Wiki.lug.ro - Contribuții utilizator [ro]

Contact

2025-10-05T07:06:18Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 209.50.190.10 (discuție) și revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Urmatoarele adrese de mail sunt disponibile:

* list-sterge-admin@lug.ro - pentru chestiuni legate de [[Liste de discuţii|listele de discutii]]
* ftp-sterge-admin@lug.ro - pentru chestiuni legate de [[mirror-uri]] sau despre operarea ftp.lug.ro
* irc-sterge-admin@lug.ro - pentru chestiuni legate de [[IRC|irc.lug.ro]]
* sys-sterge-admin@lug.ro - pentru orice alte chestiuni legate de functionarea serviciilor *.lug.ro

Pentru a evita identificarea adreselor de mail de catre robotii care cauta destinatii pentru spam veti gasi pe site multe adrese de forma "sys-sterge-admin". Va rugam modificati adresele de mail eliminand din user string-ul "-sterge-" (e.g. "sys-sterge-admin" -> "sysadmin").

Contact

2025-09-29T06:01:23Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 65.111.31.211 (discuție) și revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Contact

2025-09-27T19:50:28Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 156.249.63.235 (discuție) și revenire la ultima versiune de către 93.122.250.135

Contact

2025-08-09T18:14:11Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 154.213.196.78 (discuție) și revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Contact

2025-07-27T04:47:03Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 156.242.40.128 (discuție) și revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Contact

2025-05-15T07:32:31Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 156.253.177.75 (discuție) și revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Contact

2025-03-06T07:44:27Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către 196.196.198.139 (discuție) și revenire la ultima versiune de către Yuliyan

Testare

2016-01-12T06:46:49Z

Bmbogdan: revert

{{in lucru|dragos.iorgulescu}}

==Introducere==
===Cauzele defectelor===
----

'''Defectele''' sunt cauzate de '''erorile''' umane introduse in timpul dezvoltarii unui program. Ele se manifesta fie prin functionarea incorecta a aplicatiei la nivel logic, fie prin nefunctionarea sa sau printr-un comportament, sa ii spunem, deviant (erori, crash-uri, etc.).
Oricare are fi natura unui defect, el poarta numele de '''"BUG"''' (ce NU este un acronim de la "Behaves Usually Good" :) ).
'''Bug-urile''' apar datorita faptului ca oamenii ce realizeaza aplicatiile sunt, evident, oameni. Indiferent de nivelul de experienta al dezvotlatorilor, design-erilor, arhitectilor si a testerilor, erorile sunt ceva natural. Problema care se ridica este "cum procedam astfel incat produsele software sa contina cat mai putine erori probabile?". Voi incerca prin cele ce urmeaza sa aduc cat mai multe raspunsuri si solutii acestei probleme.

Sa incepem!

===Ce inseamna "Testarea software / QA Engineering?"===
----
Nimic altceva decat suma tuturor procedurilor, operatiilor si actiunilor menite sa asigure buna functionare a programelor. Prin "buna functionare" intelegem:

* Respectarea specificatiilor / cererilor clientului
* Implementarea corecta a cerintelor de functionare (requirements)
* Absenta erorilor de proiectare logica si algoritmica
* Siguranta datelor folosite in cadrul programului
* Viteza optima de rulare a aplicatiei
* Folosirea eficienta a resurselor disponibile
* Grad ridicat de utilizare

In acceptiunea generala, testarea se caracterizeaza prin rularea testelor. Aceasta este, in schimb, doar partea vizibila din exterior. Pentru a asigura toate cele de mai sus, este nevoie de mult mai multe etape pana a ajunge in punctul executiei testelor.
Din motive de eficienta, planurile de teste trebuie neaparat sa contina si o perioada de timp alocata planificarii testelor, design-ului test case-urilor, planificarii executiei si, bineinteles, analizei rezultatelor.

Procesul fundamental de testare este alcatuit din urmatoarele activitati principale:

* Planificare si control
** Verificarea misiunii de testare, definirea obiectivelor si specificarea activitatii de testare astfel incat aceasta sa atinga obiectivele si scopul misiunii
** Compararea progresului / evolutiei actual(e) cu planul initial si raportarea starii de fapt, inclusiv deviatiile de la plan. Pentru a controla eficient procesul de testare, acesta trebuie monitorizat pe toata durata proiectului.
* Analiza si Design
** Sectiunea in care obiectivele sunt transformate in test case-uri si conditii de testare tangibile
* Implementare si executie
** Sunt definite proceduri de testare si/sau scripturi prin aranjarea test case-urilor intr-o anumita ordine si includerea de informatii aditionale necesare executiei; se pregateste mediul de test si se executa testele
* Evaluarea rezultatelor si raportarea acestora
** Analiza rezultatelor executiei testelor si compararea acestora cu obiectivele initiale; evident, raportarea situatiei
* Finalizarea procesului de testare
** Adunarea de date stranse pe parcursul proiectului (cifre, numere, impresii ale membrilor echipei, etc.) in vederea analizei workflow-ului

===De ce avem nevoie de testare si cine o poate face?===

===Principii===
===Testarea si calitatea===
===Rolul testarii in cadrul dezvoltarii si a mentenantei===

=="Psihologia" testarii==

Ar trebui sa fie evident pentru toata lumea ca procesul testarii unui produs este privit ca fiind unul distructiv, chiar ofensator catre cei ce l-au dezvoltat. Testerii sunt priviti de multe ori cu un soi de ura de catre dezvoltatori mai ales si, de multe ori, desconsiderati.

Si asta e bine! Personalul responsabil cu calitatea unui produs trebuie sa fie acel ghimpe-n coasta dezvoltatorilor, acel om care poate spune cu nonsalanta in ziua unui release public ca produsul nu e inca matur si nu trebuie sa iasa pe piata daca nu se doreste falimentul proiectului.

Testarea este o activitate constructiva din punct de vedere managerial si al analizei riscurilor.
Pentru a cauta defecte si potentiale erori intr-un sistem, este nevoie de multa curiozitate, pesimism, mare atentie la detalii, spirit critic si analitic si o fire comunicativa, in special cu dezvoltatorii.

Atat timp cat defectele si erorile sunt comunicate intr-o maniera corespunzatoare, tensiunile dintre tester si dezvoltator pot fi eliminate definitiv. In cele din urma, sa nu uitam ca interesul comun trebuie sa fie intotdeauna calitatea si eficienta produsului oferit, iar sentimentul efortului colectiv trebuie sa se regaseasca in fiecare. Privind aspectul din urma, managerii firmelor au o foarte mare influenta. Ei pot crea si sustine acest sentiment, prin incurajari periodice si obiectivitate.

* Tester-ul nu este ultima linie de aparare a clientului! El nu are rolul de a tine produsul departe de client si nici doar rolul de a gasi bug-uri la nesfarsit! Daca se intampla asta, problema este mult mai adanca.

* Tester-ul trebuie sa raporteze problemele intr-un mod neutru, evitand criticarea persoanei ce a dezvoltat modulul/programul in cauza!

* Intotdeauna, tester-ul trebuie sa inteleaga persoanele din jur si, mai ales, motivele ce le fac sa reactioneze intr-un anumit fel (mai ales in conditii de stres)

* Asigurati-va ca persoana careia va adresati intelege exact ceea ce ati spus! Clarificati orice aspect inainte de a trece la actiune!

==Metode de testare==
===Metoda "White Box"===

Este opusul metodei Black box. In acest caz, se presupune ca tester-ul are acces in sursele programului (structuri, cod, algoritmi). De multe ori, testarea prin aceasta metoda implica scrierea de cod sau cel putin, urmarirea celui existent. Practic, luand la cunostinta constructia programului si modul sau de lucru, se testeaza fiecare metoda in parte initial, cat si interoperarea metodelor.

Aceasta metoda este aproape identica cu testarea unitara.

===Metoda "Gray Box"===

Pe parcursul anilor, aceasta metoda a aparut din nevoie si practicabilitate. Este, dupa cum ii spune si numele, etapa intermediara intre "White box" si "Black box". Ca mod de lucru, avand acces la sursele programului, se construiesc test case-urile. Dupa care, acestea sunt executate in mod Black box ca si user simplu, neaxandu-ne in momentul executarii testului pe structura interna a programului.

===Metoda "Black Box"===

Presupune testarea programului la nivelul user-ului, plecand de la premisa ca nu cunoastem modul in care acesta functioneaza. Practic, nu luam in calcul modul in care programul este construit si metodele sale, ci pur si simplu noi ii cerem ORICE, iar programul trebuie sa ne dea un raspuns. Pentru acest tip de testare, tester-ul trebuie sa cunoasca rezultatele ce se asteapta din partea programului pentru fiecare caz in parte.

==Nivele de testare==
===Testarea componentei / Component testing===
===Testarea integrarii / Integration testing===
===Testarea unui sistem / System testing===
===Teste de acceptanta / Acceptance testing===

==Unelte==

Wiki.lug.ro:Cafenea

2016-01-12T06:46:18Z

Bmbogdan: revert

Care sunt cele mai bune si mai stabile LinuXuri ?
:Deşi probabil întrebarea e pusă total aiurea (fără supărare), tocmai mă gandeam că ar fi util un tabel comparativ al distribuţiilor majore în care să se sublinieze pe puncte diferenţele. Încă nu sunt sigur cum ar trebui să arate ca să preîntâmpine flame-urile, dar vă dau de veste când conturez ceva :) [[Utilizator:Petre|Petre]] 16 aprilie 2007 21:40 (EEST)

Cel mai bun e acela care isi face treaba pt care e folosit si care il satisface pe admin. Parerea mea. [[Utilizator:wolfy|wolfy]] 26 mai 2007 23:11 (EEST)

====Conţinut wiki====
:Hello world! Pentru început mă voi apuca să umplu din găurile pe care le gasesc cu traduceri de pe wikipedia in engleză. Licenţa o permite. [[Utilizator:Rz|Rz]] 9 noiembrie 2009 23:51 (UTC)

====URL-uri scurte====
Am modificat url-urile in url-uri scurte. E posibil ca unele articole sa foloseasca url-urile vechi, probabil din cauza unui cache pe undeva ( nu, nu la mine in browser ;) ). Chestia asta se rezolva editand articolul in cauza fara a modifica nimic, apoi salvandu-l. ([[Utilizator:Rz|Rz]] 21 septembrie 2010 16:06 (UTC))
:'''Aaaaaaa!''' Nu mai merge nici un link extern sau bookmark! Fa niste 302-uri cu mod_rewrite sau fa-le la loc si le fac eu cand ma intorc. [[Utilizator:Petre|Petre]] 22 septembrie 2010 06:12 (UTC)
Fixed, I hope ([[Utilizator:Rz|Rz]] 22 septembrie 2010 14:17 (UTC))

====Teste====
Sa vedem daca ConfirmEdit merge. [[Utilizator:Petre|Petre]] ([[Discuție Utilizator:Petre|discuție]]) 13 mai 2015 16:01 (EEST)

Întâlnirea RLUG Ianuarie '14

2015-12-03T20:26:33Z

Bmbogdan: revert

=== Data și locul desfășurării ===

* ''' 16 ianuarie 2014''' începând cu ora '''19:00'''
* [[Harta Facultatea Automatica|Politehnica București, Facultatea de Automatică și Calculatoare]], sala EC102

=== Program ===

* Databases of all kinds
Prezentari:
Ioan Stan: Backup în PostgreSQL. Barman
Doru Ilași: Concepte teoretice în baze de date. Logică server
Petre Rațiu: Scalabilitate în baze date

=== Organizare ===

* Petru Rațiu
* Razvan Deaconescu

=== Participanți ===

* Bogdan-Stefan Rotariu
* YOUR NAME HERE

[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]

Testare

2015-12-03T20:17:51Z

Bmbogdan: revert

Iniţiere în networking

2015-10-11T19:19:03Z

Bmbogdan: revert

==Iniţiere în networking ...==

La ce-ţi trebuie ruta default, ce înseamnă "/26", etc.

Într-o reţea staţiile sunt identificate prin adresa IP (Internet Protocol address). O astfel de adresă este o combinaţie de patru numere între 0 şi 255. Ei bine, cel puţin aşa o percepem noi. În realitate, o adresă IP constă în 32 biţi (unu şi zero). Să vedem un exemplu:

Adresa IP (numeric): 192.168.0.2
Adresa IP (binar): 11000000 10101000 00000000 00000010
-------- -------- -------- --------
192 168 0 2

O adresă IP identifică în mod unic o staţie din punctul de vedere al subreţelelor accesibile (spre ex. fiecare staţie care este accesibilă trebuie să deţină o adresă IP unică). Pentru a putea distinge staţiile din interiorul reţelei faţă de cele din exterior, adresa IP este compusă din două părţi: partea network şi partea host.

Separarea este efectuată folosind netmask, o colecţie de unu urmată de o colecţie de zero. Partea din IP care se mapează pe unu este partea network, cealaltă parte este partea host. În mod uzual, netmask (masca reţelei) se poate scrie ca o adresă IP.

Adresa IP: 192 168 0 2
11000000 10101000 00000000 00000010
Netmask: 11111111 11111111 11111111 00000000
255 255 255 0
+--------------------------+--------+
Network Host

Cu alte cuvinte, 192.168.0.14 este încă, în exemplul nostru, în reţea, dar 192.168.1.2 nu.

Adresa broadcast este adresa IP cu aceeaşi parte network ca şi reţeua noastră, dar cu partea host formată numai din unu. Fiecare staţie din reţea ascultă pe această adresă IP. Este folosită pentru transmisii de pachete broadcast.

