<?xml version="1.0"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xml:lang="ro">
		<id>https://wiki.lug.ro/api.php?action=feedcontributions&amp;feedformat=atom&amp;user=Cmatei</id>
		<title>Wiki.lug.ro - Contribuții utilizator [ro]</title>
		<link rel="self" type="application/atom+xml" href="https://wiki.lug.ro/api.php?action=feedcontributions&amp;feedformat=atom&amp;user=Cmatei"/>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php/Special:Contribu%C8%9Bii/Cmatei"/>
		<updated>2026-05-07T18:44:36Z</updated>
		<subtitle>Contribuții utilizator</subtitle>
		<generator>MediaWiki 1.27.7</generator>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2712&amp;diff=8269</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Aprilie '12</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2712&amp;diff=8269"/>
				<updated>2012-04-09T20:46:30Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Participanți */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
*  '''joi 19 aprilie 2012''' incepând cu ora 19:30&lt;br /&gt;
* [[Harta Facultatea Automatica|Politehnica Bucuresti, Facultatea de Automatica si Calculatoare]], sala EG106 (laborator Ixia) sau EC002 (în funcție de câți participanți sunt)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Valentin Goșu: Crash course of Mozilla Technologies (Boot2Gecko)&lt;br /&gt;
* Mihai Maruseac: Haskell - the misunderstood language&lt;br /&gt;
* B.R.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Valentina Manea&lt;br /&gt;
* Alex Juncu&lt;br /&gt;
* Mihai Maruseac&lt;br /&gt;
* Mihnea Dobrescu-Balaur&lt;br /&gt;
* Oana Niculaescu&lt;br /&gt;
* Laura Vasilescu&lt;br /&gt;
* Matei Conovici&lt;br /&gt;
* '''your name here'''&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8160</id>
		<title>Categorie:Întâlnirile RLUG</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8160"/>
				<updated>2011-10-05T09:08:44Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Anularea modificării 8159 făcute de 69.195.136.106 (discuţie)&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Întâlnirile lunare ale RLUG =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Repository Google Docs cu toate prezentările de la întâlnirile RLUG: http://bit.ly/bwCr8W&lt;br /&gt;
* Prezentări online pe SlideShare: http://www.slideshare.net/prolinux&lt;br /&gt;
* Înregistrări video pe blip.tv: http://nicubunu.blip.tv/posts?view=archive&amp;amp;nsfw=dc&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2011:'''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Septembrie_%2711|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_August_%2711|August]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iulie_%2711|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iunie_%2711|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Mai_%2711|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2711|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Martie_%2711|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2711|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2711|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2010:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2710|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2710|Noiembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2710|Octombrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Septembrie_%2710|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_August_%2710|August]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iulie_%2710|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iunie_%2710|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Mai_%2710|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2710|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2009:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709|Noiembrie]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8158</id>
		<title>Categorie:Întâlnirile RLUG</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8158"/>
				<updated>2011-10-05T09:07:22Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Anularea modificării 8157 făcute de 69.195.136.106 (discuţie)&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Întâlnirile lunare ale RLUG =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Repository Google Docs cu toate prezentările de la întâlnirile RLUG: http://bit.ly/bwCr8W&lt;br /&gt;
* Prezentări online pe SlideShare: http://www.slideshare.net/prolinux&lt;br /&gt;
* Înregistrări video pe blip.tv: http://nicubunu.blip.tv/posts?view=archive&amp;amp;nsfw=dc&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2011:'''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Septembrie_%2711|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_August_%2711|August]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iulie_%2711|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iunie_%2711|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Mai_%2711|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2711|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Martie_%2711|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2711|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2711|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2010:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2710|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2710|Noiembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2710|Octombrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Septembrie_%2710|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_August_%2710|August]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iulie_%2710|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iunie_%2710|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Mai_%2710|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2710|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2009:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709|Noiembrie]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8156</id>
		<title>Categorie:Întâlnirile RLUG</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8156"/>
				<updated>2011-10-05T09:04:18Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: go fuck a duck&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Întâlnirile lunare ale RLUG =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Repository Google Docs cu toate prezentările de la întâlnirile RLUG: http://bit.ly/bwCr8W&lt;br /&gt;
* Prezentări online pe SlideShare: http://www.slideshare.net/prolinux&lt;br /&gt;
* Înregistrări video pe blip.tv: http://nicubunu.blip.tv/posts?view=archive&amp;amp;nsfw=dc&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2011:'''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Septembrie_%2711|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_August_%2711|August]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iulie_%2711|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iunie_%2711|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Mai_%2711|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2711|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Martie_%2711|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2711|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2711|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2010:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2710|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2710|Noiembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2710|Octombrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Septembrie_%2710|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_August_%2710|August]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iulie_%2710|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iunie_%2710|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Mai_%2710|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2710|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2009:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709|Noiembrie]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8152</id>
		<title>Categorie:Întâlnirile RLUG</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Categorie:%C3%8Ent%C3%A2lnirile_RLUG&amp;diff=8152"/>
				<updated>2011-10-05T08:52:07Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Anularea modificării 8151 făcute de 66.90.104.57 (discuţie)&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Întâlnirile lunare ale RLUG =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Repository Google Docs cu toate prezentările de la întâlnirile RLUG: http://bit.ly/bwCr8W&lt;br /&gt;
* Prezentări online pe SlideShare: http://www.slideshare.net/prolinux&lt;br /&gt;
* Înregistrări video pe blip.tv: http://nicubunu.blip.tv/posts?view=archive&amp;amp;nsfw=dc&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2011:'''&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Septembrie_%2711|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_August_%2711|August]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iulie_%2711|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Iunie_%2711|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Mai_%2711|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Aprilie_%2711|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[Întâlnirea_RLUG_Martie_%2711|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2711|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2711|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2010:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2710|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2710|Noiembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Octombrie_%2710|Octombrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Septembrie_%2710|Septembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_August_%2710|August]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iulie_%2710|Iulie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Iunie_%2710|Iunie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Mai_%2710|Mai]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Aprilie_%2710|Aprilie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710|Martie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710|Februarie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710|Ianuarie]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''2009:'''&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709|Decembrie]]&lt;br /&gt;
