacă are o funcţie de căutare. Dacă da, încercaţi câteva căutări referitoare la problema dvs; poate ajută. Chiar dacă aţi folosit un motor de căutare pe Web înainte (cum ar fi trebuit), căutaţi şi pe forum; e posibil ca nu tot forumul să fi fost indexat.

Din ce în ce mai frecvent, proiectele oferă asistenţă utilizatorilor pe forumuri Web sau canale IRC, păstrând listele de email pentru discuţii legate de dezvoltare. Uitaţi-vă întâi după primele când aveţi nevoie de ajutor în legătură cu un proiect anume.

Pasul doi: listele de email ale proiectului

Când un proiect are o listă de email, scrieţi pe aceasta, nu direct către programatorii implicaţi, chiar dacă vi se pare că ştiţi exact cine vă poate da cel mai bun răspuns. Uitaţi-vă în documentaţia proiectului şi în pagina de Web după adresa unei liste de email. Iată câteva motive:

• Orice întrebare suficient de bună pentru unul dintre programatori va fi interesantă pentru întregul grup. Pe de altă parte, faptul că întrebarea e prea stupidă pentru listă nu e o scuză pentru a-i agasa pe programatori personal.
• Întrebând pe listă permiteţi o mai bună împărţire a muncii între programatori. Un programator individual (în special dacă e vorba despre leader-ul proiectului) poate fi prea ocupat pentru a vă răspunde.
• Majoritatea listelor de email sunt arhivate şi indexate de motoarele de căutare. Altcineva va putea găsi întrebarea dvs. şi răspunsurile pe web, în loc să întrebe din nou pe listă.
• Dacă o anumită întrebare se tot repetă, e o indicaţie că documentaţia sau chiar software-ul respectiv se pot îmbunătăţi pentru a fi mai puţin ambigue. Dacă întrebările respective s-ar pune în particular, nimeni nu ar avea o vedere de ansamblu asupra întrebărilor mai frecvente.

Dacă un proiect are atât o listă (sau forum) pentru utilizatori cât şi una pentru programatori (hackeri) şi nu lucraţi efectiv cu codul sursă al programului, întrebaţi pe lista pentru utilizatori. Nu presupuneţi că sunteţi binevenit pe lista de dezvoltare, unde probabil că întrebarea va fi tratată ca zgomot.

Bineînţeles, dacă sunteţi sigur că întrebarea nu e trivială şi nu primiţi răspuns pe lista pentru utilizatori timp de mai multe zile, încercaţi şi cealaltă listă. Ar fi indicat să monitorizaţi o perioadă lista, pentru a fi familiar cu obiceiurile grupului (o idee bună pentru orice listă privată).

Dacă nu găsiţi o listă de email pentru un proiect şi aveţi doar adresa autorului (maintainer), scrieţi-i acestuia. Chiar şi aşa, nu plecați de la presupunerea că nu există o listă. Menţionaţi în mesajul dvs. că nu aţi găsit-o. De asemenea, menţionaţi că nu aveţi nimic împotrivă să vă fie retrimis mesajul către alte persoane. (Mulţi consideră că mesajele private, chiar dacă nu conţin nimic secret, trebuie să rămână private. Dându-vă acordul pentru retransmiterea mesajului dvs. îi permiteţi să aleagă el modul de tratare a cererii).

Folosiţi linii de subiect relevante

Pe listele de email, newsgroups sau forumurile Web, linia de subiect vă dă ocazia să captaţi atenţia experţilor, în circa 50 caractere. Nu o irosiţi cu sintagme de genul „ajutor“ (ca să nu mai vorbim de „AJUTOR!!!!“; mesajele cu un astfel de subiect vor fi ignorate din reflex). Nu încercaţi să ne impresionaţi cu dificultăţile dvs; folosiţi acel spaţiu pentru o descriere concisă a problemei.

O convenţie utilă pentru linia de subiect, folosită de multe organizaţii de asistenţă tehnică, este forma „obiect - deviaţie“. „Obiect“ desemnează acel lucru care are o problema, iar „deviaţie“ descrie abaterea de la comportamentul aşteptat.

Stupid 

AJUTOR! Placa video nu funcţionează cum trebuie!!

Inteligent 

XFree86 4.1 forma cursorului incorectă, chipset Fooware MV1005

Şi mai inteligent 

XFree86 4.1 cursorul mouse-ului, chipset Fooware MV1005 - desenat incorect

Redactarea unui subiect de forma „obiect - deviaţie“ vă va forţa să gândiţi problema în detaliu. Ce anume este afectat? Doar cursorul mouse-ului, sau şi restul graficii? Se întâmplă doar cu XFree86? Doar cu versiunea 4.1? Se întâmplă doar cu chipset-ul Fooware? Doar cu modelul MV1005? Un hacker care vede un astfel de subiect poate înţelege imediat cu ce anume aveţi probleme şi care sunt acelea.

Imaginaţi-vă că vă uitaţi la index-ul arhivei de întrebări, care vă arată doar liniile de subiect. Faceţi în aşa fel încât subiectul să reflecte întrebarea suficient de bine încât următoarea persoană care va căuta în arhivă răspunsul la o întrebare similară cu a dvs. să o găsească uşor şi să nu întrebe din nou acelaşi lucru.

Dacă puneţi o întrebare într-un răspuns (reply la un email anterior), schimbaţi linia de subiect pentru a se vedea că puneţi o întrebare. Un subiect ca "Re: test" sau "Re: new bug" e puţin probabil să atragă atenţia. De asemenea, ştergeţi din mesaj textul vechi, păstrând un minim necesar pentru a-l face coerent pentru cititori noi.

Nu folosiţi funcţia "reply" pe un mesaj de pe listă pentru a porni un thread nou, fără legătură, sau vă limitaţi audienţa. Unii clienţi de mail, ca mutt, permit utilizatorului să sorteze mesajele după thread şi să împacheteze (fold) toate mesajele dintr-un thread într-o singură linie de subiect. Cei care fac asta, pur şi simplu nu vor vedea mesajul dvs.