Adresa IP: 192 168 0 2
11000000 10101000 00000000 00000010
Broadcast: 11000000 10101000 00000000 11111111
192 168 0 255
+--------------------------+--------+
Network Host

Pentru a putea naviga pe internet, trebuie să cunoaşteţi care staţie partajează conexiunea la Internet. Această staţie se numeşte gateway. Cum aceasta este o staţie obişnuită are şi ea o adresă IP obişnuită (de exemplu 192.168.0.1).

Anterior am stabilit că fiecare staţie are propria adresă IP. Pentru a putea recunoaşte staţiile se asociază un nume (cum ar fi dev.gentoo.org) unei adrese IP (cum ar fi 64.5.62.82). Un astfel de serviciu este numit serviciu de nume. Pentru a folosi un astfel de serviciu, trebuie să definiţi serverele de nume în /etc/resolv.conf.

În unele cazuri, staţia gateway este de asemenea şi server de nume. Dacă nu, va trebui să introduceţi adresele serverelor de nume furnizate de ISP-ul dumneavoastră.

Sintetizând, veţi avea nevoie de următoarele informaţii pentru a continua:
Element reţea Exemplu
Adresa IP 192.168.0.2
Netmask 255.255.255.0
Broadcast 192.168.0.255
Gateway 192.168.0.1
Server(e) de nume 195.130.130.5, 195.130.130.133

<b>Folosirea ifconfig şi route</b>

Setarea unei reţele constă în trei paşi. Întâi ne vom atribui o adresă IP folosind ifconfig. Apoi vom seta ruta către gateway folosind route. Apoi vom finaliza punând adresele IP corespunzătoare serverelor de nume în /etc/resolv.conf.

Pentru a atribui o adresă IP, va trebui să cunoaşteţi adresele IP, broadcast şi netmask. Apoi executaţi următoarea comandă, înlocuind ${IP_ADDR} cu adresa IP, ${BROADCAST} cu adresa broadcast şi ${NETMASK} cu netmask-ul corespunzător:

# ifconfig eth0 ${IP_ADDR} broadcast ${BROADCAST} netmask ${NETMASK} up

Acum setaţi ruta implicită folosind route. Înlocuiţi ${GATEWAY} cu adresa IP a gateway-ului:

# route add default gw ${GATEWAY}

Acum deschideţi /etc/resolv.conf cu editorul favorit (în exemplu nostru, vom folosi nano):

# nano -w /etc/resolv.conf

Acum completaţi cu adresele serverelor de nume folosind următoarea machetă. Asiguraţi-vă că înlocuiţi ${NAMESERVER1} şi ${NAMESERVER2} cu adresele IP corespunzătoare:

nameserver ${NAMESERVER1}
nameserver ${NAMESERVER2}

Aceasta este tot. Acum testaţi reţeaua folosind ping către câteva servere din Internet (ca de exemplu Google).

Notă:
Articol este preluat din documentaţia gentoo, tradusă in limba Română de către [[gentoo.ro]]

==Legături externe==
Documentaţie Gentoo - Terminologia Utilizată în Reţelistică [http://www.gentoo.ro/doc/ro/handbook/handbook-x86.xml?part=1&chap=3#network_term]

Testare

2015-10-11T19:17:43Z

Bmbogdan: revert

Mandriva

2015-04-12T07:49:43Z

Bmbogdan: revert

Mandriva Linux (anterior cunoscuta drept Mandrake Linux) a fost creata in 1998 in scopul cresterii gradului de accesibilitate la Linux. La acel moment Linux era deja un sistem bine cunoscut prin stabilitate si putere.

Prin modul inovator de abordare, Mandriva ofera intreaga putere si stabilitate a Linuxului atit utilizatorilor individuali cit si profesionistilor, intr-un mediu de lucru placut si usor de utilizat. Mii de noi utilizatori descopera zilnic ca Linux poate fi un inlocuitor integral al sistemului de operare pe care il foloseau anterior. Atit ca server cit si ca statie de lucru, Linux nu are nici un motiv sa invidieze sistemele de operare consacrate.
Dezvoltarea si distribuirea Mandriva Linux sint facute sub licentele Free/Open Source Free Software [http://www.fsf.org free] ([[liber]], [[gratuit]]). Acest sistem de licentiere permite oricui sa copieze, distribuie, examineze, modifice si sa imbunatateasca sistemul, atita timp cit rezultatele modificarilor sint puse la dispozitia comunitatii. Acest model de dezvoltare permite distributiei Mandriva Linux sa adune cele mai bune idei ale dezvoltatorilor si utilizatorilor din intreaga lume intr-un rezultat cu o mare bogatie de tehnici si solutii.

Principala diferenta intre Mandriva (Mandrake) Linux si restul distributilor este ca pe langa grija cu care fac pachetele (este o distributie bazata pe pachete de tip RPM), ofera o gama variata de programe de administrare - pentru consola - drakxconf, pentru mediul X - Control Center, web based - webmin.

Nota personala. In ultimi 6 ani de cand folosesc Mandriva nu mi s-a intamplat vreodata ca un program de configurare scris special pentru Mandriva sa imi strice configuratiile. Si nu stiu cum sunt altii dar mie imi displace sa petrec deosebit de mult timp invatand formate noi pentru configurare.

[[Category:Distribuții]]

Grafica

2015-04-12T07:45:16Z

Bmbogdan: revert

== Grafică vectorială ==

=== Inkscape ===
[[Image:Screenshot Inkscape.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Inkscape]]

[[Inkscape]] este un editor grafic vectorial Open Source, având capabilităţi similare cu Illustrator, Freehand, CorelDraw sau Xara X. Inkscape implementează standardul [http://www.w3.org/ W3C] [http://w3.org/Graphics/SVG/ Scalable Vector Graphics] (SVG). Printre specificaţiile SVG suportate se numără shapes, paths, text, markers, clones, alpha blending, transforms, gradients, patterns, şi grouping. Inkscape suportă de asemenea meta-informaţie [http://www.creativecommons.org/ Creative Commons], editarea nodurilor, straturi, operaţii complexe cu paths, trasare de imagini bitmap, text-on-path, editare directa a XML şi multe altele. Poate importa formate ca JPEG, PNG, TIFF şi altele şi poate exporta ca PNG, PS sau EPS.

Scopul principal al Inkscape este de a crea o unealta puternica şi convenabilă pentru desenare complet conformantă cu standardele XML, SVG şi CSS. Un alt scop este de a întreţine o comunitate înfloritoare de utilizatori şi dezvoltatori folosind un sistem de dezvoltare deschis, orientat spre comunitate.

* [http://inkscape.org/ Pagina oficială]

=== Skencil ===

Skencil este o aplicaţie de grafică vectorială disponibilă ca Software Liber. Rulând sub GNU/Linux şi alte sisteme de operare compatibile Unix, este o unealtă puternică şi flexibilă pentru ilustraţii, diagrame şi alte utilizări.

O caracteristică unică (pentru un program de grafică) a Skencil este implementarea sa aproape completă folosind Python, un limbaj interpretat de nivel înalt.

* [http://www.skencil.org/ Pagina oficială]

=== Xara Xtreme===

Xara Xtreme pentru Linux este un program grafic de uz general pentru platforme Unix, incluzând Linux, FreeBSD şi OS-X (în curs de dezvoltare).

* [http://www.xaraxtreme.org/ Pagina oficială]

== Grafică raster ==

=== GIMP ===
[[Image:Screenshot GIMP.jpg|thumb|500|right|Captură de ecran - The GIMP]]

GIMP (GNU Image Manipulation Program) este un program liber distribuit ce poate fi folosit pentru operaţii cum ar fi retuşarea fotografiilor, compoziţii de imagini sau creare de imagini. Rulează sub multe sisteme de operare. GIMP este principalul editor grafic din lumea softului liber.

* [http://gimp.org/ Pagina oficială]

=== Fyre ===
[[Image:Screenshot Fyre.jpg|thumb|500|right|Captură de ecran - Fyre]]

Fyre este o unealta care produce grafică computaţională bazata pe histograme ale unor funcţii haotice iterative.

* [http://fyre.navi.cx/ Pagina oficială]

=== Krita===

Krita este o aplicaţie pentru desenare si editare de imagini ce face parte din KOffice.

* [http://www.koffice.org/krita/ Pagina oficială]

== Colecţii de imagini ==

=== Open Clip Art Library ===

Acest proiect îşi propune sa creeze o arhiva de imagini de tip clip art contribuite de utilizatori şi care pot fi folosite fără nici o restricţie. Toate imaginile contribuite sunt distribuite în [http://creativecommons.org/license/publicdomain Domeniu Public], în conformitate cu definiţia acestuia de către [http://www.creativecommons.org/ Creative Commons].

* [http://openclipart.org/ Pagina oficială]

Linux pe desktop

2015-04-12T07:40:17Z

Bmbogdan: revert

==Managere de desktop==
[[Gnome]] |
[[KDE]] |
[[XFCE]]

==Managere de ferestre==
[[FVWM]] |
[[WindowMaker]] |
[[IceWM]] |
[[Sawfish]] |
[[Blackbox]] |
[[Fluxbox]] |
[[WMII]] |
[[Enlightenment]]

==Aplicaţii==
* [[Aplicaţii corespondente]]
: O listă de aplicaţii din lumea Windows şi aplicaţiile similare existente pe Linux
* [[Editoare de text]]
: Cea mai de bază unealtă pe care o puteţi găsi pe un calculator
* [[Grafica|Grafică]]
: Programe pentru grafică, editare, bitmapped, vectoriale, etc.
* [[Office]]
: Programe pentru calcul tabelar, scriere documente, prezentări, baze de date, etc
* [[Multimedia]]
: Playere pentru mp3, ogg, divx, tvtuner, etc.
* [[Networking]]
: programe de comunicaţie, Internet, reţea, etc.
* [[Programare]]
: Medii IDE pentru programare C, C++, Delphi, C#, Java, generare interfete Qt, GTK, etc
* [[Aplicaţii specializate]]
: Editoare video/audio, finanțe/contabilitate, CAD, ...

Multimedia

2015-04-12T07:38:38Z

Bmbogdan: revert

== Audio ==

=== XMMS ===
X Multimedia System - player de mp3, ogg şi multe alte formate audio. XMMS provine din x11amp, o clonă a faimosului [http://www.winamp.com/ Winamp]. Este inclus implicit în majoritatea distribuţiilor moderne, dar în ultimul timp unele distribuţii îl livrează fără suport mp3 (din motive de patent); din acest motiv plugin-ul de mp3 trebuie instalat separat.

Notă: ultima versiune stabilă a XMMS este foarte veche și folosește biblioteci grafice încă și mai vechi (GTK 1.2). Unele distribuții nu îl mai distribuie (ex. [[Gentoo]]). În măsura posibilităților, folosiți un alt player.

* [http://www.xmms.org/ Pagina oficială]

=== BMP / Audacious ===
Beep Media Player - player audio bazat pe codul XMMS şi interfaţa în GTK2, pe lângă capabilităţile de redare audio are şi suport pentru catalogare (a la Amarok sau WMP). Are suport de teme XMMS/Winamp2. Developerii săi principali au anunțat că se vor concentra exclusiv pe '''BMPx''', o rescriere completă a BMP. Cu toate acestea, BMP continuă să fie întreținut, într-un fork cu numele ''Audacious''.

* [http://bmp.beep-media-player.org/index.php/BMP_Homepage Pagina principală]
* [http://audacious.nenolod.net/Main_Page Audacious]

=== BMP2 (BMPx) ===
O rescriere completă a lui Beep Media Player. Vine „out of the box” cu suport pentru catalogare și [http://last.fm last.fm].

* [http://beep-media-player.org/ Pagina oficială]

=== amaroK ===
[[Image:amorok_screen.png|thumb|500|right|Captură de ecran - amoroK]]

Este un player audio pentru [http://www.kde.org KDE] foarte sofisticat care, spre deosebire de XMMS, are şi suport pentru catalogare.

* [http://amarok.kde.org/ Pagina oficială]

===mpd===
Sau Music Player Daemon, este un „server” de muzică, ce operează în mod unattended. Are un footprint foarte mic, deci poate fi instalat pe un sistem embedded sau pe un PC slab. Este controlat prin rețea.

Întrucît mpd e doar un daemon, pentru a interacționa cu acesta e nevoie de unul sau mai mulți clienți. În cadrul proiectului există deja clienți în consolă și în GTK, printre altele.

* [http://musicpd.org Pagina principală]

=== Rhythmbox ===
[[Image:Rhythmbox screenshot.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Rhythmbox]]

Rhythmbox este mai mult decât un player audio, este o apliaţie integrată de management al muzicii pentru [[Gnome]] folosind infrastructura [[GStreamer]]. Are funcţii de căutare avansată, de catalogare după diverse criterii, afisază coperţile albumelor, include chiar şi un mod de lucru alternativ - "party mode".

* [http://www.gnome.org/projects/rhythmbox/ Pagina oficială]

== Video ==

=== MPlayer ===
The Movie Player - probabil cel mai bun player pentru formate video si audio pe platforme UNIX și nu numai. Este realizat de vecinii noştri maghiari şi dispune de o listă interminabilă de facilităţi (poate fi folosit ca player DIVX, audio, tvtuner, etc). Suportă (prin codec-uri) majoritatea formatelor video care se folosesc în zilele noastre. În plus, vine cu un program numit mencoder, care permite diverse prelucrări a fişierelor multimedia.
mplayer este o aplicație de consolă, dar dispune de un număr de interfețe pentru medii GUI dintre care unda din cele mai bune și ușor de folosit este [http://smplayer.sourceforge.net/ SMPlayer].