* [[%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709|Noiembrie]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&amp;diff=6749</id>
		<title>Cărţi şi reviste</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&amp;diff=6749"/>
				<updated>2010-09-29T16:03:28Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Programare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o&lt;br /&gt;
licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în&lt;br /&gt;
listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care&lt;br /&gt;
joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cărți romanesti==&lt;br /&gt;
* [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.&lt;br /&gt;
* [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cărți traduse==&lt;br /&gt;
* [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]&lt;br /&gt;
* [http://tille.garrels.be/training/tldp/ITL-Romanian.pdf]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Administrare sistem==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Kernel in a Nutshell===&lt;br /&gt;
* Autor: Greg Kroah-Hartman&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.kroah.com/lkn/ &lt;br /&gt;
* Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Network Administrator's Guide===&lt;br /&gt;
* Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html &lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===&lt;br /&gt;
* Autor: Michael Stutz&lt;br /&gt;
* Editura: No Starch Press&lt;br /&gt;
* Licență: Distribuită de autor&lt;br /&gt;
* Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux from Scratch===&lt;br /&gt;
* Autor: Gerard Beekmans&lt;br /&gt;
* Editura: Clearly Open&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.linuxfromscratch.org&lt;br /&gt;
* Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Programare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Structure and Interpretation of Computer Programs===&lt;br /&gt;
* Autori: Harold Abelson, Gerald Jay Sussman&lt;br /&gt;
* Editura: MIT Press&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-nc/3.0/ Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://mitpress.mit.edu/sicp/&lt;br /&gt;
* Descriere: Introducere în programare :P Textul cărții este diponibil în format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Device Drivers, Third Edition===&lt;br /&gt;
* Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/ &lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Advanced Linux Programming===&lt;br /&gt;
* Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)&lt;br /&gt;
* Editura: New Riders Publishing&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Thinking in C++ 2nd Edition===&lt;br /&gt;
* Autor: Bruce Eckel&lt;br /&gt;
* Licență: Distribuită de autor&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Java Application Development on Linux===&lt;br /&gt;
* Autori: Carl Albing, Michael Schwarz&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: (din prefață) We hope this book will be one of those you use on the Web and buy on paper.&lt;br /&gt;
We don't know about you, but we like to use Web books for reference, but for reading, we like books...&lt;br /&gt;
We hope that open publishing will be the new model.&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.javalinuxbook.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Linux este platforma de dezvoltare Java cu cea mai mare dinamică de creștere, deoarece&lt;br /&gt;
salvează o grămadă de bani, atât ca platformă de dezvoltare cât și ca platformă de distribuire. O serie de&lt;br /&gt;
probleme specifice platformei sunt detaliate în această carte. Cititorul învață printre altele cum să folosească&lt;br /&gt;
GNU Compiler for Java (gcj), Ant, NetBeans IDE, IBM's Eclipse Java IDE, JUnit, și SunONE Studio,&lt;br /&gt;
tehnologii de genul JDBC și JSP, cum să adauge o interfață grafică unui produs folosind&lt;br /&gt;
Sun's Abstract Window Toolkit (AWT) și IBM's SWT, etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===GNU Bash Reference Manual===&lt;br /&gt;
* Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough&lt;br /&gt;
* Editura: Network Theory Ltd&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/ &lt;br /&gt;
* Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===C++ GUI Programming with Qt 3===&lt;br /&gt;
* Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: &amp;quot;...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare&amp;quot; spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===GTK+/Gnome Application Development===&lt;br /&gt;
* Autori: Havoc Pennington&lt;br /&gt;
* Editura: New Riders Publishing&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org&lt;br /&gt;
* Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/&lt;br /&gt;
* Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Version Control with Subversion===&lt;br /&gt;
* Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://svnbook.red-bean.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===&lt;br /&gt;
* Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Practical Common Lisp===&lt;br /&gt;
* Autori: Peter Seibel&lt;br /&gt;
* Editura: Apress&lt;br /&gt;
* Licență: ?&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.gigamonkeys.com/book/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea nu este un manual complet al limbajului Common Lisp, ci doar o introducere lejeră, cu exemple practice. Recomandată celor curioși despre Common Lisp și lisp în general. Disponibilă online în format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Sisteme de documentare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===DocBook: The Definitive Guide===&lt;br /&gt;
* Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===TeX for the Impatient===&lt;br /&gt;
* Autor: Paul W. Abrahams&lt;br /&gt;
* Editura: Addison Wesley Publishing Company&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License&lt;br /&gt;
* Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Making TeX Work===&lt;br /&gt;
* Autor: Norman Walsh&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later&lt;br /&gt;
* Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/&lt;br /&gt;
* Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&amp;diff=6748</id>
		<title>Cărţi şi reviste</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&amp;diff=6748"/>
				<updated>2010-09-29T16:01:14Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Programare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o&lt;br /&gt;
licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în&lt;br /&gt;
listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care&lt;br /&gt;
joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cărți romanesti==&lt;br /&gt;
* [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.&lt;br /&gt;
* [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cărți traduse==&lt;br /&gt;
* [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]&lt;br /&gt;
* [http://tille.garrels.be/training/tldp/ITL-Romanian.pdf]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Administrare sistem==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Kernel in a Nutshell===&lt;br /&gt;
* Autor: Greg Kroah-Hartman&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.kroah.com/lkn/ &lt;br /&gt;
* Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Network Administrator's Guide===&lt;br /&gt;
* Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html &lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===&lt;br /&gt;
* Autor: Michael Stutz&lt;br /&gt;
* Editura: No Starch Press&lt;br /&gt;
* Licență: Distribuită de autor&lt;br /&gt;
* Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux from Scratch===&lt;br /&gt;
* Autor: Gerard Beekmans&lt;br /&gt;
* Editura: Clearly Open&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.linuxfromscratch.org&lt;br /&gt;
* Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Programare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Structure and Interpretation of Computer Programs===&lt;br /&gt;
* Autori: Harold Abelson, Gerald Jay Sussman&lt;br /&gt;
* Editura: MIT Press&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-nc/3.0/ Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://mitpress.mit.edu/sicp/&lt;br /&gt;
* Descriere: Introducere în programare :P Textul cărții este diponibil în format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Device Drivers, Third Edition===&lt;br /&gt;
* Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/ &lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Advanced Linux Programming===&lt;br /&gt;
* Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)&lt;br /&gt;
* Editura: New Riders Publishing&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Thinking in C++ 2nd Edition===&lt;br /&gt;
* Autor: Bruce Eckel&lt;br /&gt;
* Licență: Distribuită de autor&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Java Application Development on Linux===&lt;br /&gt;
* Autori: Carl Albing, Michael Schwarz&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: (din prefață) We hope this book will be one of those you use on the Web and buy on paper.&lt;br /&gt;
We don't know about you, but we like to use Web books for reference, but for reading, we like books...&lt;br /&gt;
We hope that open publishing will be the new model.&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.javalinuxbook.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Linux este platforma de dezvoltare Java cu cea mai mare dinamică de creștere, deoarece&lt;br /&gt;
salvează o grămadă de bani, atât ca platformă de dezvoltare cât și ca platformă de distribuire. O serie de&lt;br /&gt;
probleme specifice platformei sunt detaliate în această carte. Cititorul învață printre altele cum să folosească&lt;br /&gt;
GNU Compiler for Java (gcj), Ant, NetBeans IDE, IBM's Eclipse Java IDE, JUnit, și SunONE Studio,&lt;br /&gt;
tehnologii de genul JDBC și JSP, cum să adauge o interfață grafică unui produs folosind&lt;br /&gt;
Sun's Abstract Window Toolkit (AWT) și IBM's SWT, etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===GNU Bash Reference Manual===&lt;br /&gt;
* Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough&lt;br /&gt;
* Editura: Network Theory Ltd&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/ &lt;br /&gt;
* Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===C++ GUI Programming with Qt 3===&lt;br /&gt;
* Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: &amp;quot;...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare&amp;quot; spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===GTK+/Gnome Application Development===&lt;br /&gt;