Schimbarea liniei de subiect nu este suficientă. Mutt, probabil şi alte programe, se uită la alte informaţii din header-ul mesajelor pentru a determina thread-ul din care fac parte, nu la linia de subiect. Scrieţi un mesaj nou.

Pe forumurile Web regulile sunt puţin diferite, deoarece mesajele sunt de obicei legate de un thread şi nu sunt vizibile decât în contextul acelui thread. Schimbarea subiectului pentru a pune o întrebare nu este esenţială (nu toate forumurile permit linii diferite de subiect la fiecare mesaj, şi oricum nu le citeşte nimeni). Dar a pune o întrebare într-un thread existent e o practică dubioasă, pentru că întrebarea nu va fi văzută decât de cei care urmăresc acel thread. Deci, dacă nu sunteţi extrem de sigur că vreţi un răspuns doar de la cei activi în thread, porniţi unul nou.

Nu îngreunaţi răspunsul

Dacă încheiaţi mesajul cu „Vă rog să răspundeţi pe adresa...“, e foarte puţin probabil să vă răspundă cineva. Dacă nu puteţi fi deranjat pentru câteva secunde să setaţi câmpul Reply-To din antet (header), nici noi nu putem fi deranjaţi pentru a ne gândi la problema dvs. Dacă programul de mail nu vă permite acest lucru, folosiţi unul mai bun. Dacă sistemul dvs. de operare nu are un program care să permită acest lucru, folosiţi un sistem de operare mai bun.

Pe forumurile Web e nepoliticos să solicitaţi un răspuns direct pe email în afara cazului în care informaţia pe care o solicitaţi e confidenţială (şi consideraţi dintr-un motiv oarecare că cineva e dispus să v-o transmită doar dvs, nu şi celorlalţi de pe forum). Dacă doriţi să primiţi un răspuns pe email configuraţi forumul să îl trimită astfel; această facilitate este foarte răspândită, o puteţi găsi sub numele „watch this thread“, „send email on answers“ etc).

Folosiţi un limbaj clar, corect gramatical şi ortografic

Experienţa ne arată că cei dezordonaţi sau neatenţi la scriere, sunt la fel şi în gândire sau programare (suficient de frecvent încât aceasta să fie regula, nu excepţia). Răspunsul la întrebările neatenţilor şi dezordonaţilor nu ne aduce vreo satisfacţie; mai bine facem altceva.

Aşadar, e important să vă exprimaţi ideile clar şi corect. Dacă nu sunteţi dispuşi să faceţi efortul acesta, nici noi nu suntem dispuşi să vă acordăm atenţie. Cizelaţi-vă limbajul. Nu trebuie să fie rigid sau să sune oficial, hackerii apreciază un limbaj informal, jargonul şi umorul, atunci când sunt folosite cu precizie. Dar trebuie să fie precise, pentru a arăta că gândiţi şi sunteţi atent.

Ortografia, punctuaţia, trebuie să fie corecte. Nu încurcaţi (în engleză) „its“ cu „it's“, „loose“ cu „lose“ sau „discrete“ cu „discreet“. NU FOLOSIŢI DOAR LITERE MARI, se consideră că ţipaţi (scrisul doar cu litere mici e doar ceva mai puţin enervant, pentru că este dificil de urmărit. Alan Cox este scuzat, dvs. nu).

În general, dacă scrieţi ca un semi-analfabet e foarte probabil să fiţi ignorat. Limbajul l33t skript kiddie h4x0r este reţeta sigură ce garantează că nu veţi primi nimic în afară de tăcere (sau, în cel mai bun caz, dispreţ şi sarcasm).

Dacă folosiţi altă limbă decât cea maternă, veţi fi tratat cu oarece îngăduinţă pentru erorile gramaticale sau ortografice, dar nu mai mult. Lenea tot nu va fi tolerată (şi da, de obicei diferenţa e sesizabilă). De asemenea, dacă nu ştiţi ce limbi vorbesc ceilalţi, folosiţi engleza. Întrebările în limbi străine majorităţii vor fi bineînţeles ignorate, iar engleza este limba universală pe Internet. Scriind în engleză scad şansele ca întrebarea dvs. să fie ignorată.

Folosiţi un format uşor de citit

Dacă faceţi întrebarea greu de citit în mod artificial, ea va fi mai degrabă ignorată în favoarea altora. Aşadar:

• trimiteţi email text, nu HTML
• fișierele ataşate sunt de obicei OK, dar numai când au un conţinut relevant (ca de exemplu fişiere sursă sau patch), şi nu adăugate automat de clientul dvs de mail (cum ar fi o copie a mesajului dvs în alt format)
• nu trimiteţi mesaje în care paragrafe întregi sunt scrise pe o singură linie (e greu de răspuns doar la o porţiune din mesaj). Presupuneţi că cititorii folosesc un ecran text de 80 caractere lăţime şi spargeţi rândurile în consecinţă, la ceva mai puţin de 80 caractere.
• în schimb, nu spargeţi la o coloană fixată rândurile ce conţin date (loguri, istoric de comenzi). Datele trebuie incluse exact în forma în care au fost generate, pentru ca cititorii să vadă acelaşi lucru pe care l-aţi văzut si dvs.
• nu folosiţi codarea MIME Quoted-Printable pe un forum de limbă engleză. Această codare poate e necesară când folosiţi o limbă pentru care setul ASCII nu e suficient, dar nu este suportată de toţi agenţii de mail. Când nu este interpretată corect, apar acele semne urâte (=20) prin text.
• nu vă aşteptaţi niciodată să putem citi formate de document proprietare ca Microsoft Word sau Excel. Majoritatea reacţionăm la aşa ceva cam cum ar reacţiona oricine la vederea unei balegi la intrarea în casă. Chiar când putem, tehnic vorbind, să le citim, urâm chestia asta.
• dacă trimiteţi email din Windows, opriţi facilitatea stupidă a Microsoft numită „Smart Quotes“ pentru a evita apariţia de caractere în plus în mesaj
• pe forumurile Web, nu abuzaţi de smiley-uri si facilităţile HTML (când există). Unul-două smiley-uri sunt OK, dar colorarea cât mai variată a textului e neserioasă. Abuzul de smiley-uri, culori şi fonturi vă recomandă ca pe o adolescentă jucăuşă, o idee nu foarte bună, în afară de cazul în care sunteţi mai atras de sex decât de un răspuns.