* [http://www.mplayerhq.hu/homepage/ Pagina oficială]

=== xine ===
Xine este un player multimedia gratuit. Poate reda de pe CD, DVD si VCD. Poate de asemenea sa redea fişiere multimedia precum AVI, MOV, WMV, si MP3 de pe discurile locale sau stream-uri multimedia preluate din Internet. Accepta numeroase formate multimedia mai comune sau mai puţin comune.

* [http://http://xinehq.de/ Pagina oficială]

=== Totem ===
[[Image:Totem screenshot.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Rhythmbox]]

Totem este playerul video oficial din [[Gnome]], dar poate fi folosit şi ca player audio, suportând playlist-uri şi etichete ID3. Poate folosi (opţiune aleasă la compilare) ca back-end atât [[GStreamer]] cât şi xine-lib. Se integrează cu [[Nautilus]], managerul de fişiere Gnone, pentru a furniza icon-uri pentru fişierele video şi cu navigatorul web, oferind un plug-in pentru redarea fişierelor multimedia.

* [http://www.gnome.org/projects/totem/ Pagina oficială]

=== VideoLAN Client (VLC) ===
[[Image:VLC screenshot.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Rhythmbox]]

VideoLAN Client (cunoscut şi ca VLC) este un player multimedia cross-platform care suportă o foarte largă varietate de formate. Poate fi folosit şi ca server de streaming cu funcţionalitate extinsă (video on demand, transcodare în timp real). Interfaţa poate fi uşor personalizată folosind skin-uri.

* [http://www.videolan.org/ Pagina oficială]
* [http://www.videolan.org/vlc/skins.php Descărcare skin-uri]

== Televiziune ==

=== tvtime ===
Este o aplicaţie care poate reda pe monitor programele TV (prin tvtuner, desigur). Calitatea imaginii este extrem de buna şi ştie o grămadă de standarde.

* [http://tvtime.sourceforge.net/ Pagina oficială]

== Distribuții dedicate pentru sisteme Home Theatre ==
[[Image:ElementOS.png|thumb|500|right|Element OS]]

Există o serie de distribuții Linux create special pentru sisteme de tip Media Center sau Home Theatre PC (HTPC).

Printre acestea se numără:
* [[wikipedia:Element OS|Element OS]]
* [[wikipedia:GeeXboX|GeeXboX]]
* [[wikipedia:LinuxMCE|LinuxMCE]]
* [[wikipedia:Mythbuntu|Mythbuntu]], bazată pe [[Ubuntu]] și [[MythTV]]
* [[wikipedia:Mythdora|Mythdora]], bazată pe [[Fedora]] și [[MythTV]]
* [[wikipedia:XBMC Live | XBMC Live]]

RAID

2015-04-12T07:36:44Z

Bmbogdan: revert

{{in lucru|rz}}
'''RAID''', este un acronim care provine de la ''Redundant Array of Independent Disks'' (matrice redundanta de discuri independente). Practic,e vorba de discuri fizice intr-o singura unitate logica in care discurile din matrice sunt interdependente.
Diferitele tipuri de sisteme RAID urmaresc doua scopuri cheie: cresterea fiabilitatii datelor si cresterea performantelor I/O. Despre mai multe discuri fizice configurate pentru a folosi tehnologie RAID se spune ca sunt intr-o matrice RAID. Aceasta matrice distribuie datele pe mai multe discuri, dar matricea este adresata de catre sistemul de operare ca un singur disc. RAID poate fi utilizat pentru mai multe scopuri.

==Niveluri standard==

Initial au fost concepute 5 niveluri RAID, din care au evoluat multe alte variante, cel mai notabil cateva niveluri imbricate si multe niveluri non-standard (in general software proprietar).

* RAID 0 (striping la nivel de bloc fara paritate, sau mirroring) furnizeaza performante crescute si spatiu de stocare suplimentar dar nu si redundanta sau toleranta la erori (ceea ce face ca RAID0 sa nu fie cu adevarat RAID, conform definitiei acronimului). Totusi, datorita similaritatii cu RAID (in special necesitatea unui controller care sa distribuie datele pe discuri multiple), seturile de stripping simplu sunt denumite in mod uzual RAID 0. Defectarea oricaruia dintre discuri are ca efect distrugerea matricei si probabilitatea de defectare creste direct proportional cu numarul de discuri din matrice (cu un numar minim de discuri, pierderea datelor este de doua ori mai probabila comparat cu un disc fara RAID). O singura defectiune distruge intreaga matrice pentru ca atunci cand datele sunt scrise pe un volum RAID, datele sunt impartite in fragmente denumite blocuri. Numarul de blocuri este dictat de '''marimea intreteserii''' (stripe size), un parametru de configurare al matricei. Blocurile sunt scrise pe discuri simultan in acelasi sector. Aceasta permite ca segmente dintr-un fragment de date sa fie scrise sau citite de pe discurile respective in paralel, crescand latimea de banda si astfel viteza operatiunilor de citire/scriere. RAID 0 nu implementeaza verificarea erorilor. Mai multe discuri in matrice conduc la performante crescute dar si la un risc crescut de pierdere a datelor.
* RAID 1 (mirroring fara paritate sau striping), datele sunt scrise identic pe discuri multiple ("in oglinda"). Cu toate ca majoritatea implementarilor contin 2 discuri, un set poate contine 3 sau mai multe discuri. Matricea furnizeaza toleranta la erori de disc sau defectiuni si continua sa opereze cata vreme exista cel putin un disc in matrice. Cu suport adecvat din partea sistemului de operare, aceasta poate conduce la cresterea performantelor la citirea datelor si o reducere minima a vitezei de scriere. Utilizarea RAID 1 cu controller separat pentru fiecare disc este denumita uneori ''duplexare''.
* RAID 2 (striping la nivel de bit with cu paritate dedicata Hamming-code)
* RAID 3 (striping la nivel de octet cu paritate dedicata)
* RAID 4 (striping la nivel de bloc cu paritate dedicata) este identic cu RAID 5 dar mentine toate datele de paritate pe un singur disc, ceea ce poate provoca o gatuire a performantelor. In aceasta configuratie, fisierele pot fi distribuite pe discuri multiple. Fiecare disc opereaza independent, ceea ce permite efectuarea cererilor I/O in paralel, dar viteza de transfer a datelor poate avea de suferit datorita tipului de paritate. Detectia erorilor se efectueaza prin paritate dedicata, datele de paritate fiind stocate pe o singura unitate de disc dedicata.
* RAID 5 (striping la nivel de bloc cu paritate distribuita) distribuie atat datele propriu-zise cat si datele de paritate pe discuri multiple si necesita N-1 discuri functionale pentru a opera, unde N este numarul total de discuri din matrice. Defectarea unitatilor de disc necesita inlocuire, dar matricea nu este distrusa la defectarea unui singur disc. La defectarea unui disc, citirile ulterioare pot fi calculate din paritatea distribuita astfel ca defectarea unui disc nu are efecte vizibile pentru utilizator. Matricea va suferi pierdere de date in cazul defectarii unui al doilea disc si este vulnerabila pana cand discul defectat este inlocuit. Defectarea unui disc conduce la scaderea performantelor intregii matrici pana cand discul defectat este inlocuit si matricea reconstruita.
* RAID 6 (striping la nivel de bloc cu dubla paritate distribuita) dispune de toleranta la erori in cazul defectarii a doua unitati de disc. Aceasta face ca grupuri RAID mai mari sa fie mai practice, in special pentru sisteme cu un grad ridicat de disponibilitate. Acest lucru devine important pentru capacitati mari de stocare pentru ca discurile de capacitate mare necesita un timp mai ridicat de reconstruire dupa defectarea unei singure unitati de disc. Nivelurile RAID cu paritate simpla sunt la fel de vulnerabile ca o matrice RAID 0 in intervalul dintre defectarea unui disc si inlocuirea acestuia; Cu cat discul fizic este mai mare, cu atat durata de reconstructie creste. Paritatea dubla face posibila reconstructia matricei in cazul defectarii unuia din discuri fara a risca integritatea datelor din matrice in cazul defectarii unui singur disc.

Neexistand nivel de baza RAID mai mare de 9, RAID-urile imbricate se descriu de obicei prin alaturarea cifrelor care indica nivelurile RAID folosite, uneori unite prin semnul "+". Ordinea cifrelor este in aceste cazuri ordinea in care matricea imbricata este construita: pentru RAID 1+0, primele perechi de discuri sunt combinate in doua sau mai multe matrici RAID 1 (mirrors), si matricile RAID 1 rezultate sunt combinate intr-o matrice RAID 0 (stripes). Este posibila de asemenea combinarea inversa (RAID 0+1). Rezultatul este matricea superioara. Cand matricea superioara este de tip RAID 0 (ca de exemplu, RAID 10 sau RAID 50) se omite in general semnul "+", though RAID 5+0 is clearer.

*RAID 0+1: seturi imbricate intr-un set mirrored ( minim 4 discuri; numar par de discuri) furnizeaza toleranta la erori si performante crescute dar creste gradul de complexitate.
*RAID 1+0:

== Paritate RAID ==

==Noua clasificare RAID==

==Backup-ul datelor==

==Implementari==

===RAID software===

===RAID hardware===

===Hot spares===

===Alte probleme===
Desi RAID poate proteja impotriva defectarii fizice a harddiscurilor, datele sunt totusi expuse distrugerilor datorate defectelor software sau hardware.

== RAID software vs. RAID hardware==

http://www.snia.org/education/dictionary

Proiecte Linux cu participare românească

2014-12-07T07:27:09Z

Bmbogdan: revert

{{OUTDATED}}

În această pagină sunt enumerate '''proiecte software în care participă preponderent membri ai comunităţii române''' Free/Open Source Software. Multe dintre aceste proiecte funcţionează şi sub [[FreeBSD]] sau alte sisteme de operare de tip [[UNIX]]. Este garantat să obţineţi suport în limba română, în caz contrar proiectul nu ar trebui listat pe această pagină. Pe măsură ce lista creşte noi secţiuni vor fi adăugate. Listarea se face strict alfabetic.

Toate aceste proiecte sunt deschise participării publicului larg. În această participare constă puterea software-ului liber. Că aţi adus o îmbunătăţire cât de mică sau pur şi simplu programul a crăpat, autorul software-ului pe care îl rulaţi ar dori să afle acest lucru. Nu vă sfiiţi să-i trimiteţi un email. Uneori chiar un simplu mulţumesc ajută, în special în acele cazuri când proiectul nu a mai mişcat nimic de ani de zile.

Am lăsat secţiunea de proiecte de traducere la urmă, datorită numelor răsunătoare de proiecte internaţionale pe care le conţine. Aceste proiecte eclipsează orice efort local românesc de dezvoltare de software (e greu să te lupţi cu Mozilla!). Dacă sunteţi în căutarea unui proiect "important", nu uitaţi să vizitaţi această secţiune.

Sperăm cu această listă să modificăm puţin imaginea de "forum, reviste şi _ce_tarez_io_ca_rulz_Xdistro_" pe care o are mişcarea Free/Open Source Software din România. În fond, F/OSS se referă în principal la producerea de software, cu tot ce cuprinde ea: coding, testare, documentare, distribuţie şi suport. Este greşit să identificăm această mişcare cu o revistă specifică sau cu un autor specific de forum.

O parte din aceste proiecte sunt inactive. Dacă dorești să le preiei pentru dezvoltare poți lua legătura cu maintainer-ul proiectului.

==Desktop==
* [[Aethera]] [http://www.thekompany.com/projects/aethera/], client de mail şi PIM
* [[GCAM]] [http://gcam.js.cx/index.php/Main_Page] Program open source de Computer Aided Manufacturing
* [[gcx]] [http://astro.corlan.net/gcx] prelucrarea imaginilor de astronomie digitala
* [[KcmPureFTPd]] [http://www.ro.kde.org/kcmpureftpd/] modul confgurare pure-ftpd server pentru Centrul de Control KDE, kcontrol.
* [[KSlackService]] [http://www.classic-software.ro/Files/KSlackService.html] Un Service Manager pentru Slackware şi derivatele lui
* [[KZoom]] [http://www.ro.kde.org/kzoom/] zoom pentru KDE
* [[NetRate]] [http://www.tfm.ro/index.php/NetRate] network traffic analysis tool (consolă)
* [[phpBackupTool]] [http://www.mekanix.as.ro/] [http://www.linux360.ro/forum/utilitar-backup-vt10749.html] utilitar backup
* [[qfaxreader]] [http://qfaxreader.sourceforge.net], fax tool (x11/QT)
* [[QPdf2Swf]] [https://sourceforge.net/projects/qpdf2swf/] O interfaţă grafică pentru pdf2swf, convertor de pdf-uri în swf-uri.
* [[Quanta Plus]] [http://quanta.kdewebdev.org/], editor HTML pentru [[KDE]]
* [[Quax]] [http://www.ro.kde.org/quax/] similar cu kzoom mai sus (x11/QT)
* [[xCHM]] [http://xchm.sourceforge.net/], xCHM este un viewer cross-platform pentru formatul CHM (compiled HTML help), scris folosind [[CHMLIB]] si [[wxWidgets]].