* Autori: Havoc Pennington&lt;br /&gt;
* Editura: New Riders Publishing&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org&lt;br /&gt;
* Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/&lt;br /&gt;
* Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Version Control with Subversion===&lt;br /&gt;
* Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://svnbook.red-bean.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===&lt;br /&gt;
* Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===&lt;br /&gt;
* Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Practical Common Lisp===&lt;br /&gt;
* Autori: Peter Seibel&lt;br /&gt;
* Editura: Apress&lt;br /&gt;
* Licență: ?&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.gigamonkeys.com/book/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea nu este un manual complet al limbajului Common Lisp, ci doar o introducere lejeră, cu exemple practice. Recomandată celor curioși despre Common Lisp și lisp în general. Disponibilă online în format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Sisteme de documentare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===DocBook: The Definitive Guide===&lt;br /&gt;
* Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===TeX for the Impatient===&lt;br /&gt;
* Autor: Paul W. Abrahams&lt;br /&gt;
* Editura: Addison Wesley Publishing Company&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License&lt;br /&gt;
* Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Making TeX Work===&lt;br /&gt;
* Autor: Norman Walsh&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later&lt;br /&gt;
* Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/&lt;br /&gt;
* Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&amp;diff=6747</id>
		<title>Cărţi şi reviste</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&amp;diff=6747"/>
				<updated>2010-09-29T15:51:48Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Programare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o&lt;br /&gt;
licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în&lt;br /&gt;
listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care&lt;br /&gt;
joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cărți romanesti==&lt;br /&gt;
* [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.&lt;br /&gt;
* [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cărți traduse==&lt;br /&gt;
* [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]&lt;br /&gt;
* [http://tille.garrels.be/training/tldp/ITL-Romanian.pdf]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Administrare sistem==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Kernel in a Nutshell===&lt;br /&gt;
* Autor: Greg Kroah-Hartman&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.kroah.com/lkn/ &lt;br /&gt;
* Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Network Administrator's Guide===&lt;br /&gt;
* Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html &lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===&lt;br /&gt;
* Autor: Michael Stutz&lt;br /&gt;
* Editura: No Starch Press&lt;br /&gt;
* Licență: Distribuită de autor&lt;br /&gt;
* Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux from Scratch===&lt;br /&gt;
* Autor: Gerard Beekmans&lt;br /&gt;
* Editura: Clearly Open&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.linuxfromscratch.org&lt;br /&gt;
* Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Programare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Structure and Interpretation of Computer Programs===&lt;br /&gt;
* Autori: Harold Abelson, Gerald Jay Sussman&lt;br /&gt;
* Editura: MIT Press&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-nc/3.0/ Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://mitpress.mit.edu/sicp/&lt;br /&gt;
* Descriere: Introducere în programare :P Textul cărții este diponibil în format HTML.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Linux Device Drivers, Third Edition===&lt;br /&gt;
* Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/ &lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Advanced Linux Programming===&lt;br /&gt;
* Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)&lt;br /&gt;
* Editura: New Riders Publishing&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Thinking in C++ 2nd Edition===&lt;br /&gt;
* Autor: Bruce Eckel&lt;br /&gt;
* Licență: Distribuită de autor&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Java Application Development on Linux===&lt;br /&gt;
* Autori: Carl Albing, Michael Schwarz&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: (din prefață) We hope this book will be one of those you use on the Web and buy on paper.&lt;br /&gt;
We don't know about you, but we like to use Web books for reference, but for reading, we like books...&lt;br /&gt;
We hope that open publishing will be the new model.&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.javalinuxbook.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Linux este platforma de dezvoltare Java cu cea mai mare dinamică de creștere, deoarece&lt;br /&gt;
salvează o grămadă de bani, atât ca platformă de dezvoltare cât și ca platformă de distribuire. O serie de&lt;br /&gt;
probleme specifice platformei sunt detaliate în această carte. Cititorul învață printre altele cum să folosească&lt;br /&gt;
GNU Compiler for Java (gcj), Ant, NetBeans IDE, IBM's Eclipse Java IDE, JUnit, și SunONE Studio,&lt;br /&gt;
tehnologii de genul JDBC și JSP, cum să adauge o interfață grafică unui produs folosind&lt;br /&gt;
Sun's Abstract Window Toolkit (AWT) și IBM's SWT, etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===GNU Bash Reference Manual===&lt;br /&gt;
* Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough&lt;br /&gt;
* Editura: Network Theory Ltd&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/ &lt;br /&gt;
* Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===C++ GUI Programming with Qt 3===&lt;br /&gt;
* Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: &amp;quot;...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare&amp;quot; spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===GTK+/Gnome Application Development===&lt;br /&gt;
* Autori: Havoc Pennington&lt;br /&gt;
* Editura: New Riders Publishing&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org&lt;br /&gt;
* Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/&lt;br /&gt;
* Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Version Control with Subversion===&lt;br /&gt;
* Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://svnbook.red-bean.com/&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===&lt;br /&gt;
* Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.&lt;br /&gt;
* Editura: Prentice Hall.&lt;br /&gt;
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;amp;rl=1&lt;br /&gt;
* Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Sisteme de documentare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===DocBook: The Definitive Guide===&lt;br /&gt;
* Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].&lt;br /&gt;
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html&lt;br /&gt;
* Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===TeX for the Impatient===&lt;br /&gt;
* Autor: Paul W. Abrahams&lt;br /&gt;
* Editura: Addison Wesley Publishing Company&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License&lt;br /&gt;
* Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient&lt;br /&gt;
* Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Making TeX Work===&lt;br /&gt;
* Autor: Norman Walsh&lt;br /&gt;
* Editura: O'Reilly&lt;br /&gt;
* Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later&lt;br /&gt;
* Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/&lt;br /&gt;
* Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Talk_martie_gcx.pdf&amp;diff=6049</id>
		<title>Fișier:Talk martie gcx.pdf</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Talk_martie_gcx.pdf&amp;diff=6049"/>
				<updated>2010-03-12T14:23:08Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=6048</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Martie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=6048"/>
				<updated>2010-03-12T14:14:07Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Media */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 11 martie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# '''Prezentare susținere de proiecte'''&lt;br /&gt;
#* Soluții Linux pentru spitale - Mihai &lt;br /&gt;
#* Proiect educativ - Sky 101 - Catalina Movileanu&lt;br /&gt;
# '''Lighting talks [5 minute fiecare tema]'''&lt;br /&gt;
#* GCX - procesarea imaginilor astronomice si fotometrie - Matei Conovici&lt;br /&gt;
#* Criptare &amp;quot;manager proof&amp;quot; - Ovidiu Constantin&lt;br /&gt;
#* Bitslack - devirusarea retelei now easy (... ma rog ... ) - Mihai Badici&lt;br /&gt;
#* [http://opentochoice.org Importanta de a-ti alege browserul] - Nicu Buculei&lt;br /&gt;
#* &amp;quot;De la partiţie brută la iSCSI target, repede&amp;quot; - Dan Şerban&lt;br /&gt;
#* &amp;quot;Povestiri din tranşee - aventuri cu DNS&amp;quot; - Petru Raţiu&lt;br /&gt;
#* [http://docs.google.com/present/edit?id=0AYAiokOFcNCCZGRmcms4Ym5fMjFjZmh4czZoag&amp;amp;hl=en Nokia N900 - telefonul Linux-arului] - Silviu Marin-Caea&lt;br /&gt;
#* OpenStreetMap on your site (dacă o să am net) - Sabin Iacob&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* Nicu Buculei&lt;br /&gt;
* Sorin Savu (tentative)&lt;br /&gt;
* Adrian Joian&lt;br /&gt;
* Gabriel Sarbu&lt;br /&gt;
* Marius Predoiu&lt;br /&gt;
* Virgil Octavian Cosma (zgrim)&lt;br /&gt;
* ...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate: &lt;br /&gt;
** GCX - procesarea imaginilor astronomice si fotometrie [[media:Talk_martie_gcx.pdf|(pdf)]]&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment (mai multe in [http://forum.fedoraproject.ro/gallery/thumbnails.php?album=35 galeria Fedora]):&lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-01.jpg | Catalina&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-02.jpg | Matei&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-03.jpg | Ovidiu&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-04.jpg | Nicu&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-05.jpg | Mihai&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-06.jpg | Microsoft&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-07.jpg | Dan&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-08.jpg | Bere&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-09.jpg | Petre&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-10.jpg | Silviu&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-11.jpg | Sabin&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-mar10-12.jpg | Cioby&lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
* Video&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Linux_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia&amp;diff=6022</id>