Dacă folosiţi un client de mail cu interfaţă în mod grafic (Netscape Messenger, MS Outlook sau altele asemenea) aveţi grijă: puteţi încălca aceste reguli folosind setările implicite. Majoritatea au o comandă „View Source“ în meniu. Folosiţi-o pe mesajele deja trimise pentru a verifica dacă trimiteţi doar text sau şi alte lucruri inutile.

Fiţi precis în descrierea problemei

• descrieţi clar simptomele problemei sau bug-ului
• descrieţi mediul în care apar (arhitectură, sistem de operare, aplicaţie, etc). Precizaţi versiunea distribuţiei folosite (ex: „Fedora Core 2“, „Slackware 9.1“, etc).
• descrieţi investigaţiile pe care le-aţi făcut asupra problemei
• descrieţi etapele pe care le-aţi parcurs pentru a diagnostica problema
• descrieţi schimbările recente în configuraţia calculatorului (hardware şi software) care ar putea fi relevante
• încercaţi să anticipaţi întrebările ajutătoare pe care hackerii vi le-ar putea pune şi pe cât posibil furnizaţi acele informaţii în avans. Simon Tatham a scris un eseu intitulat How to Report Bugs Effectively pe care vi-l recomand cu căldură.

Multe informaţii nu înseamnă precizie

A fi precis nu înseamnă să puneţi cantităţi uriaşe de cod sursă sau date într-o cerere de ajutor. Dacă aveţi un test complicat la care aplicaţia nu se comportă corect, încercaţi să-l reduceţi la minimul necesar care declanşează problema.

Lucrul ăsta e folositor din cel puţin trei motive. Unu: va fi evident că aţi depus eforturi pentru simplificarea întrebării, ceea ce vă sporeşte şansele de a primi un răspuns. Doi: simplificarea întrebării face mai probabilă primirea unui răspuns folositor. Trei: rafinând formularea problemei e posibil să găsiţi singur o rezolvare sau metodă de evitare a problemei.

Nu pretindeţi că aţi descoperit un bug

Când aveţi o problemă cu un program, nu pretindeţi că aţi găsit un bug decât dacă sunteţi foarte, foarte sigur. Sfat: dacă nu puteţi furniza cod sursă care repară problema sau un test care să demonstreze regresia faţă de o versiune anterioară, probabil nu sunteţi suficient de sigur. Acest lucru este valabil şi pentru paginile de web sau documentaţie. Dacă găsiţi un bug în documentaţie, ar trebui să prezentaţi un text corect şi locul în care trebuie aşezat în documentaţie.

Ţineţi cont că sunt mulţi alţi utilizatori care nu au problema dvs. Altfel, aţi fi aflat despre ea citind documentaţia şi căutând pe web (aţi făcut asta, nu?). E foarte posibil să faceţi dvs. ceva greşit, nu programul.

Cei care au scris programul lucrează din greu pentru a-l face să funcţioneze cât mai bine. Dacă pretindeţi că aţi găsit un bug, sugeraţi că ei au făcut ceva greşit, şi e posibil să-i jigniţi chiar dacă aveţi dreptate. Nu e deloc diplomatic să includeţi cuvântul „bug“ în linia de subiect a mesajului.

Când puneţi întrebarea, e bine să o formulaţi plecând de la presupunerea ca dvs sunteţi cel care face ceva greşit, chiar dacă în particular sunteţi foarte sigur că aţi găsit un bug. Dacă într-adevăr e un bug, veţi afla despre asta într-un răspuns. E preferabil să se scuze autorii dacă bug-ul e real, decât să fiţi pus în aceeaşi situaţie în caz că v-aţi înşelat.

Milogeala nu impresionează şi nu înlocuieşte efortul propriu

Unii oameni care au înţeles că nu trebuie să fie aroganţi sau nepoliticoşi când cer ajutor cad în extrema cealaltă: „Ştiu că sunt un biet începător neajutorat, dar...“. Atitudinea asta e enervantă mai ales atunci când este însoţită de o descriere prea vagă a problemei.

Nu pierdeţi timpul (dvs. şi al nostru) cu astfel de maimuţăreli. Prezentaţi contextul şi întrebarea cât de clar puteţi. Vă pune într-o lumină mai bună decât cea descrisă mai sus.

Uneori forumurile Web au secţiuni dedicate începătorilor. Dacă vi se pare că aveţi o întrebare de începător, acolo îi e locul, dar nu exageraţi cu milogeala nici acolo.

Descrieţi simptomele problemei, nu presupunerile dvs

Nu e deloc folositor să le spuneţi hackerilor ce credeţi că poate cauza probleme (dacă aţi fi atât de bun la diagnoză, aţi mai cere ajutorul altora?). Descrieţi exact simptomele observate, nu interpretări şi teorii proprii. Lăsaţi-i pe ei să facă interpretările. Dacă o presupunere a dvs. vi se pare foarte relevantă, introduceţi-o ca atare („Eu cred că...“) şi arătaţi de ce e insuficientă pentru rezolvarea problemei.

Stupid 

Primesc frecvent SIG11 la compilarea kernel-ului, bănuiesc că un traseu e crăpat pe placa de bază. Cum verific aşa ceva?

Inteligent 

Pe un K6/233 cu placa de bază FIC-PA2007 (chipset VIA Apollo VP2) cu 256MB Corsair PC133, primesc din ce în ce mai des SIG11 la circa 20 minute de la pornire, când compilez un kernel (niciodată în primele 20 minute). După un reboot problema reapare imediat, dar după ce-l las stins peste noapte nu. Am schimbat RAM-ul, nu ajută. Aşa arată mesajele de eroare la compilare [...]