=== Programare ===
* [[Aime]] [http://sourceforge.net/projects/aime-embedded/] un limbaj de programare si un interpretor
* [[Loki]] [http://loki-lib.sourceforge.net/], bibilotecă C++ descrisă în cartea [http://www.erdani.org/book/main.html Modern C++ Design] de Andrei Alexandrescu

=== Multimedia ===
* [[ZynAddSubFx]] [http://zynaddsubfx.sourceforge.net/], software synthesizer
* [[Mylene]] [http://sourceforge.net/projects/mylene/] un player audio pentru command line die-hards
* [[Biblos]] [http://biblos.sourceforge.net/] utilitar indexare media (MP3/CD/directoare locale) (x11/QT)
* [[LinuxEyes]] [http://www.photostorm.net/~linuxeyes/] mp3 player pentru consolă
* [[PhotoStorm]] [http://www.photostorm.net] manager wallpaper pentru Gnome
* [[seek-h262]] [http://sourceforge.net/projects/seek-h262/], audio si video MPEG1 si MPEG2 decoder

=== Dicționare ===
* [[dexonline]] [http://dexonline.ro] dicţionare ale limbii române
* [[Diacritice]] [http://diacritice.sourceforge.net/] Setarea fonturilor şi a tastaturii pentru procesare de text în limba română
* [[Dicţionare româneşti spelling]] [http://sourceforge.net/project/showfiles.php?group_id=144374] aspell şi myspell
* [[Dixit]] [http://dixit.sourceforge.net/] Dicţionar explicativ integrat (x11/QT)
* [[rospell]] [http://rospell.sourceforge.net], editor de text şi speller pentru limba română (x11/QT)

===Jocuri===

* [http://www.openttd.org/ OpenTTD] clonă a jocului Microprose "Transport Tycoon Deluxe"
* [[STEngine]] [http://students.info.uaic.ro/~cmustiata/] [http://www.myl.ro/forum/index.php?showtopic=1746] joc 3D opensource românesc

==Server/Admin==

* [[BBStatus]] [http://freshmeat.net/projects/bbstatus/]
* [[Barebone MVC]] [http://bbmvc.org/] framework rapid si simplu de dezvoltare aplicaţii PHP
* [http://aml.bluepink.ro/ BPAML] realtime log analyzer pentru serverul web Apache
* [[HTB-tools]] [http://htb-tools.arny.ro/] unelte pentru shaping
* [[mipClasses]] [http://metropolitana.loginet.ro/]
* [[matgts]] [http://matgts.sourceforge.net/], trei mici aplicaţii legate de domeniul ingineriei geotehnice
* [http://mirias.bluepink.ro/ MIRIAS] este un proiect open-source ce urmareste dezvoltarea unei aplicatii web care permite crearea, gestiunea si accesarea cu usurinta a evidentei angajatilor companiei.
* [[mony]] [http://dizzy.roedu.net/mony/], ICMP network monitoring tool designed to scale very well to large networks with many hosts, was started to fix many of the problems of fping and others ('''dead link!''')
* [http://code.google.com/p/narro/ narro] Programul de traducere folosit la traducerea în limba română a unora din cele mai importante programe opensource (Firefox, OpenOffice, Gimp, etc).
* [http://www.php-fusion.co.uk/ PHP-Fusion] sistem de gestiune a conţinutului web
* [[PvPGN]] [http://pvpgn.berlios.de], aka Player vs Player Gaming Network , server emulare retele de jocuri (ex. Battle.Net, Westwood Online, etc)
* [[QADPZ]] [http://qadpz.sourceforge.net/], Quite Advanced Distributed Parallel Zystem
* [[snoop]] [http://sourceforge.net/projects/snoop/], utilitar pentru monitorizarea terminalelor folosite de utilizatori
* [[simba]] [http://simba.packages.ro], utilitar pentru mirroring
* [[simple3d]] [http://simple3d.sourceforge.net/] Motor de 3D rendering.
* [[http://www.starfish-pbx.org Starfish PBX]] este o interfata de web configurare a unei centrale telefonice bazate pe Asterisk sau Freeswitch.
* [http://tinymce.moxiecode.com/ TinyMCE]editor HTML WYSIWYG, scris în JavaScript
* [[ToxicChat]] [http://toxic-chat.sourceforge.net/], program de chat
* [[XHP CMS]] [http://xhp.targetit.ro/], sistem de gestiune a conţinutului pentru pagini web personale
* [http://www.opensips.org OpenSIPS] - proxy SIP (RFC3261) pentru VoIP
* [http://yate.null.ro/ Yate], Yet another telephony engine. Server si client pentru telefonia VoIP si PSTN. Dezvoltat in majoritate in Romania. Suporta SIP, H.323, IAX, E1, ISDN, SS7
* [http://webhtb.sourceforge.net/ WebHTB] - interfaţă web pentru HTB-tools
* [http://www.cubrid.org/ CUBRID] - baza de date relationala
* [http://www.xwiki.org XWiki] - wiki axat pe mediul enterprise, licenta LGPL, bazat pe tehnologii Java si ofera o platforma de dezvoltare ce suporta extinderea atat prin plugin-uri cat si prin script-uri scrise direct in paginile wiki.

==Kernel==

* [[buildkernel]] [http://code.google.com/p/buildkernel/] Automatic Kernel Build Script
* [[LUFS]] [http://lufs.sourceforge.net/], sistem de fişiere în user space
* [[Lisa]] [http://lisa.ines.ro/], network multilayer switch

==Distribuții==

* [[bitslack]] [http://mihai.badici.ro/linux/bitslack/] distribuție Linux pentru depanare și troubleshooting
* [[blueflops]] [http://sourceforge.net/projects/blueflops/], micro-distribuţie Linux
* [[Bluewhite Linux]] [http://www.bluewhite-linux.com], distribuţie linux
* [[Kiwi Linux]] [http://kiwilinux.org/], Ubuntu Live/Install CD customizat pt Romania
* [[NimbleX]] [http://nimblex.net], distribuţie Linux LiveCD
* [[Stella]] [[http://li.nux.ro/stella/]] - Remix de CentOS orientat pe partea de "Desktop"
* [[TFM]] [http://www.tfm.ro/] Distribuţie linux
* [[SESUSE]] [http://www.opensuse.org/SESUSE], distribuţie linux

=== Proiecte inactive ===
* [[Decebal Linux]] [http://www.decebal.org/], distribuţie linux
* [[DARKSTAR Linux]] [http://www.darkstarlinux.ro/], distribuţie linux
* [[ROSLIMS]] [http://www.umftgm.ro/roslims/] -- ROmanian Simple LInux for Medical Students, distribuţie sub forma de LiveCD
* [[RTFS]] [http://rtfs.sourceforge.net/] Traducatorii Români pentru Softul Liber (migrat pe [http://i8n.ro i18n.ro]

==Proiecte de traducere/localizare==

Aceasta secțiune este mai specială, deoarece la aceste proiecte pot participa și persoane fără o pregătire tehnică deosebită. În general se caută vorbitori de limba română (şi de obicei engleză), dispuși să apropie softul sau manualele de utilizatorii români.

* [[Debian]] [http://wiki.debian.org/L10N/Romanian Proiectul de localizare Debian în limba română]
* [[Gentoo]] [http://dev.gentoo.org/~alin/trads-ro.html] [http://www.gentoo.ro/content.php?article.12] Proiectul de traducere Gentoo în limba română
* [[Gnome]] [http://gnomero.sourceforge.net/] Proiectul de traducere GNOME în română
* [[i18n.ro]] [http://www.i18n.ro/ Proiectul de uniformizare a internaţionalizării-localizării în limba română]
* [[KDE]] [http://www.ro.kde.org/i18n/kde.html] Internaţionalizarea KDE (şi nu numai)
* [http://www.mozilla.ro Mozilla] [http://www.mozilla.ro] Proiect traducere Mozilla
* [http://tradu.softwareliber.ro/ tradu.softwareliber.ro] Situl unde sunt dezvoltate variantele româneşti ale traducerilor Firefox, Thunderbird, Sunbird, OpenOffice.org, Gimp, Inkscape, Fedora, OpenSUSE, şi probabil multe altele (proiecte noi sunt adăugate permanent). Programul de traducere care rulează situl se numeşte [http://code.google.com/p/narro Narro].
* [[OpenOfficeRo]] [http://ro.openoffice.org] Echipa românescă OpenOffice
* [[TranslationProject]] [http://www.iro.umontreal.ca/translation/registry.cgi?team=ro] Proiect mai larg care se ocupă de traducerea paginilor man din software-ul GNU.
* [[Ubuntu]] [https://launchpad.net/distros/ubuntu/dapper/+lang/ro Proiectul de traducere Ubuntu în limba română]
* [http://l10n.xwiki.org l10n.xwiki.org] Wiki-ul de traduceri pentru proiectul XWiki si proiectele adiacente.

==Suport şi publicistică==

Există o serie de resurse disponibile celor implicaţi în astfel de proiecte. Aceste resurse includ web hosting gratuit şi conferinţe anuale, care se adaugă resurselor classice precum [http://www.sourceforge.net Sourceforge] şi [http://freshmeat.net Freshmeat].

* [[ROSDEV]] [http://www.rosdev.ro Conferinţa "Romanian Open Source Development Meeting"]
* [[LVLE]] [http://www.uvvg.ro/lvle/ Conferinţa "Linux si Medii Virtuale de Instruire"]
* [[BluePink]] [http://www.bluepink.ro Gazduire proiecte open-source autohtone]
* [http://www.osn.ro/ Open Software Network] Portal cu resurse si continut creat de/pentru comunitatea FLOSS/Linux din Romania

==Alte resurse==

*[[Prezenţă comercială Linux România]]
*[[Comunităţi Linux din România]]

Categorie:Întâlnirile RLUG

2014-05-08T16:48:06Z

Bmbogdan: /* Întâlnirile lunare ale RLUG */ ordinea in alti ani pare sa fie recent -> vechi

= Întâlnirile lunare ale RLUG =

* Repository Google Docs cu toate prezentările de la întâlnirile RLUG: http://bit.ly/bwCr8W
* Prezentări online pe SlideShare: http://www.slideshare.net/prolinux
* Înregistrări video pe blip.tv: http://nicubunu.blip.tv/posts?view=archive&nsfw=dc
* Transmisie live a evenimentelor: http://www.lug.ro/videostream/ si rtmp://live.tfm.ro/tfm5/live1.mp4

'''2014:'''
* [[Întâlnirea_RLUG_Mai_%2714|Mai]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2714|Aprilie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Martie_%2714|Martie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Februarie_%2714|Februarie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Ianuarie_%2714|Ianuarie]]

'''2012:'''
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2712|Aprilie]]

'''2011:'''

* [[Întâlnirea_RLUG_Noiembrie_%2711|Noiembrie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Octombrie_%2711|Octombrie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Septembrie_%2711|Septembrie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_August_%2711|August]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Iulie_%2711|Iulie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Iunie_%2711|Iunie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Mai_%2711|Mai]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2711|Aprilie]]
* [[Întâlnirea_RLUG_Martie_%2711|Martie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2711|Februarie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2711|Ianuarie]]

'''2010:'''
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2710|Decembrie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2710|Noiembrie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2710|Octombrie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Septembrie_%2710|Septembrie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_August_%2710|August]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iulie_%2710|Iulie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iunie_%2710|Iunie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Mai_%2710|Mai]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2710|Aprilie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710|Martie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710|Februarie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710|Ianuarie]]

'''2009:'''
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709|Decembrie]]
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709|Noiembrie]]

Întâlnirea RLUG Aprilie '12

2013-09-04T19:12:50Z

Bmbogdan: A protejat "Întâlnirea RLUG Aprilie '12" ([edit=autoconfirmed] (indefinit) [move=autoconfirmed] (indefinit))

=== Data și locul desfășurării ===

* '''joi 19 aprilie 2012''' incepând cu ora 19:30
* [[Harta Facultatea Automatica|Politehnica Bucuresti, Facultatea de Automatica si Calculatoare]], sala EC002

=== Program ===

* Valentin Goșu: Crash course of Mozilla Technologies (Boot2Gecko)
* Mihai Maruseac: Haskell - the misunderstood language
* Nicu Buculei: un GIMP nou (lightning talk)
* B.R.

=== Organizare ===

* Alexandru Juncu, Valentina Manea
* Prolinux, ROSEdu

=== Participanți ===

* Valentina Manea
* Alex Juncu
* Mihai Maruseac
* Oana Niculaescu
* Laura Vasilescu
* Matei Conovici
* Bogdan Stoian
* Ovidiu Constantin
* Andrei Petre
* wolfy
* Vlad Dogaru
* Camelia Nastase
* [[Utilizator:Fdcx|Cornel-Florentin Dimitriu]]
* <strike>Radu Zoran</strike>
* Nitu Adrian
* Gina Dobrescu
* Alexandru Radovici
* Flavius Anton
* Petru Rațiu
* Marius Luca
* Bogdan Mares
* Cristina Grosu
* Dumitru Ciobârcianu (s-ar putea să întârzii puțin)
* Rotariu Bogdan-Stefan
* Vlad Palos
* zgrim
*Tabacu Raul
*Cotofana Marius
*Fulgeanu Vlad

[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]

Întâlnirea RLUG Aprilie '12

2013-09-04T19:12:15Z

Bmbogdan: Anularea modificărilor efectuate de către Domtheo (discuție) și revenire la ultima versiune de către 141.85.225.204

Întâlnirea RLUG Decembrie '09

2013-09-04T19:11:59Z

Bmbogdan: A protejat "Întâlnirea RLUG Decembrie '09" ([edit=autoconfirmed] (indefinit) [move=autoconfirmed] (indefinit))

=== Data și locul desfășurării ===
* joi 10 decembrie 2009 incepând cu ora 19:00
* sala de conferințe "Sala Albă" a firmei CG&GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&mlon=26.12613&lat=44.39203&lon=26.12613&zoom=16&layers=000BTTTTTTTT
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&GC.
[[Imagine:Cggc1.jpg]]
[[Imagine:Cggc2.jpg]]

=== Program ===
1. Prezentare "openSuse 11.2" - Lucian Oprea [30 min] [[media:Opensuse11.pdf‎|(pdf)]], [http://www.slideshare.net/prolinux/open-suse-112 (slideshare)]

2. lightning talks [5 minute fiecare tema]:

* Business case: "Linux la secretariat" - Ovidiu Constantin; [[media:Linux_la_secretariat_(lightning_talk).pdf|(pdf)]], [http://www.slideshare.net/prolinux/linux-la-secretariat-lightning-talk (slideshare)]
* "*Celelalte* semnaturi digitale"- Nicu Buculei;
* "reboot (mai) rapid cu kexec" - Matei Conovici; [[media:Talk_decembrie_kexec.pdf|(pdf)]], [http://www.slideshare.net/prolinux/kexec-lightning-talk (slideshare)]
* "Apache: mod_{security,evazive,geoip}" - Adrian Joian; [[media:Apache_modules_(lightning_talk).pdf‎|(pdf)]], [http://www.slideshare.net/prolinux/apache-modules-lightning-talk-2696540 (slideshare)]
* "Reverse VNC" - Dan Serban [[media:Reverse_VNC_(lightning_talk).pdf|(pdf)]], [http://www.slideshare.net/prolinux/reverse-vnc-lightning-talk (slideshare)]
* ... altele.

