Distribuţie Linux: Diferență între versiuni

De la Wiki.lug.ro
Salt la: navigare, căutare
m
(Distribuţii pentru servere)
Linia 57: Linia 57:
 
* [[Mandriva|Mandriva Corporate Server]]
 
* [[Mandriva|Mandriva Corporate Server]]
 
* [[CentOS]] [http://www.centos.org/]
 
* [[CentOS]] [http://www.centos.org/]
Este o clonă [[free]] a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu [[Red Hat Enterprise Linux]]. Are o comunitate foarte activă şi în continuă creştere. Deşi CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulţime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu uşurinţă găsiţi pe listele de email. Per ansamblu, dacă nu aveţi neaparată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteţi apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitaţile produselor Red Hat cu care v-aţi obişnuit deja.
+
Este o clonă [[free]] a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu [[Red Hat Enterprise Linux]]. Are o comunitate foarte activă şi în continuă creştere. Deşi CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulţime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu uşurinţă găsiţi pe listele de email si pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveţi neaparată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteţi apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitaţile produselor Red Hat cu care v-aţi obişnuit deja.
 
* [[Ubuntu Server]] [http://www.ubuntu.com/]
 
* [[Ubuntu Server]] [http://www.ubuntu.com/]
 
Ultima versiune a Ubuntu Linux (6.06 "Dapper Drake" LTS ) introduce si o varianta mai potrivita pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizari. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are si un "shortcut" (optiune de instalare) care instaleaza o selectie de pachete ce produc un asa numit "LAMP Server". LAMP este o prescurtare pentru "Linux,Apache,Mysql,PHP" - o combinatie folosita destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.
 
Ultima versiune a Ubuntu Linux (6.06 "Dapper Drake" LTS ) introduce si o varianta mai potrivita pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizari. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are si un "shortcut" (optiune de instalare) care instaleaza o selectie de pachete ce produc un asa numit "LAMP Server". LAMP este o prescurtare pentru "Linux,Apache,Mysql,PHP" - o combinatie folosita destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.

Versiunea de la data 14 aprilie 2007 15:28

Linux este un nucleu de sistem de operare, foarte bun dealtfel, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face foarte multe lucruri utile.

O distribuţie conţine, pe lîngă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare (de ex. shell-ul), dar şi o selecţie mai mică sau mai mare de aplicaţii. Folosirea unei distribuţii economiseşte utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, şi, mai ales, configurând toate componentele sistemului de operare şi toate aplicaţiile de care au nevoie.

O distribuţie este constituită din mai multe pachete. Un pachet este, în principiu, o colecţie de fişiere. Vă puteţi gîndi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o bibliotecă sau un plug-in. De exemplu, atunci cînd instalaţi OpenOffice.org în distribuţia voastră preferată, veţi instala de fapt următoarele pachete: core (bibliotecile comune), Writer, Calc, etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcţioneze: de exemplu aplicaţia de scris CD-uri K3b are nevoie de o parte din KDE şi de cdrecord. Acestea se numesc dependenţe.

Aproape toate distribuţiile moderne conţin un gestionar de pachete (package manager), care menţine o bază de date cu toate pachetele şi fişierele instalate în sistem, şi care vă ajută să instalaţi pachetele dorite descărcând şi instalând automat toate dependenţele necesare. În plus acesta are grijă automat de menţinerea la zi a pachetelor.

Distribuţii generale

Fără un public ţintă anume, încearcă să fie "totul pentru toată lumea".

Debian este un sistem de operare free (liber, gratuit). Debian utilizează kernelul Linux (nucleu Linux), dar majoritatea utilitarelor de bază provin de la proiectul GNU [2]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux).

Debian GNU/Linux este mai mult decât un sistem de operare: vine cu peste 15490 pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o uşoară instalare pe maşina ta.

Fedora este un proiect "open source" sponsorizat de RedHat Inc [4] şi suportat de comunitatea Fedora. Este de asemenea un "teren de testare" pentru tehnologii noi care eventual vor fi cuprinse în produsele RedHat. Nu este un produs suportat de compania RedHat Inc.

Este o distributie bine finisata, usor de utilizat, cu multe pachete si o integrare foarte buna intre componente. SUSE are o unealta de administrare deosebit de capabila, numita YaST. Cu aceasta se pot face repede configurari pentru o varietate larga de sectiuni (hardware, management software, servicii de retea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc).

Slackware Linux este una dintre primele distribuţii Linux. Înca de la prima versiune, Slackware a menţinut, si încă menţine, simplitatea, stabilitatea si siguranţa în operare. Nu incearcă sa rivalizeze cu Windows, încearca doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu îşi propune să acopere programele cu interfeţe grafice fanteziste. În schimb, pune utilizatorii în control total asupra sistemului lasăndu-i să interacţioneze cu acesta pană la cel mai mic detaliu.

Distribuţii pentru desktop

"Ubuntu" este un vechi cuvint african, insemnind "umanitate catre altii". Ubuntu inseamna de asemenea "Sint ceea ce sint din cauza a ceea ce sintem cu totii". Ubuntu Linux aduce in lumea software spiritul Ubuntu.

Este o distribuţie derivată din Ubuntu, care include KDE în loc de Gnome.

E proiectata pentru utilizare pe calculatorul tau de acasa. Contine cele mai noi versiuni de software care erau disponibile la momentul lansarii.

Pentru desktopul sau laptop-ul firmei. Este bazata pe nucleul SUSE Linux Enterprise Server, fiind foarte stabila.

PCLinuxOS 0.93 BigDaddy! Parcă special realizată pentru începatori. PCLinuxOS 0.93 MiniMe! Aceasta are 250 Mb şi nu include drivere NVIDIA , însă se pot instala pachetele DKMS (drivere vechi sau mai noi) cu Synaptic. Are toate facilităţile pentru trecerea de la Windows la Linux.

Distribuţii pentru servere

La toate distributiile pentru servere exista posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se gasesc pe site-urile producatorilor.

Este o clonă free a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu Red Hat Enterprise Linux. Are o comunitate foarte activă şi în continuă creştere. Deşi CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulţime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu uşurinţă găsiţi pe listele de email si pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveţi neaparată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteţi apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitaţile produselor Red Hat cu care v-aţi obişnuit deja.

Ultima versiune a Ubuntu Linux (6.06 "Dapper Drake" LTS ) introduce si o varianta mai potrivita pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizari. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are si un "shortcut" (optiune de instalare) care instaleaza o selectie de pachete ce produc un asa numit "LAMP Server". LAMP este o prescurtare pentru "Linux,Apache,Mysql,PHP" - o combinatie folosita destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.

Distribuţii specializate

Destinate unei nişe mult mai restrânse.

Vezi şi