Deoarece acest subiect pare a fi unul greu de însușit, aceasta fraza va va aduce aminte: "Toti diagnosticienii sunt din Missouri." Motoul oficial al statului Missouri este "Arată-mi", stabilit in 1899, cand congressmanul Willard D. Vandiver a zis "Ma trag dintr-un ținut care cultivă porumb și bumbac și scaieti și Democrati, iar elocvența spumantă nici nu ma convinge si nici nu ma satisface. Sunt din Missouri. Trebuie sa-mi arati." In cazul diagnosticianului, nu este vorba de scepticism ci de o nevoie adevarata de a vedea ceva cat mai apropiat de ceea ce vedeti dvs., in locul presupunerilor si rezumatelor dvs. Aratati-ne.

Descrieţi simptomele problemei în ordine cronologică

Cele mai utile indicii despre natura unei probleme care apare frecvent, sunt evenimentele dinaintea manifestării acesteia. Ar trebui, deci, să descrieţi ce făceaţi în momentul în care a apărut problema. Dacă e vorba de comenzi din linia de comandă, un log al sesiunii care să conţină ultimele circa 20 linii poate fi foarte util.

Dacă programul care a crăpat are opţiuni pentru diagnostic (ex: -v pentru verbose (eng: detaliat)), gândiţi-vă ce informaţii furnizate pot fi utile şi includeţi-le în log.

Dacă textul ajunge să fie foarte lung (mai lung de circa patru paragrafe), descrieţi sumar problema la început, urmând apoi detaliile în ordine cronologică. Hackerii care vă citesc o să aibă o idee la ce să se aştepte.

Descrieţi obiectivul, nu paşii intermediari

Dacă încercaţi să aflaţi cum puteţi face un lucru (spre deosebire de cazul în care raportaţi un bug), începeţi prin a vă descrie obiectivul. Doar după aceea descrieţi etapa intermediară la care v-aţi blocat.

Adesea cei care au nevoie de ajutor au în minte un obiectiv greu de atins dar rămân blocaţi într-o etapă pe care o consideră necesară pentru realizarea acelui obiectiv. Atunci, ei solicită ajutor pentru a depăşi etapa, dar nu îşi dau seama că poate calea aleasă e greşită.

Stupid 

Cum fac să selectez culorile în FooDraw, dându-le valorile hexazecimale?

Inteligent 

Încerc să schimb (în FooDraw) paleta de culori a unei imagini. Singurul mod în care cred că s-ar putea face asta e să schimb manual fiecare culoare din paletă, dar nu îmi dau seama cum se introduc direct valorile hexazecimale pentru culori.

A doua întrebare este mai bună, pentru că permite formularea unui răspuns în care să se sugereze un instrument mai potrivit pentru sarcina respectivă.

Nu solicitaţi răspunsuri private

Hackerii consideră că rezolvările problemelor trebuie să fie făcute în public, printr-un proces transparent în care primele tentative de răspuns ar trebui să fie corectate de către cei mai experimentaţi, când aceştia observă că sunt incomplete sau incorecte. În acest fel ei pot fi recompensaţi prin recunoaşterea competenţelor şi cunoştinţelor de către comunitate.

Când cereţi un răspuns privat întrerupeţi procesul în sine şi anulaţi potenţialele beneficii. Nu faceţi acest lucru. Este alegerea celui care răspunde să o facă privat, şi acest lucru se întâmplă de obicei pentru că întrebarea e prost formulată sau atât de banală încât nu prezintă interes pentru ceilalţi.

Există o singură excepţie de la regulă. Dacă întrebarea e probabil să genereze multe răspunsuri similare, cuvintele magice sunt "trimiteţi-mi mie răspunsurile, şi o să fac un rezumat pe listă ". E elegant să preveniţi încărcarea listei de mail sau newsgroup-ului cu o mare de răspunsuri, majoritatea identice (trebuie să vă ţineţi de cuvânt cu rezumatul).

Puneţi întrebări concrete, punctuale

Întrebările deschise dezbaterilor tind să fie văzute ca pierdere de vreme. Persoanele care vă pot da cele mai folositoare răspunsuri sunt totodată şi cele mai ocupate (fie şi pentru că ei sunt cei care au cel mai mult de contribuit). Ei sunt de obicei alergici la chestiuni care pot mânca un timp nedeterminat, aşa că nu apreciază acest gen de întrebări.

E mai probabil să primiţi un răspuns folositor dacă prezentaţi o problemă concretă (solicitaţi indicaţii, trimiteţi cod, doriţi validarea unui patch, etc). Îşi vor putea astfel concentra atenţia asupra problemei şi vor putea pune o limită superioară a timpului alocat dvs.

Pentru a înţelege, gândiţi-vă la expertiza lor ca la o resursă abundentă şi la timpul disponibil ca la o resursă rară. Cu cât solicitaţi mai puţin timp alocat, cu atât e mai probabil să primiţi un răspuns de la un hacker foarte bun dar foarte ocupat.

E bine deci să încercaţi minimizarea timpului necesar pentru a vă răspunde, ceea ce nu e întotdeauna acelaşi lucru cu simplificarea problemei. De exemplu, „Puteţi să-mi indicaţi o explicaţie bună pentru X?“ e o întrebare mult mai bună decât „Puteţi să-mi explicaţi X, vă rog?“ Dacă aveţi un program care nu funcţionează, e mai bine de obicei să întrebaţi ce este greşit în cod decât să cereţi să vi-l repare cineva.

Când întrebaţi despre cod

Nu rugaţi pe alţii să vă găsească problemele în codul dvs. fără a le da un indiciu asupra cărui fel de problemă ar trebui să caute. Dacă postaţi câteva sute de linii de cod odată cu comentariul "nu funcţionează" veţi fi ignorat. Postarea a 12 linii de cod cu comentariul "după linia 7 mă aşteptam să văd <x> dar am primit <y>" are şanse mult mai mari să vă obţină un răspuns.

Dacă doriţi doar o evaluare a codului, menţionaţi asta la început, şi fiţi expliciţi în privinţa căror zone credeţi că trebuiesc evaluate.

Nu puneţi întrebări din tema pentru acasă

Hackerii depistează uşor astfel de întrebări, pentru că pe majoritatea le-am rezolvat şi noi. Acele probleme sunt pentru ca dvs să le rezolvaţi, ca să învăţaţi ceva. E OK să cereţi mici indicaţii, dar nu soluţia completă.