=== Organizare ===
* Petru Ratiu (organizator)
* Ovidiu Constantin (organizator)
* Monica Isopescu (organizator)

=== Participanți ===
* wolfy
* ghrt (ne facem si ecusoane?) (dap, un fel de ecusoane...)
* _bogdan_
* tgm_of_xxl
* Lupul
* Dan Serban
* Mihai Badici
* Sabin Iacob (m0n5t3r)
* Cătălina Movileanu
* <s>mapleoin</s>
* bhairava
* Andrei Tosea

=== Media ===
* fotografii de la eveniment (mai multe in [http://forum.fedoraproject.ro/gallery/thumbnails.php?album=29 galeria Fedora]):
<gallery widths="200px">
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-00.jpg | cadru general
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-01.jpg | Lucian vorbește despre openSUSE
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-02.jpg | Ovidiu și Linux la secretariat
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-03.jpg | Adrian prezintă module Apache și implicații de securitate
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-04.jpg | dserban explica despre Reverse VNC
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-05.jpg | cmatei face boot mai rapid cu kexec
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-06.jpg | rpetre ne ajută să cumpărăm carți O'Reilly
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-07.jpg | Discuții ad-hoc
</gallery>
* Video
** [http://www.youtube.com/watch?v=wykrtGvZ2pU Prezentare despre tablete grafice] - Nicu
** [http://blip.tv/file/3105857 Reverse VNC] - Dan Serban

[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]

Întâlnirea RLUG Decembrie '09

2013-09-04T19:11:18Z

Bmbogdan: revert

Drivere

2013-05-15T04:27:15Z

Bmbogdan: /* Ce poţi face când ai probleme cu driverul */ , minor correction

{{CIOT}}
==Drivere==

Descriere pe larg: [http://en.wikipedia.org/wiki/Device_driver Device driver].

==Drivere pe Linux==
...

==Ce poţi face când ai probleme cu driverul==
* Intrebi pe [http://wiki.lug.ro/Liste_de_discu%C5%A3ii#RLUG lista de discutii], poate s-a mai lovit cineva de problema si te poate ajuta.
* Contactezi producatorul hardware-ului

Drivere

2013-05-15T04:26:06Z

Bmbogdan: minor edit

{{CIOT}}
==Drivere==

Descriere pe larg: [http://en.wikipedia.org/wiki/Device_driver Device driver].

==Drivere pe Linux==
...

==Ce poţi face când ai probleme cu driverul==
* Intrebi pe [http://wiki.lug.ro/Liste_de_discu%C5%A3ii#RLUG| lista de discutii], poate s-a mai lovit cineva de problema si te poate ajuta.
* Contactezi producatorul hardware-ului

Debian

2013-05-09T07:42:43Z

Bmbogdan: A protejat "Debian" ([edit=autoconfirmed] (indefinit) [move=autoconfirmed] (indefinit))

{{CIOT}}
{{Distrobox|nume=Debian|logo=|developer=[http://www.spi-inc.org Software in the Public Interest, Inc.]|familie=Debian|ultima_versiune=6.0.7, [[{{PAGENAME}}#squeeze|squeeze]]|ultima_lansare=5 feb 2011|ui=[[GNOME]]|website=http://www.debian.org/||captura_ecran=}}
==Descrierea distribuţiei==

'''Debian GNU/Linux''' este o [[Distribuţie | Distribuţie Linux]] [[liber|liberă]] și [[gratuit|gratuită]], inițiată în 1993 de Ian Murdock. Ca majoritatea distribuțiilor Linux, Debian utilizează [[nucleu Linux | kernelul Linux]], dar cea mai mare parte a utilitarelor de bază, precum și o parte din aplicații, provin de la [[GNU | proiectul GNU]], de unde și denumirea GNU/Linux (GNU pe Linux).

Colecția de aplicații și programe Debian GNU/Linux conține peste 25000 de pachete software, precompilate și împachetate într-un format gândit pentru o instalare uşoară folosind sistemul de gestionare a pachetelor [[dpkg]].

==Caracteristici specifice Debian==
Ceea ce diferențiază Debian de alte distribuții este [http://www.debian.org/social_contract Contractul social Debian] care include ''[http://www.debian.org/social_contract#guidelines Recomandările Debian pentru software liber]''.

==Legături externe==

[http://www.debian.org/ Pagina oficială a distribuţiei]

Debian pe Wikipedia: [[rowiki:Debian | în limba română]], [[wikipedia:Debian | în limba engleză]]

[http://www.debian-administration.org/ Administrarea sistemelor Debian]

[http://www.debianhelp.co.uk/ Debian Help]

[http://wiki.debian.org/ Debian Wiki]

{{Distribuţie}}

[[Category:Distribuții]]

Debian

2013-05-09T07:37:13Z

Bmbogdan: A deprotejat "Debian"

Pagina principală

2013-03-17T05:15:51Z

Bmbogdan: revert

__NOTOC__
<table border="0" cellspacing="4" cellpadding="4" width="100%"><tr>
<td width="50%" valign="top" style="border: 1px lightgray dashed">

==Bine ai venit==

Bun venit la '''wiki.lug.ro''', wiki-ul [[RLUG|Grupului Utilizatorilor Români de Linux]]. Află mai multe detalii despre noi la [[Portal comunitate|Portalul comunităţii]].

Ne poți găsi pe:
* [[Liste|listele de discuţii]]
* [[IRC]]
* [[Intalniri|Întâlnirile lunare RLUG]]
* [[Ateliere|Atelierele RLUG]]

Dacă doriți să '''susțineți serviciile oferite de RLUG''' o puteți face foarte simplu [[doilasuta|redirecționând 2% din impozitul pe venit]] către [[prolinux|Asociația Prolinux]].

==Vrei să editezi?==
Poţi începe chiar acum. Însă:
* [[Special:Userlogin|Fă-ţi mai întâi un cont]]
* Respectă [[Project:Wikiquette|wiki-eticheta]] și [[Wiki.lug.ro:Editare | recomandările pentru editori]]

==Vrei să dai o mână de ajutor?==

* Contribuie la [[Wiki.lug.ro:Editare | extinderea]] și [[Proiecte care solicită ajutor | îmbunătățirea]] acestui wiki
* [[doilasuta|Redirecționează 2% din impozitul pe venit către Asociatia Prolinux]].

==Ai hardware inutil? Donează-l!==
Ai hardware pe care nu-l mai folosești? Ţi-ai cumpărat de curând un calculator nou şi nu îţi mai trebuie cel vechi? Ai făcut un upgrade şi ţi-au rămas componente cu care nu mai ai ce face?

Nu le arunca, <strong>[[DonatiiHardware|Donează-le]]</strong> cuiva care are nevoie!

==Noul server RLUG==
Campania de strângere de fonduri pentru achiziţionarea [[Hardware Requirements|noului server '''RLUG''']] s-a încheiat, '''le mulţumim tuturor celor care au contribuit!'''

Dacă doriţi însă, puteţi face o donaţie pentru achiziţionarea de [[Hardware Requirements#Upgrades|spaţiu de stocare / RAM suplimentar]].

{{Ştiaţică}}

</td>
<td width="50%" valign="top" style="border: 1px lightgray dashed">

==Subiecte==
* '''[[Linux]]''' - [[Istoria_calculatoarelor#2|ce este]], de ce este, etc.
* '''[[RLUG]]''' - despre noi
* '''[[Distribuţii]]''' -- [[Debian]], [[Gentoo]], [[Fedora]], [[Slackware]], [[SUSE]], [[Ubuntu]] ...
* '''[[Documentaţie]]''', [[HOWTO]]-uri, [[ponturi]]
** [[Cărţi şi reviste]]
** [[Linux pe desktop]]: desktop environments, playere de muzică, ...
** [[Networking]]
** [[Programare]]
** [[Testare]]
** [[Suport hardware]] ([[drivere]],[[configurare]])
** [[Linux şi alte SO|Linux şi alte sisteme de operare]]
** [[Linux şi jocurile]]
** [[Accesibilitate]]
* '''[[Linux în România]]'''
** '''[[Romanian-HOWTO]]'''
** [[Proiecte Linux cu participare românească]]
** [[Comunităţi Linux din România]]
** [[Prezenţă comercială Linux în România]]
** [[Proiecte de localizare în limba română]]
** [[Advocacy]]: Cine şi unde foloseşte Linux în România
** [[Linux în educaţie]]
** [[Evenimente | Evenimente Linux în România]]
* '''[[Noţiuni de bază]]'''
** [[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]
** [[Cum se răspunde în mod inteligent]]
** [[Cum să devii un hacker]]
** [[Istoria calculatoarelor]]
** [[Iniţiere în hardware]]
** [[Iniţiere în networking]]
* '''[[Distro Way]]'''
** [[Distribuţii bazate pe Debian]]
** [[Distribuţii bazate pe RedHat]]
** [[Distribuţii bazate pe Slackware]]
* '''[[Hardware]]'''
** [[Laptop-uri şi notebook-uri]]
** [[Hardware#Wireless|Wireless]]
** [[Hardware#GSM|GSM]]

Pagina principală

2013-02-15T16:45:06Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către MTGStanle (discuţie); revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Pagina principală

2013-02-07T17:57:10Z

Bmbogdan: revert

Pagina principală

2013-01-19T16:20:38Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către Ipodsoft (discuţie); revenire la ultima versiune de către Rz

Proiecte Linux cu participare românească

2013-01-14T13:55:01Z

Bmbogdan: /* Server/Admin */

{{OUTDATED}}

În această pagină sunt enumerate '''proiecte software în care participă preponderent membri ai comunităţii române''' Free/Open Source Software. Multe dintre aceste proiecte funcţionează şi sub [[FreeBSD]] sau alte sisteme de operare de tip [[UNIX]]. Este garantat să obţineţi suport în limba română, în caz contrar proiectul nu ar trebui listat pe această pagină. Pe măsură ce lista creşte noi secţiuni vor fi adăugate. Listarea se face strict alfabetic.

Toate aceste proiecte sunt deschise participării publicului larg. În această participare constă puterea software-ului liber. Că aţi adus o îmbunătăţire cât de mică sau pur şi simplu programul a crăpat, autorul software-ului pe care îl rulaţi ar dori să afle acest lucru. Nu vă sfiiţi să-i trimiteţi un email. Uneori chiar un simplu mulţumesc ajută, în special în acele cazuri când proiectul nu a mai mişcat nimic de ani de zile.

Am lăsat secţiunea de proiecte de traducere la urmă, datorită numelor răsunătoare de proiecte internaţionale pe care le conţine. Aceste proiecte eclipsează orice efort local românesc de dezvoltare de software (e greu să te lupţi cu Mozilla!). Dacă sunteţi în căutarea unui proiect "important", nu uitaţi să vizitaţi această secţiune.

Sperăm cu această listă să modificăm puţin imaginea de "forum, reviste şi _ce_tarez_io_ca_rulz_Xdistro_" pe care o are mişcarea Free/Open Source Software din România. În fond, F/OSS se referă în principal la producerea de software, cu tot ce cuprinde ea: coding, testare, documentare, distribuţie şi suport. Este greşit să identificăm această mişcare cu o revistă specifică sau cu un autor specific de forum.

O parte din aceste proiecte sunt inactive. Dacă dorești să le preiei pentru dezvoltare poți lua legătura cu maintainer-ul proiectului.