		<title>Discuție:Linux în România</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Linux_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia&amp;diff=6022"/>
				<updated>2010-03-07T17:08:25Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Are cineva idee de unde se pot aduna informatii despre subiect? Ar fi frumos daca ar exista o istorie (fie si incompleta). De ex. mai tine minte cineva cand a fost Torvalds in Romania? --[[Utilizator:Rz|Rz]] 6 martie 2010 20:23 (UTC)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vezi aici: [http://linux.punct.info/ http://linux.punct.info]. [[Utilizator:Cmatei|Cmatei]] 7 martie 2010 17:08 (UTC)&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Sandbox&amp;diff=5951</id>
		<title>Sandbox</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Sandbox&amp;diff=5951"/>
				<updated>2010-03-01T20:32:35Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Pagina asta e pentru teste şi învăţare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Exemplu de text folosind [[Format:NOTA]]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
{{NOTA|The operating system we created was compatible with Unix, and was called GNU. GNU stands for &amp;quot;GNU is Not Unix&amp;quot;, and the most important thing about GNU is that it is not Unix. Unix is a non-free operating system, and you are not allowed to make a free version of Unix. We developed a free system that is like Unix, but not Unix. We wrote all the parts of it from scratch. }}&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Exemplu de text folosind [[Format:ATENTIE]]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
{{ATENTIE|Reţine că aceasta este doar o previzualizare - articolul încă nu este salvat! Trebuie să apeşi butonul &amp;quot;Salvează pagina&amp;quot; de sub caseta de editare pentru a salva. Nu uita să introduci şi o descriere sumară a modificărilor!}}&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Exemplu de text folosind [[Format:CONSOLA]]:&lt;br /&gt;
{{CONSOLA|bash# ls &amp;lt;br&amp;gt;&lt;br /&gt;
synapse.png&lt;br /&gt;
}}&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
ăîșțâ&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
This is an interwiki link [[wikipedia:Wikipedia]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Serverul_lug.ro&amp;diff=5896</id>
		<title>Discuție:Serverul lug.ro</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Serverul_lug.ro&amp;diff=5896"/>
				<updated>2010-02-24T12:11:54Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Tipuri HDD */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;==Tipuri HDD==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [Ovidiu] din calculele mele, discurile de 1,5 TB au cel mai bun pret / GB. Se poate face un raid5 din 5 discuri + 1 hotspare = 6TB spatiu sau un raid5 din 6 discuri = 7,5 TB.&lt;br /&gt;
:Avem in vedere discuri SATA (pentru ca-s ieftine spre deosebire de SAS), de capacitate de 1TB, pentru ca par cel mai bun &amp;quot;sweet spot&amp;quot; intre pret, capacitate si failure rate. [[Utilizator:Petre|Petre]] 22 februarie 2010 11:52 (UTC)&lt;br /&gt;
::Nu am gasit nici un studiu care sa indice ca cele de 1,5TB ar pica mai mult/mai repede decat cele de 1TB. Exista ceva date care sa ne faca sa evitam 1,5TB? (in afara de timpul mai mare de reconstructie al matricii, justificat insa de capacitatea mai mare obtinuta). ([[Utilizator:Ovidiusoft|Ovidiusoft]] 22 februarie 2010 14:49 (UTC))&lt;br /&gt;
:::Un scurt sondaj empiric intre cativa cunoscuti care au avut pe mana jucarii de-astea mi-a dat ca nu prea-s de incredere. Putem intreba pe lista pentru mai multe opinii daca tii musai. [[Utilizator:Petre|Petre]] 23 februarie 2010 09:19 (UTC)&lt;br /&gt;
::::Eu mă gândeam la niște date, nu la păreri :). Că așa, mie nu mi-a picat niciodată nici un disc. Never-ever-ever. ([[Utilizator:Ovidiusoft|Ovidiusoft]] 23 februarie 2010 10:14 (UTC))&lt;br /&gt;
:::::Ahem. Eu țin minte altfel :) [[Utilizator:Cmatei|Cmatei]] 24 februarie 2010 12:11 (UTC)&lt;br /&gt;
Discurile de 2 TB sunt prohibitiv de scumpe, sau nu au inca un user base suficient de larg incat sa fie considerate fiabile? (Sunt disponibile in niste masini FOARTE high-end). (Ave, 23 februarie 2010, 15:12 (UTC))&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Buget==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fondurile Prolinux disponibile sunt tot ce e in cont dupa scaderea donatiilor facute explicit pt. server, pastrand o rezerva de 300 RON pt. cheltuieli ale asociatiei. [[Utilizator:Petre|Petre]] 22 februarie 2010 12:05 (UTC)&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Serverul_lug.ro&amp;diff=5895</id>
		<title>Serverul lug.ro</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Serverul_lug.ro&amp;diff=5895"/>
				<updated>2010-02-24T11:46:41Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=Justificare=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* un mirror local pentru distribuțiile mai des folosite face accesul de 4-5x mai rapid (this value obtained by fair dice roll) pentru utilizatorii cu broadband față de download-ul direct de la un mirror de afară&lt;br /&gt;
* e bine să existe o alternativă (care să cuprindă toate distro-urile majore) pentru ftp.roedu.net&lt;br /&gt;
* cele 3 mașini existente sunt uzate moral, nu mai au spațiu pe disk, nu se mai pot adăuga disk-uri suplimentare&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Cerințe pentru viitorul server=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* carcasa 3U, 16 disk bays, hot-swappable, SATA backplane. Redundant PS would be nice.&lt;br /&gt;
* controller(e) SATA (hw RAID?)&lt;br /&gt;
* cel puțin 6TB storage (RAID?) - ( 4 TB = utilizare actuală, evident ar fi necesar mai mult)&lt;br /&gt;
* mobo compatibil cu un sistem de genul ăsta (i.e. staggered spinup, monitoring, fans...)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Componente propuse (cu caractere '''boldate''' sint cele propuse spre achizitionare)=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nota: va rugam sa adaugati comentariile in pagina de discutii. Multumim.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Carcasă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.com/products/chassis/3U/936/SC936A-R1200.cfm Supermicro CSE-936A-R1200B], $1095&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.com/products/chassis/3U/836/SC836A-R1200.cfm Supermicro CSE-836A-R1200B], $1120&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.com/products/chassis/3U/836/SC836TQ-R800.cfm '''Supermicro CSE-836TQ-R800B'''], $987&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mobo:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/QPI/5500/X8DTH-iF.cfm Supermicro X8DTH-iF], $ ?&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/Xeon3000/X58/X8STE.cfm Supermicro X8STE]. $ ?&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/Xeon3000/X58/X8STi-LN4.cfm Supermicro X8STi-LN4], $ ?&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.com/products/motherboard/xeon3000/x58/x8st3-f.cfm '''Supermicro X8ST3-F'''], $399&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
CPU&lt;br /&gt;
* [http://ark.intel.com/Product.aspx?id=40711 '''Intel® Xeon® Processor E5504'''],$275&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
RAM:&lt;br /&gt;
* 2*2GB ECC, extensibil la mai mult&lt;br /&gt;
[http://www.malabs.com/product.asp?item_no=W1333EB2GM&amp;amp;show=b&amp;amp;pass=123456&amp;amp;class=navactive2 Super Talent DDR3-1333 2GB/128x8 ECC UDIMM Micron Chip Server Memory] $78 / buc&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hard disks&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* minim 6 discuri * 1 TB, de tip enterprise&lt;br /&gt;
** 6 * 1TB, 7200rpm, 32MB, SATA, Seagate Barracuda ES.2, prêt $184 / buc&lt;br /&gt;
** 6 * 1TB WD RE3, Serial ATA2, 7200 rpm, 32MB, prêt $173 / buc&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Servere Intel=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* 1 x SR2612UR; 1 x Xeon E5504; 6 x WD RE3 1TB; 2 x KINGSTON DDR3 SDRAM,2GB,1066MHz,CL7,ECC, &amp;lt;&amp;lt; 3000 USD fara TVA&lt;br /&gt;
* SSR212MC2, 1 x 5405, 4GB RAM FBDIMM, 6x WD RE3 1TB, surse redundante, etc &amp;lt; 2450 USD fara TVA&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Buget disponibil=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Donatii depuse specific pt. server: 700 RON&lt;br /&gt;
* Alte fonduri Prolinux disponibile: 2600 RON&lt;br /&gt;
* Donatii promise, inca nevirate: 1500 EUR&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:RLUG]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=5881</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Martie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=5881"/>
				<updated>2010-02-23T11:05:21Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Program */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 11 martie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. Prezentare susținere de proiecte:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Soluții Linux pentru spitale - Mihai &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Proiect educativ - Learn Astronomy (?) - Catalina Movileanu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. lighting talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* GCX - procesarea imaginilor astronomice si fotometrie - Matei Conovici&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* Criptare &amp;quot;manager proof&amp;quot; - Ovidiu Constantin&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Bitslack - devirusarea retelei now easy (... ma rog ... ) - Mihai Badici&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* Comunitati si unelte pentru localizarea in limba romana - Nicu Buculei&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* &amp;quot;De la partiţie brută la iSCSI target, repede&amp;quot; - Dan Şerban&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Povestiri din tranşee - aventuri cu DNS&amp;quot; - Petru Raţiu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* ...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate: &lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment &lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