Dacă suspectaţi că o întrebare ce v-a fost adresată face parte din această categorie, dar totuşi nu aveţi un răspuns, puteţi încerca să întrebaţi în grupurile de utilizatori sau (în ultimă instanţă) pe listele pentru utilizatori. În timp ce hackerii vor depista natura problemei, utilizatorii mai avansaţi vă pot da măcar unele indicaţii.

Reduceţi numărul întrebărilor irelevante

Rezistaţi tentaţiei de a încheia mesajele cu întrebări lipsite de conţinut de genul „Poate să mă ajute cineva?“ sau „Exista vreo soluţie?“. În primul rând, dacă aţi descris măcar pe jumătate coerent problema, astfel de adăugiri sunt superflue. În al doilea rând, pentru că sunt superflue, sunt iritante şi vi se poate răspunde cât se poate de corect din punct de vedere logic "Da, poţi fi ajutat" sau "Nu, nu te poate ajuta nimeni."

În general, este bine să evitaţi întrebările cu răspuns da/nu. yes-or-no answer

Urgent pentru dvs, nu şi pentru noi

Nu solicitaţi un răspuns rapid, chiar dacă aveţi nevoie de el, marcând mesajul ca Urgent. E problema dvs, nu a noastră. Mimarea unei urgenţe e neproductivă: majoritatea hackerilor va şterge pur şi simplu mesajul, ca o încercare egoistă şi obraznică de a primi atenţie specială.

Există o mică excepţie de la regulă. Dacă menţionaţi că folosiţi un program în circumstanţe ce-i oferă o expunere publică mare, e posibil să primiţi atenţie; într-o astfel de situaţie, dacă sunteţi presat de timp, şi spuneţi asta politicos, aveţi şansa să primiţi un răspuns mai rapid.

Este totuşi riscant să faceţi presupuneri că hackerii vor fi interesaţi doar din acest motiv, valorile lor fiind probabil diferite. Să postaţi de pe Staţia Spaţială Internaţională probabil că se califică, dar dacă postaţi din partea unei mari organizaţii caritabile sau politice aproape sigur nu. Un mesaj de genul "Urgent: ajutaţi-mă să salvez balenele verzi!" vă va face ţinta unui flame chiar din partea hackerilor care consideră salvarea balenelor verzi un lucru important.

Dacă nu vă este clar de ce e aşa, recitiţi acest document până când înţelegeţi, înainte să postaţi în vreun fel.

Puţină politeţe nu strică

Fiţi politicos. Folosiţi "Vă rog" şi "Mulţumesc pentru atenţie". Arătaţi că apreciaţi faptul că sunteţi ajutat gratis.

Sincer, politeţea nu este la fel de importantă (şi nu este un substitut) ca scrierea corectă, clară, precisă, evitarea formatelor proprietare, etc; am prefera să primim mesaje mai abrupte, dar tehnice, decât unele vagi, pline de politeţuri (ţineţi cont că ne plac problemele din care avem ceva de învăţat).

Totuşi, dacă nu sunteţi foarte tehnic, puţină politeţe vă va ajuta să primiţi un răspuns.

(Trebuie menţionat că singura obiecţie serioasă pe care am primit-o de la hackeri veterani la acest HOWTO, se referea la recomandarea noastră anterioară de a folosi "Mulţumesc cu anticipaţie". Unii au considerat că sugerează intenţia de a nu mulţumi ulterior. Recomandarea noastră e fie să folosiţi "Mulţumesc cu anticipaţie" şi să mulţumiţi ulterior celor care v-au răspuns, sau să folosiţi doar la final o formulă de genul "Mulţumesc pentru atenţie")

Reveniţi cu descrierea soluţiei

După rezolvarea problemei, reveniţi cu un scurt mesaj pentru cei care v-au ajutat; spuneţi-le ce-a ieşit şi mulţumiţi-le pentru ajutor. Dacă problema a captat suficient interes pe o listă de mail sau newsgroup, acolo ar trebui să postaţi această notiţă.

Ideal, răspunsul ar trebui să fie în thread-ul pornit de la întrebarea iniţială şi ar trebui să fie etichetat cu ceva de genul REZOLVAT în linia de subiect. Pe listele cu trafic mare, un cititor care va vedea un thread despre "problema X" va şti să nu piardă timpul cu acel thread dacă vede un mesaj cu subiectul "problema X - REZOLVAT" (în afară de cazul în care problema este interesantă pentru el) şi îşi poate folosi timpul rezolvând alte probleme.

Notiţa finală nu trebuie să fie lungă; un simplu "Salut, era un cablu defect. Mulţumesc tuturor. - Bill" e mai bun decât nimic. De fapt, un sumar este mai bun decât o expunere pe larg, dacă problema nu era extrem de complexă. Spuneţi ce anume a rezolvat problema, dar nu e nevoie să repetaţi toată secvenţa cu diagnosticul.

Pentru problemele mai complexe, puteţi descrie pe scurt cum a decurs analiza. Prezentaţi formularea finală a problemei. Spuneţi întâi ce a funcţionat ca soluţie şi indicaţi potenţialele căi care nu duc în final la nici un rezultat. Căile greşite de rezolvare trebuie să apară după metoda corectă şi celelalte detalii, pentru a nu transforma totul într-un roman poliţist. Numiţi persoanele care v-au ajutat; o să vi-i apropiaţi în acest fel.

Un astfel de sumar va fi găsit de cei care caută în arhiva listei/newsgroup-ului şi le va indica exact ce a funcţionat pentru dvs., putându-i ajuta eventual şi pe ei.

În ultimul rând, mesajul dvs va da satisfacţie tuturor celor implicaţi, arătând că problema a fost rezolvată. Dacă nu sunteţi o persoană tehnică sau hacker, credeţi-ne pe cuvânt că sentimentul e foarte important pentru acei guru şi specialişti care v-au ajutat. Problemele care se lungesc şi nu au o finalitate sunt frustrante; hackerii simt nevoia de a le vedea rezolvate. Karma câştigată răspunzând acestei dorinţe o sa vă fie de mare ajutor data viitoare când aveţi nevoie să întrebaţi ceva.