==Desktop==
* [http://abelcrm.sourceforge.net/ AbelCRM] este un program de customer relationship management (CRM) pentru firme mici şi mijlocii.
* [[Aethera]] [http://www.thekompany.com/projects/aethera/], client de mail şi PIM
* [[GCAM]] [http://gcam.js.cx/index.php/Main_Page] Program open source de Computer Aided Manufacturing
* [[gcx]] [http://astro.corlan.net/gcx] prelucrarea imaginilor de astronomie digitala
* [[KDSFlash]] [http://kdsflash.darkstarlinux.ro/], animaţie flash
* [[KcmPureFTPd]] [http://www.ro.kde.org/kcmpureftpd/] modul confgurare pure-ftpd server pentru Centrul de Control KDE, kcontrol.
* [[KSlackService]] [http://www.classic-software.ro/Files/KSlackService.html] Un Service Manager pentru Slackware şi derivatele lui
* [[KZoom]] [http://www.ro.kde.org/kzoom/] zoom pentru KDE
* [[NetRate]] [http://www.tfm.ro/index.php/NetRate] network traffic analysis tool (consolă)
* [[phpBackupTool]] [http://www.mekanix.as.ro/] [http://www.linux360.ro/forum/utilitar-backup-vt10749.html] utilitar backup
* [[qfaxreader]] [http://qfaxreader.sourceforge.net], fax tool (x11/QT)
* [[QPdf2Swf]] [https://sourceforge.net/projects/qpdf2swf/] O interfaţă grafică pentru pdf2swf, convertor de pdf-uri în swf-uri.
* [[Quanta Plus]] [http://quanta.kdewebdev.org/], editor HTML pentru [[KDE]]
* [[Quax]] [http://www.ro.kde.org/quax/] similar cu kzoom mai sus (x11/QT)
* [[xCHM]] [http://xchm.sourceforge.net/], xCHM este un viewer cross-platform pentru formatul CHM (compiled HTML help), scris folosind [[CHMLIB]] si [[wxWidgets]].

=== Programare ===
* [[Aime]] [http://sourceforge.net/projects/aime-embedded/] un limbaj de programare si un interpretor
* [[Loki]] [http://loki-lib.sourceforge.net/], bibilotecă C++ descrisă în cartea [http://www.erdani.org/book/main.html Modern C++ Design] de Andrei Alexandrescu

=== Multimedia ===
* [[ZynAddSubFx]] [http://zynaddsubfx.sourceforge.net/], software synthesizer
* [[Mylene]] [http://sourceforge.net/projects/mylene/] un player audio pentru command line die-hards
* [[Biblos]] [http://biblos.sourceforge.net/] utilitar indexare media (MP3/CD/directoare locale) (x11/QT)
* [[LinuxEyes]] [http://www.photostorm.net/~linuxeyes/] mp3 player pentru consolă
* [[PhotoStorm]] [http://www.photostorm.net] manager wallpaper pentru Gnome
* [[seek-h262]] [http://sourceforge.net/projects/seek-h262/], audio si video MPEG1 si MPEG2 decoder

=== Dicționare ===
* [[dexonline]] [http://dexonline.ro] dicţionare ale limbii române
* [[Diacritice]] [http://diacritice.sourceforge.net/] Setarea fonturilor şi a tastaturii pentru procesare de text în limba română
* [[Dicţionare româneşti spelling]] [http://sourceforge.net/project/showfiles.php?group_id=144374] aspell şi myspell
* [[Dixit]] [http://dixit.sourceforge.net/] Dicţionar explicativ integrat (x11/QT)
* [[rospell]] [http://rospell.sourceforge.net], editor de text şi speller pentru limba română (x11/QT)

===Jocuri===

* [http://www.openttd.org/ OpenTTD] clonă a jocului Microprose "Transport Tycoon Deluxe"
* [[STEngine]] [http://students.info.uaic.ro/~cmustiata/] [http://www.myl.ro/forum/index.php?showtopic=1746] joc 3D opensource românesc
* [http://von.tfm.ro/ Visions of Numea] MMORPG game

==Server/Admin==

* [[BBStatus]] [http://freshmeat.net/projects/bbstatus/]
* [[Barebone MVC]] [http://bbmvc.org/] framework rapid si simplu de dezvoltare aplicaţii PHP
* [http://aml.bluepink.ro/ BPAML] realtime log analyzer pentru serverul web Apache
* [[HTB-tools]] [http://htb-tools.arny.ro/] unelte pentru shaping
* [[mipClasses]] [http://metropolitana.loginet.ro/]
* [[matgts]] [http://matgts.sourceforge.net/], trei mici aplicaţii legate de domeniul ingineriei geotehnice
* [http://mirias.bluepink.ro/ MIRIAS] este un proiect open-source ce urmareste dezvoltarea unei aplicatii web care permite crearea, gestiunea si accesarea cu usurinta a evidentei angajatilor companiei.
* [[mony]] [http://dizzy.roedu.net/mony/], ICMP network monitoring tool designed to scale very well to large networks with many hosts, was started to fix many of the problems of fping and others ('''dead link!''')
* [http://code.google.com/p/narro/ narro] Programul de traducere folosit la traducerea în limba română a unora din cele mai importante programe opensource (Firefox, OpenOffice, Gimp, etc).
* [http://www.php-fusion.co.uk/ PHP-Fusion] sistem de gestiune a conţinutului web
* [[PvPGN]] [http://pvpgn.berlios.de], aka Player vs Player Gaming Network , server emulare retele de jocuri (ex. Battle.Net, Westwood Online, etc)
* [[QADPZ]] [http://qadpz.sourceforge.net/], Quite Advanced Distributed Parallel Zystem
* [[qinstall]] [http://www.qinstall.com/], colectie de pachete software si un installer ce ajuta la instalarea unui server de e-mail Qmail pentru [[Slackware|Slackware Linux]] ('''dead link!''')
* [[qshttpd]] [http://www.linux-geek.org/qshttpd/] un server http simplu ('''dead link?''')
* [[snoop]] [http://sourceforge.net/projects/snoop/], utilitar pentru monitorizarea terminalelor folosite de utilizatori
* [[simba]] [http://simba.packages.ro], utilitar pentru mirroring
* [[simple3d]] [http://simple3d.sourceforge.net/] Motor de 3D rendering.
* [[http://www.starfish-pbx.org Starfish PBX]] este o interfata de web configurare a unei centrale telefonice bazate pe Asterisk sau Freeswitch.
* [http://tinymce.moxiecode.com/ TinyMCE]editor HTML WYSIWYG, scris în JavaScript
* [[ToxicChat]] [http://toxic-chat.sourceforge.net/], program de chat
* [[XHP CMS]] [http://xhp.targetit.ro/], sistem de gestiune a conţinutului pentru pagini web personale
* [http://www.opensips.org OpenSIPS] - proxy SIP (RFC3261) pentru VoIP
* [http://yate.null.ro/ Yate], Yet another telephony engine. Server si client pentru telefonia VoIP si PSTN. Dezvoltat in majoritate in Romania. Suporta SIP, H.323, IAX, E1, ISDN, SS7
* [http://webhtb.sourceforge.net/ WebHTB] - interfaţă web pentru HTB-tools
* [http://www.cubrid.org/ CUBRID] - baza de date relationala

==Kernel==

* [[buildkernel]] [http://code.google.com/p/buildkernel/] Automatic Kernel Build Script
* [[LUFS]] [http://lufs.sourceforge.net/], sistem de fişiere în user space
* [[Lisa]] [http://lisa.ines.ro/], network multilayer switch

==Distribuții==

* [[blueflops]] [http://sourceforge.net/projects/blueflops/], micro-distribuţie Linux
* [[Bluewhite Linux]] [http://www.bluewhite-linux.com], distribuţie linux
* [[Decebal Linux]] [http://www.decebal.org/], distribuţie linux
* [[Kiwi Linux]] [http://kiwilinux.org/], Ubuntu Live/Install CD customizat pt Romania
* [[NimbleX]] [http://nimblex.net], distribuţie Linux LiveCD
* [[Stella]] [[http://li.nux.ro/stella/]] - Remix de CentOS orientat pe partea de "Desktop"
* [[TFM]] [http://www.tfm.ro/] Distribuţie linux
* [[SESUSE]] [http://www.opensuse.org/SESUSE], distribuţie linux

=== Proiecte inactive ===

* [[DARKSTAR Linux]] [http://www.darkstarlinux.ro/], distribuţie linux
* [[ROSLIMS]] [http://www.umftgm.ro/roslims/] -- ROmanian Simple LInux for Medical Students, distribuţie sub forma de LiveCD
* [[RTFS]] [http://rtfs.sourceforge.net/] Traducatorii Români pentru Softul Liber (migrat pe [http://i8n.ro i18n.ro]

==Proiecte de traducere/localizare==

Aceasta secțiune este mai specială, deoarece la aceste proiecte pot participa și persoane fără o pregătire tehnică deosebită. În general se caută vorbitori de limba română (şi de obicei engleză), dispuși să apropie softul sau manualele de utilizatorii români.

* [[Debian]] [http://wiki.debian.org/L10N/Romanian Proiectul de localizare Debian în limba română]
* [[Gentoo]] [http://dev.gentoo.org/~alin/trads-ro.html] [http://www.gentoo.ro/content.php?article.12] Proiectul de traducere Gentoo în limba română
* [[Gnome]] [http://gnomero.sourceforge.net/] Proiectul de traducere GNOME în română
* [[i18n.ro]] [http://www.i18n.ro/ Proiectul de uniformizare a internaţionalizării-localizării în limba română]
* [[KDE]] [http://www.ro.kde.org/i18n/kde.html] Internaţionalizarea KDE (şi nu numai)
* [http://www.mozilla.ro Mozilla] [http://www.mozilla.ro] Proiect traducere Mozilla
* [http://tradu.softwareliber.ro/ tradu.softwareliber.ro] Situl unde sunt dezvoltate variantele româneşti ale traducerilor Firefox, Thunderbird, Sunbird, OpenOffice.org, Gimp, Inkscape, Fedora, OpenSUSE, şi probabil multe altele (proiecte noi sunt adăugate permanent). Programul de traducere care rulează situl se numeşte [http://code.google.com/p/narro Narro].
* [[OpenOfficeRo]] [http://ro.openoffice.org] Echipa românescă OpenOffice
* [[TranslationProject]] [http://www.iro.umontreal.ca/translation/registry.cgi?team=ro] Proiect mai larg care se ocupă de traducerea paginilor man din software-ul GNU.
* [[Ubuntu]] [https://launchpad.net/distros/ubuntu/dapper/+lang/ro Proiectul de traducere Ubuntu în limba română]

==Suport şi publicistică==

Există o serie de resurse disponibile celor implicaţi în astfel de proiecte. Aceste resurse includ web hosting gratuit şi conferinţe anuale, care se adaugă resurselor classice precum [http://www.sourceforge.net Sourceforge] şi [http://freshmeat.net Freshmeat].

* [[ROSDEV]] [http://www.rosdev.ro Conferinţa "Romanian Open Source Development Meeting"]
* [[LVLE]] [http://www.uvvg.ro/lvle/ Conferinţa "Linux si Medii Virtuale de Instruire"]
* [[BluePink]] [http://www.bluepink.ro Gazduire proiecte open-source autohtone]
* [http://www.osn.ro/ Open Software Network] Portal cu resurse si continut creat de/pentru comunitatea FLOSS/Linux din Romania

==Alte resurse==

*[[Prezenţă comercială Linux România]]
*[[Comunităţi Linux din România]]

Pagina principală

2012-12-29T06:28:02Z

Bmbogdan: revert

Romanian-HOWTO

2012-10-04T10:16:04Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către Earlenedudley (discuţie); revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

Să ne facem Linuxul să vorbească și să scrie corect românește.

==Introducere==

Localizarea sistemului pentru limba română ridică mai multe probleme:

* codificarea și afișarea corectă a tuturor literelor din alfabetul limbii române precum și a semnelor tipografice în uz
* formatarea corectă a datelor, numerelor, etc
* traducerea aplicațiilor
* dicționare, corectoare ortografice, despărțire în silabe, thesaurus, etc

==Codificare==

În ceea ce privește codificarea setului de caractere folosit există mai multe standarde, care bineînțeles nu sunt direct compatibile:

* [[wikipedia:Codepage|coduri de pagină]] DOS/Windows - metoda IBM/Microsoft, nu asigură interoperabilitate cu alte sisteme. Extensie a setului ASCII. Nu mai este folosit (?).
* [[wikipedia:Latin-2|Latin2]] (ISO 8859-2) - cel mai vechi standard internațional care suportă aproximativ limba română. Este o extensie a setului ASCII la 8 biți, care include variante greșite ale literelor ș și ț în setul extins. Nerecomandat.
* [[wikipedia:Latin-10|Latin10]] (ISO 8859-16) - tot o extensie a ASCII, cu caracterele corecte. Nerecomandat, întrucât nu permite interoperabilitatea decât cu sisteme care folosesc această codificare.
* [[wikipedia:Unicode|Unicode]] (ex. UTF-8) - o serie de standarde care ar trebui să acopere toate sistemele de scriere ale pământului (semne grafice, metode de codificare, reguli de sortare și afișare, etc). Un standard dezvoltat în paralel este ISO/IEC 10646 care asignează valori numerice pentru semnele grafice (simplificat: litere) din repertoriul Unicode.

Standardul preferat este Unicode, în particular folosind codificarea UTF-8. UTF-8 este compact pentru
alfabetele europene, necesitând un octet pentru caracterele ASCII standard și cel mult doi octeți pentru
diacritice. Indiferent de reprezentarea internă a caracterelor într-o aplicație, dacă aceasta permite
salvarea de fișiere în format UTF-8, este posibilă o bună interoperabilitate cu alte
aplicații, indiferent de sistemul de operare.
Problema codificării setului de caractere folosit pentru limba română este tratată
exhaustiv [http://www.secarica.ro/html/ro.html aici]

UTF-8 a fost dezvoltat original la Bell Labs, de aceeași echipă care a dezvoltat
între altele și Unixul și limbajele de programare C și C++. Ca atare, suportul pentru
UTF-8 în Linux este excelent. Majoritatea distribuțiilor Linux sunt setate implicit pentru UTF-8.
În general acest lucru se poate verifica cu comanda ''locale'':

$ locale
LANG=ro_RO.UTF-8
LC_CTYPE="ro_RO.UTF-8"
LC_NUMERIC="ro_RO.UTF-8"
LC_TIME="ro_RO.UTF-8"
LC_COLLATE="ro_RO.UTF-8"
LC_MONETARY="ro_RO.UTF-8"
LC_MESSAGES="ro_RO.UTF-8"
LC_PAPER="ro_RO.UTF-8"
LC_NAME="ro_RO.UTF-8"
LC_ADDRESS="ro_RO.UTF-8"
LC_TELEPHONE="ro_RO.UTF-8"
LC_MEASUREMENT="ro_RO.UTF-8"
LC_IDENTIFICATION="ro_RO.UTF-8"
LC_ALL=

(Notă: locala aleasă trebuie să fie deja instalată pe sistem, altfel veți avea parte de efecte ciudate)

Configurații mai complexe se pot obține prin modificarea individuală a variabilelor $LC_*.