* Video&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=5879</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Martie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=5879"/>
				<updated>2010-02-23T10:37:00Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Program */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 11 martie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1. lighting talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
*  GCX - procesarea imaginilor astronomice si fotometrie - Matei Conovici&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* ...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate: &lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment &lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
* Video&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=5878</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Martie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Martie_%2710&amp;diff=5878"/>
				<updated>2010-02-23T10:29:55Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Program */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 11 martie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1. lighting talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
*  GCX - imagini astronomice si fotometrie - Matei Conovici&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* ...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate: &lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment &lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
* Video&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Serverul_lug.ro&amp;diff=5815</id>
		<title>Serverul lug.ro</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Serverul_lug.ro&amp;diff=5815"/>
				<updated>2010-02-12T16:28:40Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=Justificare=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* un mirror local pentru distribuțiile mai des folosite face accesul de 4-5x mai rapid (this value obtained by fair dice roll) pentru utilizatorii cu broadband față de download-ul direct de la un mirror de afară&lt;br /&gt;
* e bine să existe o alternativă (care să cuprindă toate distro-urile majore) pentru ftp.iasi.roedu.net&lt;br /&gt;
* cele 3 mașini existente sunt uzate moral, nu mai au spațiu pe disk, nu se mai pot adăuga disk-uri suplimentare&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Cerințe pentru viitorul server=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* carcasa 3U, 16 disk bays, hot-swappable, SATA backplane. Redundant PS would be nice.&lt;br /&gt;
* controller(e) SATA (hw RAID?)&lt;br /&gt;
* cel puțin 4TB storage (RAID?) - utilizare actuală, evident ar fi necesar mai mult&lt;br /&gt;
* mobo compatibil cu un sistem de genul ăsta (i.e. staggered spinup, monitoring, fans...), ceea ce probabil cam exclude placile desktop&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Componente propuse=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Carcasă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.com/products/chassis/3U/936/SC936A-R1200.cfm Supermicro CSE-936A-R1200B], $1095&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.nl/products/chassis/3U/836/SC836A-R1200.cfm Supermicro CSE-836A-R1200B], $1120&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mobo:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(de verificat și obținut ofertă)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/QPI/5500/X8DTH-iF.cfm Supermicro X8DTH-iF], $ ?&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/Xeon3000/X58/X8STE.cfm Supermicro X8STE]. $ ?&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/Xeon3000/X58/X8STi-LN4.cfm Supermicro X8STi-LN4], $ ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
CPU/RAM:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hard disks&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Buget disponibil=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(nu ii include pe cei ce si-au anuntat disponibilitatea de a contribui dar nu au precizat o suma)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pledged: EUR ~1500&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:RLUG]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Serverul_lug.ro&amp;diff=5814</id>
		<title>Serverul lug.ro</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Serverul_lug.ro&amp;diff=5814"/>
				<updated>2010-02-12T16:27:56Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Pagină nouă: =Justificare=  * un mirror local pentru distribuțiile mai des folosite face accesul de 4-5x mai rapid (this value obtained by fair dice roll) pentru utilizatorii cu broadband față ...&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=Justificare=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* un mirror local pentru distribuțiile mai des folosite face accesul de 4-5x mai rapid (this value obtained by fair dice roll) pentru utilizatorii cu broadband față de download-ul direct de la un mirror de afară&lt;br /&gt;
* e bine să existe o alternativă (care să cuprindă toate distro-urile majore) pentru ftp.iasi.roedu.net&lt;br /&gt;
* cele 3 mașini existente sunt uzate moral, nu mai au spațiu pe disk, nu se mai pot adăuga disk-uri suplimentare&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Cerințe pentru viitorul server=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* carcasa 3U, 16 disk bays, hot-swappable, SATA backplane. Redundant PS would be nice.&lt;br /&gt;
* controller(e) SATA (hw RAID?)&lt;br /&gt;
* cel puțin 4TB storage (RAID?) - utilizare actuală, evident ar fi necesar mai mult&lt;br /&gt;
* mobo compatibil cu un sistem de genul ăsta (i.e. staggered spinup, monitoring, fans...), ceea ce probabil cam exclude placile desktop&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Componente propuse=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Carcasă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.com/products/chassis/3U/936/SC936A-R1200.cfm Supermicro CSE-936A-R1200B], $1095&lt;br /&gt;
* [http://www.supermicro.nl/products/chassis/3U/836/SC836A-R1200.cfm Supermicro CSE-836A-R1200B], $1120&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mobo:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(de verificat și obținut ofertă)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/QPI/5500/X8DTH-iF.cfm Supermicro X8DTH-iF], $ ?&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/Xeon3000/X58/X8STE.cfm Supermicro X8STE]. $ ?&lt;br /&gt;
* [http://supermicro.com/products/motherboard/Xeon3000/X58/X8STi-LN4.cfm Supermicro X8STi-LN4], $ ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
CPU/RAM:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hard disks&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=Buget disponibil=&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(nu ii include pe cei ce si-au anuntat disponibilitatea de a contribui dar nu au precizat o suma)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pledged: EUR ~1500&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710&amp;diff=5663</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Februarie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Februarie_%2710&amp;diff=5663"/>
				<updated>2010-02-01T23:16:39Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Participanți */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 11 februarie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1. OpenStreetMap ('''neconfirmat''')  [30 min]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. lighting talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
*  Criptare &amp;quot;manager proof&amp;quot; - Ovidiu Constantin&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* Matei Conovici&lt;br /&gt;
* your name here&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5639</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5639"/>
				<updated>2010-01-15T10:52:27Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Teme propuse */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* &amp;quot;inca nu stiu despre ce :P&amp;quot;, zamolxes&lt;br /&gt;
* git bisect, propus de bogdanb&lt;br /&gt;
* FUSE, propus de cmatei&lt;br /&gt;
* criptare simpla pentru useri (ecryptfs) (trebuie alt titlu), propus de ovidiu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Prezentari anterioare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Ianuarie_'10|Ianuarie 2010]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* latex-beamer, cmatei&lt;br /&gt;
* notiuni de design: palete de culori cu Agave, nicubunu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Decembrie_'09|Decembrie 2009]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* Linux la secretariat (ovidiusoft)&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* mod_{security,evazive,geoip}, ajoian&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5638</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5638"/>
				<updated>2010-01-15T10:51:40Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Prezentari anterioare */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* &amp;quot;inca nu stiu despre ce :P&amp;quot;, zamolxes&lt;br /&gt;
* git bisect, propus de bogdanb&lt;br /&gt;
* FUSE, propus de cmatei&lt;br /&gt;
* latex-beamer, cmatei&lt;br /&gt;
* notiuni de design: palete de culori cu Agave, propus de nicubunu&lt;br /&gt;
* criptare simpla pentru useri (ecryptfs) (trebuie alt titlu), propus de ovidiu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Prezentari anterioare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Ianuarie_'10|Ianuarie 2010]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Decembrie_'09|Decembrie 2009]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* Linux la secretariat (ovidiusoft)&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* mod_{security,evazive,geoip}, ajoian&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710&amp;diff=5637</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Ianuarie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710&amp;diff=5637"/>