Gândiţi-vă cum îi puteţi ajuta pe alţii să nu aibă aceeaşi problemă în viitor. Întrebaţi-vă dacă o mică menţiune în FAQ sau documentaţie ar ajuta, şi dacă da, faceţi-o şi trimiteţi-o celui care se ocupă de ele.

Printre hackeri, acest comportament e mult mai important decât politeţea convenţională. În acest fel câştigaţi o reputaţie de bun jucător, un câştig important pentru dvs.

Cum se interpretează răspunsurile

RTFM şi STFW: cum îţi dai seama că ai sfeclit-o

E o veche tradiţie: dacă primiţi un răspuns care conţine doar "RTFM" (Read The Fucking Manual), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să citiţi manualul. Aproape sigur are dreptate. Citiţi-l!

RTFM are o rudă mai tânără. Dacă răspunsul conţine doar "STFW" (Search The Fucking Web), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să căutaţi pe Web. Aproape sigur are dreptate. Căutaţi! (Varianta mai puţin dură este "Google este prietenul tău!").

Pe un forum Web, vi se poate spune să căutaţi în arhivele forumului. Cineva v-ar putea chiar indica un thread anterior în care s-a discutat deja problema. Nu vă bazaţi pe asta; căutaţi înainte de a întreba.

De multe ori, cel care vă răspunde aşa are manualul sau o pagină de web în faţă şi poate vedea că (a) informaţia pe care o cereţi e uşor de găsit şi (b) consideră că veţi învăţa mai mult căutând singur decât dacă vi se dă "mură-n gură".

Nu ar trebui să vă simţiţi jignit; după standardele noastre vă tratează cu respect prin simplul fapt că nu vă ignoră. Ar trebui să-i fiţi recunoscător pentru bunăvoinţă.

Dacă nu înţelegeţi...

Dacă nu înţelegeţi un răspuns, nu cereţi imediat clarificări. Folosiţi aceleaşi unelte ca înainte de a întreba (manual, FAQ, web, etc) pentru a-l înţelege. Dacă tot e nevoie să cereţi lămuriri, arătaţi ce-aţi învăţat.

De exemplu, dacă vă spun: "Se pare că aveţi un zentry agăţat; trebuie resetat", nu veniţi cu "Ce e un zentry?" în loc de "OK, am citit manualul şi zentry-urile sunt menţionate la opţiunile -z şi -p. Niciuna nu se referă la resetarea lor. E una din ele, sau îmi scapă ceva?"

Cum să trataţi obrăzniciile

Mult din ce poate părea obrăznicie, în cercurile noastre nu este intenţionat jignitor. E mai degrabă un produs al stilului direct de comunicare între persoane mai atente la rezolvarea problemelor decât la menajarea sentimentelor.

Când simţiţi aşa ceva, încercaţi să rămâneţi calm. Dacă cineva depăşeşte limitele, e foarte probabil ca un veteran să-i atragă atenţia. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă şi dvs vă pierdeţi calmul cu cineva, e posibil ca acela să se fi purtat în normele obişnuite şi dvs să cădeţi vinovat. Bineînţeles, vă vor scădea şansele să primiţi informaţiile solicitate.

Pe de altă parte, ocazional o să fiţi întâmpinat cu obrăznicii şi comportament agresiv, neîndreptăţite. E acceptabil în acest caz să îl muştruluiţi sever pe ofensator. Când faceţi asta, însă, fiţi foarte, foarte sigur pe poziţia dvs. Linia între o mustrare pentru comportament şi pornirea unui flame-war inutil e atât de subţire încât chiar hackerii o trec de multe ori; dacă sunteţi un nou venit, şansele sunt mari ca discuţia să degenereze. Dacă aţi venit pentru informaţii, nu distracţie, e mai bine să nu riscaţi şi să lăsaţi tastatura în pace.

(Unii susţin că mulţi hackeri suferă de o formă de autism sau Sindromul Asperger, şi le lipsesc câteva circuite din creier care controlează interacţiunea socială. Poate e, poate nu e adevărat. Dacă nu sunteţi hacker, ar ajuta să puteţi tolera excentricităţile noastre, chiar dacă sunteţi convins că nu suntem normali. N-aveţi decât. Nu ne interesează; ne place să fim ceea ce suntem, si suntem în general sceptici la diagnostice de acest gen).

În secţiunea următoare vom vorbi despre altceva: genul de obrăznicii pe care le veţi întâlni când dvs vă comportaţi greşit.

Cum să nu vă purtaţi ca un loser

Şansele sunt ca mai devreme sau mai târziu să intraţi în conflict cu comunitatea hackerilor, chiar de mai multe ori, în moduri descrise aici sau similare. Vi se va spune exact ce-aţi greşit, probabil într-o manieră mai colorată. În public.

Când se întâmplă aşa ceva, cel mai rău lucru pe care-l puteţi face e să vă plângeţi despre ceea ce vi s-a întâmplat, să pretindeţi scuze, zbieraţi, declaraţi greva foamei, ameninţaţi cu procese, pârâţi la angajatori, etc. Iată ce-aveţi de făcut:

Depăşiţi momentul. E normal. E chiar sănătos şi benefic.

Standardele comunităţii nu se ţin singure: sunt ţinute de cei care le aplică, vizibil, în public. Nu vă plângeţi că nu v-au fost adresate criticile în particular: nu aşa merge. Nu e deloc folositor să insistaţi că aţi fost insultat când cineva spune că nu aveţi dreptate sau că e de altă părere. Sunt atitudini de loser.

Pe anumite forumuri de hackeri, dintr-o prost înţeleasă politeţe, s-a interzis comentarea greşelilor din post-uri, cu regula "Nu spuneţi nimic, decât dacă vreţi să ajutaţi.". Rezultatul a fost că persoanele cu contribuţii valoroase au plecat, lăsând forumul inutilizabil ca forum tehnic.

Alegeţi: ori exagerat de prietenos (în sensul de mai sus) ori eficace.