==Programe traduse==

Setarea variabilei de mediu '''$LANG''' la '''ro_RO.UTF-8''' va avea ca efect și activarea traducerilor în română (acolo unde acestea există). În anumite cazuri ar putea fi necesar să instalați pachete adiționale de limbă (din distribuție sau de la situl aplicației).

Vă rugăm nu uitați că traducerile în română sunt făcute în întregime de voluntari care lucrează la acestea în timpul liber (la fel ca tot restul sistemului). Orice contribuție este binevenită, chiar dacă este vorba doar de o mică greșeală de ortografie. Totuși nu uitați că aceste traduceri sunt făcute în primul rând pentru a ușura utilizarea calculatorului pentru necunoscătorii limbii engleze. Țineți cont de acest aspect dacă vă gândiți să propuneți păstrarea anumitor termeni în limba engleză.

Dacă totuși nu doriți ca programele să afișeze mesaje în română puteți configura variabila de mediu $LANGUAGE, de exemplu în ~/.bashrc:

export LANGUAGE=english

==Emulatoare de terminal==

Dacă folosiți intens emulatoare de terminal trebuie să știți că nu toate au suport pentru UTF-8. Din fericire toată gama bazată pe biblioteci GTK+/GNOME sau QT/KDE au suport corect. Dacă descoperiți unele care au probleme acesta este probabil un defect ce trebuie raportat și remediat, dar verificați mai întâi dacă fontul folosit conține toate caracterele necesare.

Dintre emulatoarele „clasice” se pare că doar xterm, rxvt-unicode (cunoscut și ca urxvt), mlterm și pterm au suport pentru UTF-8.

==Fonturi==

Majoritatea fonturilor care vin implicit cu X suportă toate caracterele limbii române și acoperă o gamă largă de familii de fonturi standard precum courier, helvetica, times. Acestea sunt din păcate fonturi bitmap și nu se scalează bine în programele de editare grafică.
Totuși, pentru operații de editare text, programare, etc., acestea sunt fonturile de bază.

Există o serie de familii de fonturi TrueType (TTF) de bună calitate sub Linux cu suport pentru limba română. Aceste fonturi funcționează perfect pentru editări grafice.
Dintre acestea amintim în primul rând familiile de fonturi DejaVu și Liberation, cea din urmă fiind compatibilă din punct de vedere metric cu fonturile Times New Roman, Arial și Curier New.

O listă de fonturi cu suport românesc, tipul lor și sursa:

Fonturi bitmapped:
* [http://xorg.freedesktop.org Helvetica] (sans serif)
* [http://xorg.freedesktop.org Courier] (monospațiat)
* [http://xorg.freedesktop.org New Century Schoolbook] (serif)
* [http://xorg.freedesktop.org Times] (serif)
* [http://xorg.freedesktop.org Utopia] (serif)
* [http://www.is-vn.bg/hamster/ Terminus] (monospațiat)
Fonturi TrueType (TTF):
* [http://xorg.freedesktop.org Luxi (Bigelow & Holmes)] (serif, sans-serif)
* [http://dejavu.sourceforge.net/ DejaVu] (serif, sans-serif, monospațiat)
* [http://savannah.nongnu.org/projects/freefont/ FreeMono/FreeSans/FreeSerif] (serif, sans-serif, monospațiat)
* [http://scripts.sil.org/gentium Gentium] (serif)
* [http://fedorahosted.org/liberation-fonts/ Liberation], compatibile metric cu fonturile implicite din Windows Times New Roman, Arial, Courier New (serif, sans-serif, monospațiat)

Pentru fonturi monospațiate, potrivite pentru utilizare în terminal sau pentru programare vezi http://www.lowing.org/fonts/

==Tastatură==
Există o bucată de hardware comercializată sub numele de tastatură românească,
asta dacă aveți norocul să o găsiți în magazine, însă în general aranjamentul
de tastatură preferat în România este cel numit "Programmer's keyboard" (vezi
[http://diacritice.sourceforge.net/tastaturi.html Tastatură românească pentru X]).

Acest aranjament implică maparea caracterelor diacritice românești cu ajutorul
tastei Alt din partea dreaptă a barei de spațiu (AltGr) astfel:

AltGr + A = ă
AltGr + Shift + A = Ă
AltGr + Q = â
AltGr + Shift + Q = Â
AltGr + S = ș
AltGr + Shift + S = Ș
AltGr + t = ț
AltGr + Shift + T = Ț
AltGr + I = î
AltGr + Shift + I = Î
AltGr + [ = „ (99 jos)
AltGr + ] = ” (99 sus)
AltGr + < = «
AltGr + > = »
AltGr + c = © (copyright)
AltGr + e = € (euro)

Majoritatea distribuțiilor Linux setează acum corect tastatura pentru limba română, dar puteți
alege oricând un alt aranjament din meniurile KDE sau Gnome. Modificarea se poate face și din
orice emulator de terminal cu comanda

$ setxkbmap ro comma

(Notă: „comma” nu este obligatoriu, dar garantează alegerea aranjamentului corect în cazul în care
versiunea de xkeyboard-config este mai mică de 1.3)

Acest aranjament se poate folosi și în consolă, de exemplu prin intermediul pachetului kbd.

==Ortografie și gramatică==

===Dicționar DEX===

Se numește dexonline și poate fi consultat direct din browser la [http://dexonline.ro].
Este un dicționar de foarte bună calitate care înglobează o serie de dicționare
publicate în anii trecuți în România. Dexonline își publică baza de date SQL
sub GPL v2.

De asemenea, dexonline oferă și acces pentru protocolul DICT
descris în [http://tools.ietf.org/html/rfc2229 rfc2229]. Există o serie de programe
client care pot accesa acest dicționar, precum gnome-dictionary (vine instalat
implicit cu GNOME). Pentru a accesa dicționarul
din gnome-dictionary, programul trebuie setat cu dexonline.ro ca server,
iar portul de comunicație este 2628.

===Dicționare corectare ortografică===

Motorul principal de ortografie sub Linux (ca și sub *BSD) este [http://aspell.net aspell]. Este
distribuit de toate distribuțiile Linux, nu toate distribuie însă ultima versiune
a dicționarului românesc postată la [ftp://ftp.gnu.org/gnu/aspell/dict/ro/].

Un alt motor de ortografie folosit sub Linux este [http://hunspell.sourceforge.net hunspell]. Este folosit în principal
de produsele Mozilla și OpenOffice.org. Dicționare relativ curente
sunt distribuite pe siturile acestor proiecte, nu și în distribuțiile Linux.

Puteți întotdeauna să luați ultimele versiuni de dicționare direct de pe pagina developerului
la [http://sourceforge.net/project/showfiles.php?group_id=144374].
O stare a distribuirii diferitelor dicționare sub diferite distribuții Linux și *BSD se găsește
la [http://groups.google.com/group/rospell/web/distribuire-corector-ortografic].

===Dicționar despărțire în silabe===

Există și așa ceva, este distribuit în mod curent în [[OpenOffice.org]]/[[LibreOffice]] și [[Scribus]].

==Accesibilitate==

Text-to-speech:
* ESpeak: http://espeak.sourceforge.net/

FedoraCore

2012-10-04T10:15:41Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către Earlenedudley (discuţie); revenire la ultima versiune de către Wolfy

==Descrierea distribuţiei==

Sistemul de operare '''Fedora Core''' reprezintă piesa centrală a [[Fedora|Fedora Project]], o distribuţie [[Linux]] inovativă care promovează aplicaţiile software [[OpenSource|open source]] gratuite, încercând să combine cât mai bine noutatea cu calitatea şi robusteţea.

Dinamicitatea este una din caracteristicile principale ale acestei distribuţii, demonstrată de [http://fedoraproject.org/wiki/Core/Schedule programul] rapid de publicare a noi versiuni (câte două pe an), ritm susţinut de [http://fedoraproject.org/wiki/Development segmentul de development] al distribuţiei.

Distribuţia ''de bază'' este completată de proiectul [[FedoraExtras|Fedora Extras]] care oferă suport pentru o gamă largă de componente software alternative sau suplimentare celor oferite de Fedora Core.

Incepînd cu versiunea 7, Fedora Core si Fedora Extras au fuzionat, noua denumire a proiectului fiind Fedora. Acronimul FC mai poate fi întîlnit, el avînd însă o nouă semnificaţie: "Fedora Collection".

==Download==

* [http://download.fedora.redhat.com/pub/fedora/linux/core/ Download: RedHat] — server găzduit de RedHat
* [http://mirrors.fedoraproject.org/publiclist Download: Mirrors] — lista cu servere din lumea întreagă care găzduiesc ''oglinzi'' ale distribuţiei '''Fedora Core'''
* [http://ftp.iasi.roedu.net/mirrors/fedora.redhat.com/core/ Download: Iaşi] — server găzduit de [http://www.iasi.roedu.net/ RoEduNet Iaşi]
* [http://ftp.ines.lug.ro/fedora/linux/core/ Download: Bucureşti] - server găzduit de [http://www.lug.ro/ RLUG]

==Legături==

* [http://fedoraproject.org pagina principală a Fedora Project]
* [http://docs.fedoraproject.org documentaţie aferentă Fedora Project]
* [http://planet.fedoraproject.org/ mesaje ale comunităţii Fedora]

Pagina principală

2012-09-27T05:15:32Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către OtiliakyvudiijqctvyceokkwkbymgjhahojfdkvaSimcic (discuţie); revenire la ultima

Calendar evenimente FLOSS 2009

2012-09-13T18:22:27Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către 91.121.27.33 (discuţie); revenire la ultima versiune de către 188.25.130.224

=== Decembrie ===
* [http://blug.ro/blugoscon BLUG*OS*CON] - 12 decembrie 2009
* [[Întâlnirea RLUG Decembrie '09]] - 10 decembrie 2009

=== Noiembrie ===
* [http://redmine.ceata.org/projects/promovare/wiki/Petrecerea_aniversar%C4%83_a_Firefox_%285_ani%29_%C3%AEn_Bucure%C8%99ti Aniversarea 5 ani de Firefox] - 14 noiembrie 2009
* [http://www.suseromania.ro/proiecte-ale-comunitatii/lansare-opensuse-11-2/ Petrecere de lansare OpenSUSE] - 12 noiembrie 2009
* [[Întâlnirea RLUG Noiembrie '09]] - 12 noiembrie 2009

[[Category: Evenimente FLOSS]]

Dd-wrt

2012-08-19T18:26:27Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către 110.77.193.217 (discuţie); revenire la ultima versiune de către 89.165.231.54

{{CIOT}}

''DD-WRT'' este un [[rowiki:firmware|firmware]] bazat pe [[Linux]] pentru routere wireless, cel mai notabil cele din seria [[wikipedia:Linksys WRT54G|Linksys WRT54G]] și mai multe modele de routere wireless Asus. DD-WRT adaugă facilităţi noi şi îmbunătățește facilitățile existente cu unele disponibile în general doar la modele mult mai scumpe.

DD-WRT este disponibil în 3 variante de bază, în funcție de dimensiunea memoriei flash a routerului:
* micro - pentru routere cu 2 MB flash
* standard - pentru routere cu 4 MB flash
* mega - pentru routere cu 8 MB flash sau mai mult

De asemenea, există un număr de variante pentru destinații specifice (VoIP, jocuri etc).