				<updated>2010-01-15T10:49:30Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Media */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 14 ianuarie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1.  Virtualizare enterprise-strength. Partea 1: OpenVZ - Dan Serban [30 min]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. lighting talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
*  Notiuni de design: palete de culori cu Agave - Nicu Buculei;&lt;br /&gt;
*  Prezentări cu latex-beamer - Matei Conovici&lt;br /&gt;
*  Quick guide to opensource communities - Bogdan Lucaciu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* your name here&lt;br /&gt;
* Stefan Ioan (nou p'aici)&lt;br /&gt;
* Nicu Buculei&lt;br /&gt;
* ghrt (nu mai sunt sigur, a aparut altceva)&lt;br /&gt;
* Sabin Iacob (m0n5t3r)&lt;br /&gt;
* Cătălina Movileanu&lt;br /&gt;
* Marius Luca (Raven007)&lt;br /&gt;
* Liviu Cocosila&lt;br /&gt;
* Sabin POTIRCA (spami)&lt;br /&gt;
* Bogdan Lucaciu&lt;br /&gt;
* Alexandru Cristea (cu parere de rau, contramandez)&lt;br /&gt;
* Dan Bordeanu&lt;br /&gt;
* Cornel Ilie&lt;br /&gt;
* Virgil Octavian Cosma (zgrim)&lt;br /&gt;
* Marian BANICA (nu sunt sigur ca pot veni)&lt;br /&gt;
* Adrian Joian (ajoian)&lt;br /&gt;
* Ionuț Arțăriși&lt;br /&gt;
* _bogdan_&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
** Prezentări cu latex-beamer [[media:Talk_ianuarie_beamer.pdf|(pdf)]]&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment (mai multe in [http://forum.fedoraproject.ro/gallery/thumbnails.php?album=32 galeria Fedora]):&lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-ian10-00.jpg | Dan Serban și virtualizare cu OpenVZ &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-ian10-04.jpg | Discuții în pauză&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-ian10-01.jpg | cmatei, LaTeX, Beamer &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-ian10-02.jpg | Bogdan Lucaciu &amp;quot;infiltrează&amp;quot; în comunități &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-ian10-03.jpg | Nicu Buculei și teoria culorilor &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-ian10-05.jpg | Dezbateri libere&lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
* Video&lt;br /&gt;
** [http://nicubunu.blip.tv/file/3089538?filename=Nicubunu-PalteteDeCuloriCuAgaveIntilnireaRLUGIan2010454.ogv Nicu Buculei, teoria culorilor, Agave]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Talk_ianuarie_beamer.pdf&amp;diff=5636</id>
		<title>Fișier:Talk ianuarie beamer.pdf</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Talk_ianuarie_beamer.pdf&amp;diff=5636"/>
				<updated>2010-01-15T10:49:01Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710&amp;diff=5597</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Ianuarie '10</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Ianuarie_%2710&amp;diff=5597"/>
				<updated>2010-01-06T12:59:59Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Program */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 14 ianuarie 2010 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1.  Virtualizare enterprise-strength. Partea 1: OpenVZ - Dan Serban [30 min] (titlu modificat in data de 27.12.2009, dserban)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. lighting talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
*  Notiuni de design: palete de culori cu Agave - Nicu Buculei;&lt;br /&gt;
*  Prezentări cu latex-beamer - Matei Conovici&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* your name here&lt;br /&gt;
* Stefan Ioan (nou p'aici)&lt;br /&gt;
* Nicu Buculei&lt;br /&gt;
* ghrt&lt;br /&gt;
* Sabin Iacob (m0n5t3r)&lt;br /&gt;
* Cătălina Movileanu&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5576</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5576"/>
				<updated>2009-12-14T10:50:43Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* &amp;quot;inca nu stiu despre ce :P&amp;quot;, zamolxes&lt;br /&gt;
* git bisect, propus de bogdanb&lt;br /&gt;
* FUSE, propus de cmatei&lt;br /&gt;
* latex-beamer, cmatei&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Prezentari anterioare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Decembrie_'09|Decembrie 2009]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* Linux la secretariat (ovidiusoft)&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* mod_{security,evazive,geoip}, ajoian&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5574</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5574"/>
				<updated>2009-12-12T12:13:44Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* &amp;quot;inca nu stiu despre ce :P&amp;quot;, zamolxes&lt;br /&gt;
* git bisect, propus de bogdanb&lt;br /&gt;
* FUSE, propus de cmatei&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Prezentari anterioare==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Decembrie_'09|Decembrie 2009]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* Linux la secretariat (ovidiusoft)&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* mod_{security,evazive,geoip}, ajoian&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5570</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5570"/>
				<updated>2009-12-11T11:29:21Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* &amp;quot;inca nu stiu despre ce :P&amp;quot;, zamolxes&lt;br /&gt;
* git bisect, propus de bogdanb&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prezentari anterioare:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Decembrie_'09|Decembrie 2009]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* Linux la secretariat (ovidiusoft)&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* mod_{security,evazive,geoip}, ajoian&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5569</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5569"/>
				<updated>2009-12-11T11:28:40Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* &amp;quot;inca nu stiu despre ce :P&amp;quot;, zamolxes&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prezentari anterioare:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Întâlnirea_RLUG_Decembrie_'09|Decembrie 2009]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* Linux la secretariat (ovidiusoft)&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* mod_{security,evazive,geoip}, ajoian&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709&amp;diff=5561</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Decembrie '09</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709&amp;diff=5561"/>
				<updated>2009-12-11T09:45:09Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Media */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 10 decembrie 2009 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1.  Prezentare &amp;quot;openSuse 11.2&amp;quot; - Lucian Oprea [30 min] &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. lightning talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
*  Business case: &amp;quot;Linux la secretariat&amp;quot; - Ovidiu Constantin;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;*Celelalte* semnaturi digitale&amp;quot;- Nicu Buculei;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;reboot (mai) rapid cu kexec&amp;quot; - Matei Conovici;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;Apache: mod_{security,evazive,geoip}&amp;quot; - Adrian Joian;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;Reverse VNC&amp;quot; - Dan Serban&lt;br /&gt;
*   ... altele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* wolfy&lt;br /&gt;
* ghrt (ne facem si ecusoane?) (dap, un fel de ecusoane...)&lt;br /&gt;
* _bogdan_&lt;br /&gt;
* tgm_of_xxl&lt;br /&gt;
* Lupul&lt;br /&gt;
* Dan Serban&lt;br /&gt;
* Mihai Badici&lt;br /&gt;
* Sabin Iacob (m0n5t3r)&lt;br /&gt;
* Cătălina Movileanu&lt;br /&gt;
* mapleoin&lt;br /&gt;
* bhairava&lt;br /&gt;
* Andrei Tosea&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
** OpenSUSE 11.2 [http://www.slideshare.net/prolinux/open-suse-112 (slideshare)]&lt;br /&gt;
** Linux la secretariat [http://www.slideshare.net/prolinux/linux-la-secretariat-lightning-talk (slideshare)]&lt;br /&gt;
** Reverse VNC [http://www.slideshare.net/prolinux/reverse-vnc-lightning-talk (slideshare)]&lt;br /&gt;
** kexec/kdump [[media:Talk_decembrie_kexec.pdf|(pdf)]], [http://www.slideshare.net/prolinux/kexec-lightning-talk (slideshare)]&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment (mai multe in [http://forum.fedoraproject.ro/gallery/thumbnails.php?album=29 galeria Fedora]):&lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-00.jpg | cadru general&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-01.jpg | Lucian vorbește despre openSUSE &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-02.jpg | Ovidiu și Linux la secretariat &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-03.jpg | Adrian prezintă module Apache și implicații de securitate &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-04.jpg | dserban explica despre Reverse VNC &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-05.jpg | cmatei face boot mai rapid cu kexec &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-06.jpg | rpetre ne ajută să cumpărăm carți O'Reilly &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-07.jpg | Discuții ad-hoc &lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709&amp;diff=5560</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Decembrie '09</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Decembrie_%2709&amp;diff=5560"/>
				<updated>2009-12-11T09:42:35Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Media */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 10 decembrie 2009 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?mlat=44.39203&amp;amp;mlon=26.12613&amp;amp;lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
1.  Prezentare &amp;quot;openSuse 11.2&amp;quot; - Lucian Oprea [30 min] &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. lightning talks [5 minute fiecare tema]:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
*  Business case: &amp;quot;Linux la secretariat&amp;quot; - Ovidiu Constantin;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;*Celelalte* semnaturi digitale&amp;quot;- Nicu Buculei;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;reboot (mai) rapid cu kexec&amp;quot; - Matei Conovici;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;Apache: mod_{security,evazive,geoip}&amp;quot; - Adrian Joian;&lt;br /&gt;
*  &amp;quot;Reverse VNC&amp;quot; - Dan Serban&lt;br /&gt;