Reţineţi: când un hacker vă spune c-aţi greşit şi vă cere să nu se repete (indiferent cât de abrupt), o face în beneficiul (1) dvs şi (2) al comunităţii. Ar fi mult mai uşor pentru el să vă ignore şi să filtreze mesajele dvs. Dacă nu puteţi fi recunoscător, aveţi măcar un minim de demnitate, nu vă plângeţi şi nu aşteptaţi să fiţi tratat ca o păpuşă fragilă doar pentru că sunteţi nou-venit, cu fire hipersensibilă şi iluzii de mărire.

Uneori veţi fi atacat personal de cineva, fără un motiv aparent, chiar dacă nu aţi greşit (sau aţi greşit doar în imaginaţia unora). În acest caz, dacă vă plângeţi e sigur că o să o încurcaţi.

De obicei, aceştia sunt habarniştii care se consideră experţi sau pseudo-psihologi care vă testează limitele. Ceilalţi cititori ori îi ignoră, ori găsesc alte modalităţi de a-i trata. Comportamentul acesta le creează doar lor probleme şi nu ar trebui să vă privească.

Nu vă lăsaţi antrenat în flame-war-uri. Cel mai bine le ignoraţi, după ce verificaţi că sunt într-adevăr flame-uri şi nu indicaţii despre ce-aţi greşit, şi nici sugestii subtil formulate referitoare la problema dvs (se poate întâmpla).

Întrebări pe care să nu le puneţi

Iată câteva exemple clasice de întrebări stupide şi la ce se gândesc hackerii când nu le răspund.

I: Unde găsesc programul X ?

R: Unde l-aş găsi şi eu, deşteptule, pe pagina de rezultate a unei căutări pe Web. Nu ştii să foloseşti Google?

I: Cum folosesc X ca să fac Y ?

R: Dacă vrei să faci Y, ar trebui să întrebi cum se face fără să presupui o metodă care, poate, nu e potrivită. Întrebările de forma asta adesea indică o persoană care nu doar că nu ştie nimic despre X, dar nici nu ştie foarte bine ce vrea să facă şi e pierdută în detalii. De cele mai multe ori e mai bine să fie ignorată până poate formula problema mai bine.

I: Cum îmi pot configura prompt-ul shell-ului?

R: Dacă ştii destule încât să întrebi asta, ştii şi că răspunsul e în manual.

I: Pot să folosesc Bass-o-matic ca să convertesc un document AcmeCorp în TeX ?

R: Încearcă şi vezi. Dacă ai fi făcut-o, a) ştiai răspunsul şi b) nu-mi pierdeai timpul

I: {Programul, configuraţia, comanda SQL} nu merge

R: Asta nu e o întrebare, şi n-am de gând să extrag informaţii cu forceps-ul de la tine, am alte lucruri mai bune de făcut. Când văd aşa ceva, reacţia mea e una dintre:

• mai ai ceva de adăugat?
• ce nasol, sper să se rezolve
• şi ce treaba am eu cu asta?

I: Am probleme cu staţia mea Windows. Mă puteţi ajuta?

R: Da, aruncă rahatul ăla de la Microsoft şi instalează-ţi Linux sau BSD.

Notă: puteţi pune întrebări referitoare la maşini Windows dacă sunt despre un program care funcţionează şi pe Windows, sau interacţionează cu maşini Windows (adică Samba). Nu fiţi surprins dacă vi se răspunde că problema e în Windows, nu în program, pentru că Windows e atât de prost încât situaţia e frecventă.

I: Am un program care nu merge. Cred că biblioteca X e defectă.

R: Deşi e perfect posibil să fiţi primul care observă o problemă cu apelurile sistem sau bibliotecile folosite intens de sute şi mii de oameni, e mult mai probabil că nu ştii despre ce vorbeşti. Acuzaţiile serioase necesită dovezi serioase; când faceţi o astfel de afirmaţie, trebuie să documentaţi eroarea pe larg.

I: Am probleme când instalez Linux sau X. Mă puteţi ajuta?

R: Nu, trebuie să fiu lângă tine ca să fac asta. Întreabă utilizatorii locali de Linux.

Notă: întrebările despre instalarea Linux sunt binevenite pe un forum sau listă despre o distribuţie anume, dacă problema este specifică acelei distribuţii; de asemenea, pe forumurile locale de utilizatori, caz în care descrieţi precis ce nu funcţionează. Căutaţi cu grijă însă, folosind şi cuvântul cheie "linux", informaţii despre hardware-ul suspect.

I: Cum pot să sparg parola de root/câştig drepturi de operator/citesc emailul cuiva?

R: Eşti un ticălos că încerci să faci asta şi un prost că ceri unui hacker să te ajute.

Întrebări bune, întrebări greşite

În final, o să demonstrez cum se pun întrebările inteligent, prin exemple; perechi de întrebări despre aceeaşi problemă, una stupidă şi una inteligentă.

Stupid

Unde găsesc ceva despre Foonly Flurbamatic?

Întrebarea cere un STFW.

Inteligent

Am încercat să găsesc ceva pe Google despre Foonly Flurbamatic 2600, dar nu am găsit nimic interesant. Unde aş putea găsi documentaţie despre programarea lui?

A trecut de STFW, se pare că are o problemă reală.

Stupid

foo nu se compilează. De ce e buşit?

Presupune că altcineva a greşit. Arogant.

Inteligent

foo nu se compilează pe Nulix 6.2. În FAQ nu e menţionat nimic special despre Nulix. Iată un log al compilării. Fac eu ceva greşit?

A descris contextul, a citit FAQ, arată care e eroarea şi nu presupune că problema e din vina altcuiva. Poate merită atenţie.

Stupid

Am probleme cu placa de bază. Poate să mă ajute cineva?

"Aha. Ai nevoie şi să-ţi schimbăm scutecele?", urmat de apăsarea tastei Del.

Inteligent

Am încercat X, Y şi Z pe o placă de bază S2464. Nu a mers, aşa că am încercat A, B şi C. Când am făcut C s-a întâmplat, dubios, D. E clar că ciocoflenderul se brustureşte, dar nu cum ar trebui. Care sunt cauzele uzuale de brusturire pe plăcile Athlon MP? Puteţi să-mi mai sugeraţi alte teste pe care le pot face?

Ăsta, pe de altă parte, merită un răspuns. A demonstrat că-şi foloseşte creierul, în loc să aştepte să-l lovească o soluţie.