==Facilități==

Printre facilităţile mai importante pe care le oferă DD-WRT și care nu se regăsesc la multe din router-ele pe care se instalează se numără:
* Restricționarea accesului
* DNS dinamic
* Quality of Service ([[QoS]])
* Monitorizare trafic
* IPv6
* OpenVPN
* SPI Firewall/[[IPtables]]
* Client Samba/CIFS
* SNMP
* Daemon Telnet și SSH
* UPnP
* Wake on LAN
* Ethernet over IP
* Autentificare WPA și WPA2 Personal/Enterprise

Alte facilități:
* Chillispot
* Client PPTP/PPTP
* Facilități avansate HotSpot

==Legături externe==
* [http://www.dd-wrt.com/ Pagina oficială]
* [http://www.dd-wrt.com/demo/ Demo]
* [http://www.dd-wrt.com/wiki/index.php/Supported_Devices Listă de router-e suportate]
* [http://www.dd-wrt.com/wiki Documentație în format wiki]

Întâlnirea RLUG Octombrie '10

2012-08-19T18:24:28Z

Bmbogdan: A protejat "Întâlnirea RLUG Octombrie '10" [edit=autoconfirmed:move=autoconfirmed]

=== Data și locul desfășurării ===
* '''joi 14 octombrie 2010''' incepând cu ora 19:00
* [[Bucharest Hubb]]

=== Program ===

# '''Main talk'''
#* Open-Source Knowledge [[media:Open_source_knowledge_fdcx_20101013.pdf|(pdf)]] [[media:Open_source_knowledge_fdcx_20101013.odp|(odp)]] [http://www.slideshare.net/prolinux/open-source-knowledge-cornelflorentin-dimitriu (slideshare)] - [[Utilizator:Fdcx|Cornel-Florentin Dimitriu]]
# '''Lightning talks'''
#* workflow fotografic cu Darktable [[media:Rlug-darktable.pdf|(pdf)]] [http://www.slideshare.net/prolinux/workflow-fotografic-cu-darktable-nicu-buculei (slideshare)] - Nicu Buculei
#* [[DD-WRT]]: Linux router on steroids [[media:dd-wrt.pdf|(pdf)]] [[media:dd-wrt.odp|(odp)]] [http://www.slideshare.net/prolinux/dd-wrt-linux-router-on-steroids-radu-zoran (slideshare)] - Radu Zoran

=== Organizare ===
* Petru Ratiu
* Ovidiu Constantin

=== Participanți ===
* Marius Luca
* Nicu Buculei
* Andrei Tosea
* [[Utilizator:Fdcx|Cornel-Florentin Dimitriu]]
* Stefan Stanacar

=== Media ===
* fotografii de la eveniment (mai multe in [http://forum.fedoraproject.ro/gallery/thumbnails.php?album=47 galeria Fedora]):
<gallery widths="200px">
Imagine:Intilnire-rlug-oct10-01.jpg
Imagine:Intilnire-rlug-oct10-02.jpg
Imagine:Intilnire-rlug-oct10-03.jpg
Imagine:Intilnire-rlug-oct10-04.jpg
Imagine:Intilnire-rlug-oct10-05.jpg
</gallery>
* Video
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]
** [http://nicubunu.blip.tv/file/4249478/ Workflow fotografic cu Darktable]
** [http://nicubunu.blip.tv/file/4259842/ DD-WRT - Linux router on steroids]
** [http://nicubunu.blip.tv/file/4262135/ Open-Source Knowledge]

Întâlnirea RLUG Octombrie '10

2012-08-19T18:24:14Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către 216.45.230.172 (discuţie); revenire la ultima versiune de către Ovidiusoft

Proiecte care solicită ajutor

2012-08-18T07:16:51Z

Bmbogdan: A protejat "Proiecte care solicită ajutor" [edit=autoconfirmed:move=autoconfirmed]

* primul ar fi chiar aici. poţi să abordezi două variante:
** fie scrii sau traduci ceva interesant şi creezi o pagină
** fie, dacă urmareşti lista [[Liste de discuţii | rlug@lists.lug.ro]] şi ţi se pare că cineva a dat un răspuns corect, coerent şi suficient la o problemă, poţi adăuga informaţiile relevante, de exemplu la secţiunea [[ponturi]].

:pentru cine e interesat si are timp, sectiunile de Linux de la http://cb.vu/unixtoolbox.xhtml merita imprastiate prin diverse locuri in wiki. [[Utilizator:Petre|Petre]] 24 martie 2008 19:46 (EET)

* [[http://www.starfish-pbx.org/ Starfish PBX]] este un proiect nou, 100% romanesc care are ca scop configurarea unei centrale telefonice bazate pe asterisk/freeswitch. Pentru cei pasionati de telefonie si interesati sa participe la proiect puteti incepe prin a citi : http://www.starfish-pbx.org/contribute

Proiecte care solicită ajutor

2012-08-18T07:15:20Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către 198.101.201.70 (discuţie); revenire la ultima versiune de către 217.156.103.4

OpenOffice.org

2012-08-18T07:14:22Z

Bmbogdan: A protejat "OpenOffice.org" [edit=autoconfirmed:move=autoconfirmed]

OpenOffice.org este o suită de aplicații de birou [[open source]]. Este compatibil cu alte suite de tip office mai răspândite și se poate descărca, utiliza și distribui gratuit.

Pentru o explicaţie detaliată asupra formatului de fişier OpenDocument (ISO/IEC 26300:2066) şi a folosirii lui în România, vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/OpenDocument

OpenOffice.org

2012-08-18T07:14:16Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către 213.185.173.149 (discuţie); revenire la ultima versiune de către 109.100.92.93

Evenimente

2012-08-17T19:00:43Z

Bmbogdan: A protejat "Evenimente" [edit=autoconfirmed:move=autoconfirmed]

= Evenimente Linux/FOSS organizate în România =
=== Conferința anuală de Software Liber '''eLiberatica''' ===
[http://www.eliberatica.ro eLiberatica] este un eveniment anual major dedicat fenomenului Open Source şi organizat de [http://www.agora.ro Agora Media], la care participă membri ai comunităților de software liber din România și invitați din toată lumea.

* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=35783&trk=anet_ug_hm Grupul ''LinkedIn''] al celor care au susținut o prezentare la '''eLiberatica'''

=== Linux Open Alternative Days ('''L.O.A.D''') ===
Linux Open Alternative Days (L.O.A.D.) este un eveniment anual care adună în special membri ai comunității Linux de afaceri.

* [http://www.load.ro/ Pagina oficială]

=== '''FLOSS Camp''' ===
Eveniment anual dedicat software-ului liber și open source în general, susținut de diverse [[Comunităţi Linux din România | grupuri de utilizatori Linux din România]].

* [http://camp.softwareliber.ro/ Pagina oficială]

=== Școala de vară de Software Liber '''Informatica la Castel''' ===
Școală de vară anuală înființată în anul 2002, organizată de [http://www.uvvg.ro Universitatea de Vest Vasile Goldiș] din Arad și ''ARLug''. Evenimentul se desfăşoară la [http://www.geonames.org/6947210/castelul-cernovici-macea.html castelul Cernovici] din Macea, construit în 1724, la 20 km nord de Arad.
* [http://proinfo.uvvg.ro Pagina oficială] şi [http://proinfo.uvvg.ro/blog/ Blog]
* [http://www.linkedin.com/groups?gid=2239400&trk=myg_ugrp_ovr grup LinkedIn], [http://www.facebook.com/group.php?gid=128645950509525 grup Facebook], [http://identi.ca/group/informaticalacastel grup Identi.ca]

= Sărbători dedicate FOSS =
O listă de sărbători internaționale dedicate software-ului liber și open source și care se celebrează sub diverse forme inclusiv în România.

=== Software Freedom Day (SFD) ===
Eveniment coordonat de [http://softwarefreedomday.org/sfi Software Freedom International] care se ține la nivel global începând cu 2004. SFD se sărbătorește în a treia zi a lunii septembrie și este dedicat promovării ideii de [[rowiki:software liber|software liber]].
* http://fii-liber.ro/ziua-libertatii-programelor
* http://www.softwarefreedomday.org/

=== Document Freedom Day (DFD) ===
Eveniment care se ține la nivel global începând cu 2008 în ultima vineri a lunii martie cu scopul de a promova formatele deschise pentru documente, a standardelor deschise în general precum și pentru conștientizarea publicului larg în legătură cu această problemă.
* http://documentfreedom.org/

=== Debian Day ===
[[Debian]] Day se sărbătorește în fiecare an pe 16 august.

http://wiki.debian.org/DebianDay/

= Alte sărbători cu tradiție în comunitate =
Alte sărbători mai mult sau mai puţin oficiale celebrate inclusiv de comunitățile Linux.

=== SysAdminDay ===
'''System Administrator Appreciation Day''', '''SysAdminDay''' sau '''Ziua administratorilor de sistem''' este o sărbătoare dedicată administratorilor de sistem care se celebrează în ultima zi de vineri din iulie. Sărbătoarea este recunoscută de [[wikipedia:League of Professional System Administrators|Liga administratorilor profesioniști de sisteme]] și [[wikipedia:SAGE (organization)|SAGE]]/[[wikipedia:USENIX|USENIX]].
* [http://www.sysadminday.com/ site oficial]
* [http://www.opensrs.com/blog/2010/07/sysadmin-day-use-our-fancy-certificate-of-awesomeness-to-show-you-care/ Certificat neoficial de apreciere pentru administratorii de sistem]

=== Programmers' Day ===
Ziua programatorilor se sărbătoreşte în a 256-a zi a fiecărui an, pe 13 septembrie sau pe 12 septembrie în anii bisecţi. Printre modalităţile de sărbătorire se numără decorarea unui arbore cu cifre de 0 și 1 (rezultând un 'arbore binar') sau trimiterea de felicitări folosind ASCII art. În Rusia este sărbătoare oficială[http://archive.kremlin.ru/eng/text/news/2009/09/221572.shtml].
* http://www.programmerday.info/FAQ.html

Evenimente

2012-08-17T19:00:29Z

Bmbogdan: Reveniri la ultima modificare de către 80.201.239.4 (discuţie); revenire la ultima versiune de către 89.165.231.54

Nucleu Linux

2012-08-17T18:53:51Z

Bmbogdan: A protejat "Nucleu Linux" [edit=autoconfirmed:move=autoconfirmed]

=Nucleu Linux=

==Ce este Linux?==

'''Nucleul Linux''' este un nucleu de sistem de operare tip UNIX, lansat în dezvoltare şi coordonat de [[Linus Torvalds]] începând cu anul 1991 sub licenţă [[GPL]] versiunea 2, rezultat al colaborării voluntare a mii de dezvoltatori din întreaga lume.
Implementat inițial pentru procesoarele Intel 80386, a fost ulterior portat pe multe platforme hardware.

==Istoric==
În aprilie 1991, Linus Torvalds, la acea vreme student în vârstă de 21 de ani la Universitatea din Helsinki, Finlanda, a început lucrul la un sistem de operare tip [[Unix]] pentru procesoare Intel 80386.

În septembrie 1991 a fost lansată versiunea 0.01 ce conţinea 10239 linii de cod, urmată de versiunea 0.02 în octombrie 1991.
În decembrie 1991 a fost lansată versiunea 0.11, prima versiune [[auto-găzduită]], însemnând că Linux 0.11 putea fi compilat pe un sistem care la rândul lui rula Linux 0.11. Începând cu versiunea 0.12, lansată în februarie 1992, Torvalds a adoptat ca formă de licenţiere [[GPL|Licenţa Publică GNU]], declarând ulterior ca această decizie a fost "cel mai bun lucru pe care l-am făcut" [http://www.tlug.jp/docs/linus.html].

==Termeni de licenţiere==

Kernelul Linux este licențiat sub versiunea 2 a [[GPL | Licenței Publice Generale GNU]].

==Module binare ale nucleului==

==Marcă înregistrată==

==Caracteristici tehnice==
Linux este un nucleu de sistem de operare monolitic care suportă [[multitasking]] [[multitasking preemptiv|preemptiv]] (atât în [[mod utilizator]] cât şi în [[mod kernel]], memorie virtuală, librării partajate, paginare la cerere, executabile copy-on-write, management al memoriei, suita de protocoale Internet şi threading.
Driverele pentru dispozitive rulează în spaţiul kernelului (ring 0 pe majoritatea procesoarelor), cu acces complet la hardware. Interfaţa grafică nu rulează direct în nucleu, spre deosebire de Microsoft Windows.

==Portabilitate==
Deşi nu a fost conceput iniţial pentru a fi [[portabil]], Linux este la ora actuală unul din cele mai portate nuclee de sisteme de operare, rulând pe platforme şi arhitecturi ce variază de la telefoane mobile şi computere de buzunar la mainframe-uri ce pot rula sute sau chiar mii de instanţe Linux în paralel. Linux este sistemul de operare folosit de peste 78% din primele 500 de supercalculatoare din lume [http://www.top500.org/charts/list/34/os].

==Cost estimativ de redezvoltare==
Un studiu din 2006 finanţat de Uniunea Europeană a estimat că, dacă ar fi fost creat de la zero prin modalităţile tradiţionale utilizate de companiile care dezvoltă [[software proprietar]], costurile s-ar fi ridicat la 882 milioane de euro la data realizării studiului [http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/doc/2006-11-20-flossimpact.pdf].

==Numerotarea versiunilor==
Versiunile nucleului Linux sunt numerotate în momentul de faţă de forma 2.6.x.y, unde x se incrementează la adăugarea de noi facilităţi, iar modificările y reprezintă bugfix-uri.

==Legături externe==

[http://www.kernel.org/ Pagina oficială]

[http://en.wikipedia.org/wiki/Linux_kernel Linux Kernel @ Wikipedia]

Nucleu Linux

2012-08-17T18:53:46Z

Bmbogdan: revert

Discuție:NimbleX

2012-08-17T14:28:31Z

Bmbogdan: A protejat "Discuţie:NimbleX" [edit=autoconfirmed:move=autoconfirmed]

Dat fiind ca site-ul pare a fi down, asa ca nu am date de contact, imi pun intrebarile aici:

* cu ce e diferit fata de SlaX ? (descrierea s-ar potrivi perfect si la acesta)
* suporta / urmeaza sa suporte limba romana ? ( de la fonturi pana la nume de fisiere )
* are niste maintaineri sau o lista de discutii, comunitate care sa ofere suport?
* to be continued...

Site-ul este http://nimblex.net

Este imbunatatit suportul hardware si contine si multe alte aplicatii si chiar si un webserver si un server ftp. Sper sa ajunga o distributie tare.
Suporta limba româna

Mai multe vezi pe nimblex.net

Din cate am vazut are si niste scripturi imbunatatite si un player mai marfa de muzica setat ca default.

Ar fi fain daca articolul ar fi reformulat, un pic mai "cioclopedic", ma gandesc. [[Utilizator:Cmatei|Cmatei]] 1 Mar 2006 19:58 (EET)

Se gaseste pe Wikipedia unul mai editat: http://en.wikipedia.org/wiki/NimbleX

Vreau sa mentionez o chestie care mi se pare foarte tare la NimbleX. Poti sa il faci sa booteze pe retea cu doua click-uri.