*   ... altele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (organizator)&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (organizator)&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (organizator)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* wolfy&lt;br /&gt;
* ghrt (ne facem si ecusoane?) (dap, un fel de ecusoane...)&lt;br /&gt;
* _bogdan_&lt;br /&gt;
* tgm_of_xxl&lt;br /&gt;
* Lupul&lt;br /&gt;
* Dan Serban&lt;br /&gt;
* Mihai Badici&lt;br /&gt;
* Sabin Iacob (m0n5t3r)&lt;br /&gt;
* Cătălina Movileanu&lt;br /&gt;
* mapleoin&lt;br /&gt;
* bhairava&lt;br /&gt;
* Andrei Tosea&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
** OpenSUSE 11.2 [http://www.slideshare.net/prolinux/open-suse-112 (slideshare)]&lt;br /&gt;
** Linux la secretariat [http://www.slideshare.net/prolinux/linux-la-secretariat-lightning-talk (slideshare)]&lt;br /&gt;
** Reverse VNC [http://www.slideshare.net/prolinux/reverse-vnc-lightning-talk (slideshare)]&lt;br /&gt;
** [[media:Talk_decembrie_kexec.pdf|kexec/kdump]], [http://www.slideshare.net/prolinux/kexec-lightning-talk (slideshare)]&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment (mai multe in [http://forum.fedoraproject.ro/gallery/thumbnails.php?album=29 galeria Fedora]):&lt;br /&gt;
&amp;lt;gallery widths=&amp;quot;200px&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-00.jpg | cadru general&lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-01.jpg | Lucian vorbește despre openSUSE &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-02.jpg | Ovidiu și Linux la secretariat &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-03.jpg | Adrian prezintă module Apache și implicații de securitate &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-04.jpg | dserban explica despre Reverse VNC &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-05.jpg | cmatei face boot mai rapid cu kexec &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-06.jpg | rpetre ne ajută să cumpărăm carți O'Reilly &lt;br /&gt;
Imagine:Intilnire-rlug-dec09-07.jpg | Discuții ad-hoc &lt;br /&gt;
&amp;lt;/gallery&amp;gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Talk_decembrie_kexec.pdf&amp;diff=5546</id>
		<title>Fișier:Talk decembrie kexec.pdf</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Talk_decembrie_kexec.pdf&amp;diff=5546"/>
				<updated>2009-12-11T08:51:02Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5454</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5454"/>
				<updated>2009-11-24T12:58:00Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;= Teme propuse =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* ceva cu ssh, rpetre&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5453</id>
		<title>RLUG Lightning Talks</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=RLUG_Lightning_Talks&amp;diff=5453"/>
				<updated>2009-11-24T12:57:15Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Pagină nouă:  = RLUG Lightning Talks =  Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.  * Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei * insserv in debian squeeze...&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;br /&gt;
= RLUG Lightning Talks =&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici ar trebui listate prezentarile propuse pentru Lightning Talks la întâlnirile RLUG.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Reboot (mai) rapid cu kexec, cmatei&lt;br /&gt;
* insserv in debian squeeze, cmatei&lt;br /&gt;
* semnaturi, nicubunu&lt;br /&gt;
* ceva cu ssh, rpetre&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709&amp;diff=5313</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Noiembrie '09</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709&amp;diff=5313"/>
				<updated>2009-11-06T11:10:43Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: diacritice&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data și locul desfășurării ===&lt;br /&gt;
* joi 12 noiembrie 2009 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferințe &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Olteniței, nr. 105A, etaj 2 (lângă Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc1.jpg]]&lt;br /&gt;
[[Imagine:Cggc2.jpg]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
* Nicu Buculei (''prezentator)'' - &amp;quot;Avanpremiera Fedora 12&amp;quot;&lt;br /&gt;
* Tiberiu Atudorei (''prezentator'') - &amp;quot;Oracle + Linux = Love&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (''organizator'')&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (''organizator'')&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (''organizator'')&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanți ===&lt;br /&gt;
* Andrei Pascal&lt;br /&gt;
* Sabin Iacob (''2 persoane'')&lt;br /&gt;
* Adrian Joian&lt;br /&gt;
* ghrt&lt;br /&gt;
* Keresztely-Krall Gyula&lt;br /&gt;
* Mihai Ciuraru&lt;br /&gt;
* Matei Conovici&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709&amp;diff=5310</id>
		<title>Întâlnirea RLUG Noiembrie '09</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=%C3%8Ent%C3%A2lnirea_RLUG_Noiembrie_%2709&amp;diff=5310"/>
				<updated>2009-11-06T11:04:54Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;=== Data si locul desfasurarii ===&lt;br /&gt;
* joi 12 noiembrie 2009 incepând cu ora 19:00&lt;br /&gt;
* sala de conferinte &amp;quot;Sala Albă&amp;quot; a firmei CG&amp;amp;GC, la adresa: Str. Oltenitei, nr. 105A, etaj 2 (langa Big Berceni)&lt;br /&gt;
* harta: http://openmap.ro/index.php?lat=44.39203&amp;amp;lon=26.12613&amp;amp;zoom=16&amp;amp;layers=000BTTTTTTTT&lt;br /&gt;
* indicații: Clădirea se află pe partea stângă cum mergeți de la Piața Sudului spre ieșirea din oraș (Popești-Leordeni), la aproximativ 100 de metri. Intrarea se face imediat înainte de magazinul Vodafone pe care este sigla galbenă CG&amp;amp;GC.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Program ===&lt;br /&gt;
* Nicu Buculei (''prezentator)'' - &amp;quot;Avanpremiera Fedora 12&amp;quot;&lt;br /&gt;
* Tiberiu Atudorei (''prezentator'') - &amp;quot;Oracle + Linux = Love&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Organizare ===&lt;br /&gt;
* Petru Ratiu (''organizator'')&lt;br /&gt;
* Ovidiu Constantin (''organizator'')&lt;br /&gt;
* Monica Isopescu (''organizator'')&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Participanti ===&lt;br /&gt;
* Andrei Pascal&lt;br /&gt;
* Sabin Iacob (''2 persoane'')&lt;br /&gt;
* Adrian Joian&lt;br /&gt;
* ghrt&lt;br /&gt;
* Keresztely-Krall Gyula&lt;br /&gt;
* Mihai Ciuraru&lt;br /&gt;
* Matei Conovici&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
=== Media ===&lt;br /&gt;
* materialele prezentate:&lt;br /&gt;
* fotografii de la eveniment:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Category:Întâlnirile RLUG]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_se_pun_%C3%AEntreb%C4%83ri_%C3%AEn_mod_inteligent&amp;diff=4848</id>
		<title>Cum se pun întrebări în mod inteligent</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_se_pun_%C3%AEntreb%C4%83ri_%C3%AEn_mod_inteligent&amp;diff=4848"/>
				<updated>2009-07-03T08:08:29Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 3.4 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Questions The Smart Way], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond] şi [mailto:rick@linuxmafia.com Rick Moen]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
'''Pentru cititori:''' daca va place sa dati linkul altora, incercati http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Cum_se_pun_intrebari_inteligente , nu contine diacritice care sa fie URL-encoded.&lt;br /&gt;
Sau http://tinyurl.com/intrebari ;)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Introducere==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În lumea hackerilor, tipul de răspuns pe care îl veţi primi la întrebări tehnice depinde atât de formularea acestora cât şi de dificultatea elaborării unui răspuns. Acest ghid îşi propune să vă ajute să formulaţi întrebările în aşa fel încât să primiţi un răspuns satisfăcător.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum când folosirea open-source s-a răspândit pe scară largă, puteţi obţine deseori răspunsuri şi de la alţi utilizatori mai experimentaţi, nu doar de la hackeri. Ăsta e un lucru bun; utilizatorii tind să fie mai îngăduitori cu greşelile începătorilor. Totuşi, tratându-i şi pe aceştia ca pe hackeri cum e recomandat aici, e modul cel mai uşor de a obţine răspunsuri de la ei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că hackerilor le plac problemele dificile şi întrebările care le solicită inteligenţa. Dacă nu era aşa, nu ne aflam aici. Dacă ne daţi o întrebare interesantă o să vă fim recunoscători; întrebările bune sunt un stimul şi un cadou. Întrebările bune ne ajută să ne clarificăm cunoştinţele şi adesea ridică probleme pe care nu le-am fi observat, sau la care nu ne-am fi gândit. Printre hackeri, „Bună intrebare!“ e un compliment sincer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ciuda acestor lucruri, hackerii au reputaţia că tratează întrebările simple cu ostilitate şi aroganţă. Uneori părem a fi automat nepoliticoşi cu începătorii si neştiutorii. Nu e deloc adevărat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Suntem de fapt ostili faţă de acele persoane care parcă nu vor să gândească şi nu-şi fac temele înainte să pună întrebări. Astfel de persoane nu sunt decât pierdere de vreme, iau fără să dea nimic înapoi, ne fac să pierdem timpul pe care l-am putea folosi pentru a răspunde la o intrebare mai interesantă sau unei persoane care merită într-adevăr. Îi numim pe aceştia „losers“ (din motive istorice, uneori este scris „lusers“).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ne dăm seama că sunt mulţi oameni care vor doar sa folosească programele noastre şi nu sunt interesaţi de detaliile tehnice. Pentru majoritatea oamenilor un computer este o unealtă, un mijloc pentru atingerea unui scop; au lucruri mai bune de făcut în viaţă. Realizăm asta şi nu ne aşteptăm ca toată lumea să fie interesată de chestiunile tehnice care ne fascinează pe noi. Totuşi, stilul nostru de a răspunde la întrebări este adaptat celor care &amp;lt;b&amp;gt;au&amp;lt;/b&amp;gt; acest interes si sunt dispuşi să participe activ la rezolvarea problemelor. Lucrul ăsta nu o să se schimbe, şi nici nu ar trebui; dacă s-ar întâmpla, am fi mai puţin eficienţi în treburile la care ne pricepem.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Suntem (în cea mai mare parte) voluntari. Ne luăm din timpul nostru pentru a răspunde la întrebări şi uneori suntem depăşiţi de cantitatea lor, aşa că le filtrăm fără milă. În particular, ignorăm întrebările de la persoane care se prezintă ca &amp;lt;i&amp;gt;losers&amp;lt;/i&amp;gt; pentru a ne putea folosi timpul mai eficient, cu ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă această atitudine vi se pare enervantă, elitistă sau arogantă, verificaţi-vă ipotezele. Nu vă cerem să faceţi plecăciuni în faţa noastră. Dimpotrivă, cei mai mulţi dintre noi ar prefera să vă trateze ca egali; sunteţi binevenit în comunitatea noastră, dacă depuneţi efortul necesar ca acest lucru să fie posibil. Pur şi simplu, nu este deloc economic să încercăm să ajutăm oameni care nu vor să se ajute singuri. E OK să fii neştiutor, NU E OK să faci pe prostul. &lt;br /&gt;