La ultima întrebare, observaţi şi distincţia între "Daţi-mi o soluţie" şi "Vă rog să mă ajutaţi să-mi dau seama ce nu merge".

Ultima întrebare e bazată pe un incident real din August 2001, pe lista linux-kernel (lkml). Eu (Eric) eram cel ce punea întrebarea. Mi se tot bloca o maşină cu placa de bază Tyan S2462. Membrii listei mi-au furnizat informaţiile cheie de care aveam nevoie.

Punând întrebarea aşa cum am făcut-o, le-am dat cititorilor ceva de care să se agaţe; le-a fost uşor să se implice. Am arătat respect pentru colegii mei şi i-am invitat să mă trateze ca egal. Am arătat respect pentru timpul lor, arătându-le ce-am eliminat deja ca posibile cauze.

Ulterior, când am mulţumit tuturor şi am remarcat cât de eficient am cooperat, un membru lkml a făcut observaţia că asta nu s-a întâmplat pentru că eram un nume pe acea listă, ci pentru că am formulat întrebarea corect; sunt sigur că avea drepate.

Hackerii sunt o meritocraţie fără milă; sunt sigur că avea dreptate şi dacă aş fi fost un "burete", aş fi fost ignorat sau flambat indiferent cine eram. Sugestia lui de a scrie despre acest incident pentru a îi educa pe alţii a dus la apariţia acestui ghid.

Dacă nu vi se răspunde

Dacă nu primiţi nici un răspuns, nu o luaţi personal, în sensul că nu vrem să vă ajutăm. Uneori chiar nu ştie nimeni răspunsul. A nu primi un răspuns nu înseamnă că aţi fost ignorat, deşi e greu să vedeţi asta din exterior.

În general, să retrimiteţi aceeaşi întrebare e o idee proastă. E inutil şi deci deranjant.

Încercaţi să găsiţi ajutor în altă parte, în locuri mai potrivite nevoilor începătorilor.

Există multe grupuri locale sau online de utilizatori care sunt entuziaşti, fără a fi scris vreodată software. Aceste grupuri se formează pentru ca membrii să se poată ajuta între ei sau pentru a-i ajuta pe începători.

De asemenea, sunt multe companii, mai mari sau mai mici, pe care le puteţi contracta pentru asistenţă tehnică (Red Hat şi Linuxcare sunt printre cele mai cunoscute; sunt multe alteleș vezi și Prezenţă comercială Linux România). Nu fiţi oripilat de ideea de a plăti pentru asistenţă! În definitiv, dacă maşinii dvs i s-ar arde garnitura de chiulasă, aţi duce-o la un mecanic şi aţi plăti reparaţia. Chiar dacă software-ul nu v-a costat nimic, nu vă puteţi aştepta ca support-ul să fie întotdeauna gratuit.

Pentru software foarte răspândit, cum e Linux-ul, sunt cel puţin 10.000 utilizatori la fiecare dezvoltator. E imposibil ca o singură persoană să asigure support la peste 10.000 utilizatori. Ţineţi cont că deşi plătiţi pentru support, tot plătiţi mult mai puţin decât dacă ar fi trebuit să cumpăraţi si software-ul (în plus, support-ul pentru software-ul comercial este mai scump şi de calitate mai proastă decât support-ul pentru software open-source).

Cum să răspundeţi la întrebări

Fiţi îngăduitor. Stresul cauzat de probleme îi poate face pe oameni să pară obraznici sau proşti, chiar când nu sunt.

Comentaţi o greşeală off-line. Nu e necesară umilirea publică din cauza unei simple greşeli. Un începător cu adevărat s-ar putea să nu ştie cum să caute în arhive, sau unde este postat un FAQ.

Dacă nu sunteţi siguri de un lucru, spuneţi aşa! Un răspuns greşit care sună competent e mai rău decât nici un răspuns. Nu daţi indicaţii greşite doar pentru că e distractiv să pari expert. Fiţi onest şi sincer; daţi un bun exemplu atât pentru cel care întreabă cât şi pentru ceilalţi.

Dacă nu puteţi ajuta, nu încurcaţi. Nu faceţi glume despre proceduri care ar putea strica sistemul utilizatorului, pot fi interpretate ca indicaţii.

Puneţi întrebări de control pentru a extrage mai multe detalii. Dacă sunteţi bun la asta, cel care a întrebat poate afla lucruri noi, şi de ce nu, chiar dvs. Încercaţi să transformaţi o întrebare greşită într-una bună.

Deşi un simplu "RTFM" este justificat când răspundeţi unui leneş, direcţii către documentaţie (chiar în forma unor cuvinte cheie de folosit pe Google) sunt şi mai bune.

Dacă răspundeţi, răspundeţi cu ceva util. Nu sugeraţi soluţii greoaie când de fapt cel care întreabă foloseşte metoda sau uneltele greşite. Sugeraţi uneltele potrivite. Reformulaţi întrebarea.

Ajutaţi comunitatea să înveţe din întrebare Când daţi de o întrebare bună, întrebaţi-vă cum poate fi îmbunătăţită documentaţia ca să nu mai fie pusă aceeaşi întrebare în viitor. Trimiteţi apoi un patch celui care întreţine documentaţia.

Dacă a trebuit să vă documentaţi pentru a răspunde, arătaţi cum aţi făcut, nu faceţi să pară că aţi scos răspunsul din burtă. A răspunde unei întrebări e ca şi cum i-aţi da unui om o pâine, a-i arăta cum să caute singur e ca şi cum i-aţi arăta cum se obţine pâinea.

Alte resurse

Dacă aveţi nevoie de informaţii de bază, despre cum funcţionează calculatoarele, Internet-ul, Unix-ul, vedeţi The Unix and Internet Fundamentals HOWTO.

Când publicaţi software sau patch-uri pentru software, urmăriţi instrucţiunile din Software Release Practice HOWTO.

Mulţumiri

Evelyn Mitchell a contribuit cu exemple de întrebări greşite şi a inspirat secţiunea "Cum să răspundeţi la întrebări". Mikhail Ramendik a contribuit cu sugestii valoroase.