    &lt;br /&gt;
În concluzie, deşi nu este necesar să fiţi un expert pentru a ne capta atenţia, &amp;lt;i&amp;gt;este&amp;lt;/i&amp;gt; necesar să demonstraţi o atitudine care în timp duce la competenţă: atenţie, reflecţie, spirit de observaţie şi dorinţa de a participa activ la rezolvarea problemelor. Dacă nu vă convine această discriminare, vă sugerăm să apelaţi la servicii comerciale de asistenţă tehnică, în loc să ne cereţi să vă facem noi treaba gratuit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă decideţi să ne cereţi nouă ajutorul, nu vreţi să fiţi un &amp;lt;i&amp;gt;loser&amp;lt;/i&amp;gt;. Nu vreţi nici măcar să păreţi că sunteţi unul. Cel mai bun mod de a obţine rapid un răspuns folositor este să întrebaţi ca o persoană inteligentă, care are încredere în sine şi unele cunoştinţe, care se întâmplă să aibă nevoie de ajutor cu o problemă punctuală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Înainte de a întreba==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înainte de a trimite o întrebare tehnică pe email, într-un newsgroup sau forum, faceţi următoarele:&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns căutând pe Web.&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns în manual.	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns într-un FAQ.	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns prin analiză şi experiment.&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns la un prieten mai experimentat.&lt;br /&gt;
* Dacă sunteţi programator, încercaţi să găsiţi răspunsul citind codul sursă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când formulaţi întrebarea, arătaţi că aţi făcut întâi cele de mai sus; astfel demonstraţi că nu sunteţi un puturos care ne face să ne pierdem timpul. Şi mai bine, arătaţi ce aţi &amp;lt;b&amp;gt;descoperit&amp;lt;/b&amp;gt; făcând cele de mai sus. Ne place să răspundem celor care demonstrează că pot învăţa ceva din răspunsurile noastre. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când căutaţi pe Google, introduceţi textul mesajului de eroare pe care-l primiţi (căutaţi şi în Google Groups, nu doar pe web). E foarte posibil să ajungeţi direct la documentaţia referitoare la problemă, sau la un thread pe un mailing list care conţine răspunsul. Chiar dacă nu găsiţi nimic relevant, ajută să puteţi spune „Am căutat pe google după cuvintele următoare dar nu am găsit nimic folositor“ la începutul mesajului prin care cereţi ajutor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vă grăbiţi. Nu vă aşteptaţi să puteţi rezolva o problemă complicată în câteva secunde de căutat pe Google. Citiţi şi asimilaţi FAQ-urile, relaxaţi-vă şi dedicaţi problemei o anumită perioadă de gândire înainte să abordaţi experţii. Credeţi-ne, îşi vor da seama din întrebările dumneavoastră cât de mult aţi citit şi v-aţi gândit, şi vor fi mai dornici să vă ajute dacă sunteţi pregătit. Nu lansaţi imediat întregul repertoriu de întrebări doar fiindcă prima căutare nu a produs nici un rezultat (sau a produs prea multe rezultate).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pregătiţi-vă bine întrebarea, gândiţi-o până la capăt. Întrebările care sună incomplet vor primi un răspuns pe măsură, sau deloc. Cu cât este mai clar că aţi încercat să vă rezolvaţi singur problema, cu atât e mai probabil să primiţi ajutor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aveţi grijă să nu puneţi o întrebare greşită. Dacă întrebarea porneşte de la ipoteze greşite, e foarte probabil ca cineva să vă răspundă literal, în speranţa că veţi învăţa ceva primind exact ce-aţi cerut în loc de ceea ce aveaţi nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Niciodată să nu consideraţi că aveţi &amp;lt;b&amp;gt;dreptul&amp;lt;/b&amp;gt; la un răspuns. Nu-l aveţi; în definitiv, nu plătiţi pentru acest serviciu. Veţi câştiga un răspuns, punând o întrebare cu substanţă, interesantă, care ne dă de gândit, o întrebare care contribuie implicit la experienţa comunităţii mai degrabă decât o cerere pasivă de informaţii de la ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Arătaţi că sunteţi dispus să contribuiţi la elaborarea unei soluţii. „Poate să mă îndrume cineva?“, „Ce lipseşte din exemplul meu?“ şi „Pe ce site ar mai trebui să mă uit?“ au şanse mult mai mari să primească un răspuns, decât „Vă rog să-mi spuneţi exact cum să fac!“ pentru că arată că aveţi doar nevoie de o mică îndrumare în direcţia bună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Când întrebaţi==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atenţie unde întrebaţi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Folosiţi-vă discernământul în alegerea locului unde puneţi întrebarea. E foarte probabil să fiţi ignorat sau catalogat ca &amp;lt;i&amp;gt;loser&amp;lt;/i&amp;gt;, dacă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* postaţi întrebarea pe un forum unde este offtopic&lt;br /&gt;
* postaţi o întrebare elementară pe un forum unde se aşteaptă probleme tehnice complexe, sau invers&lt;br /&gt;
* postaţi pe mai multe grupuri simultan&lt;br /&gt;
* trimiteţi un mesaj direct către cineva care nu vă e cunoscut personal sau nu e direct responsabil pentru rezolvarea problemei&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii ignoră întrebările puse în locurile greşite pentru a-şi proteja canalele de comunicaţie de zgomot inutil. Nu doriţi să fiţi în această situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul pas, deci, este găsirea forumului potrivit. Iarăşi, Google sau alte motoare de căutare vă sunt prieteni. Folosiţi-le pentru a găsi pagina de web a proiectului dedicat hardware-ului sau software-ului care vă face probleme. De obicei o să conţină link-uri către o lista de FAQ (Frequently Asked Questions), lista de email a proiectului şi arhiva acesteia. Listele de email sunt ultimul loc unde veţi cere ajutor, dacă prin eforturi proprii (inclusiv &amp;lt;b&amp;gt;citirea&amp;lt;/b&amp;gt; acelor FAQ) nu găsiţi o soluţie. Pagina de web a proiectului mai poate descrie o procedură de raportare a bug-urilor. Dacă există, citiţi-o cu atenţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lansarea unui mesaj către o persoană sau forum cu care nu sunteţi familiar e cel puţin riscantă. De exemplu, nu presupuneţi că autorul unei pagini de web informative doreşte să vă fie consultant gratuit. Nu faceţi presupuneri optimiste că întrebarea va fi binevenită; dacă nu sunteţi sigur, întrebaţi în altă parte sau deloc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când alegeţi un forum, newsgroup sau listă de email, nu vă luaţi doar după numele lor; căutaţi un FAQ sau regulile grupului pentru a verifica dacă întrebarea dvs. este pe subiect (on-topic). Citiţi o parte din mesajele anterioare înainte de a posta ca să aveţi o idee despre cum se desfăşoară discuţiile. De fapt, e o idee foarte bună să căutaţi in arhivele grupului după câteva cuvinte cheie ale problemei, înainte de a posta. Puteţi găsi chiar răspunsul, sau vă poate ajuta să formulaţi mai bine întrebarea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu trimiteţi simultan mesaje către toate canalele disponibile, e similar cu strigatul şi irită. Luaţi-le pe rând.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înţelegeţi întâi subiectul! O greşeală clasică este să întrebaţi despre interfaţa de programare Unix sau Windows într-un forum dedicat unui limbaj, unei biblioteci sau unelte portabile pe ambele sisteme. Dacă nu vă este clar de ce asta e o problemă, mai bine vă abţineţi până vă lămuriţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, întrebările postate pe un forum public bine ales au şanse mai bune să-şi găsească un răspuns decât aceleaşi întrebări pe un forum privat, din mai multe motive: în primul rând, masa mai mare de oameni care pot răspunde. Apoi, mărimea audienţei; hackerii răspund mai degrabă unei întrebări care ajută mai multă lume, decât celor care sunt de folos doar câtorva persoane.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De înţeles, hackerii talentaţi sau autorii de programe foarte cunoscute primesc oricum mai multe mesaje greşit adresate decât norma. Puteţi fi picătura care umple paharul. De mai multe ori, coautori în proiecte cunoscute şi-au încetat participarea, datorită numărului prea mare de mesaje inutile venite pe adresa de mail personală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Forumurile Web si canalele IRC orientate către începători===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Grupul de utilizatori local sau distribuţia dvs. de Linux pot îndruma către forumuri Web sau canale IRC unde începătorii pot primi ajutor. Acestea sunt un bun punct de plecare, mai ales dacă vi se pare că vă loviţi de o problemă relativ simplă sau comună. Existenţa unui canal IRC e o invitaţie deschisă să puneţi întrebări si puteţi primi adesea răspunsul imediat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De fapt, dacă programul care vă creeaza probleme face parte din distribuţie (cum se întâmplă de obicei), e chiar mai bine să întrebaţi pe liste/forumuri ale distribuţiei respective înainte să încercaţi pe cele ale proiectului. Hackerii lor s-ar putea să vă spună doar „folosiţi versiunea &amp;lt;b&amp;gt;noastră&amp;lt;/b&amp;gt;“.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înainte de a posta pe un forum Web, verificaţi dacă are o funcţie de căutare. Dacă da, încercaţi câteva căutări referitoare la problema dvs; poate ajută. Chiar dacă aţi folosit un motor de căutare pe Web înainte (cum ar fi trebuit), căutaţi şi pe forum; e posibil ca nu tot forumul să fi fost indexat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din ce în ce mai frecvent, proiectele oferă asistenţă utilizatorilor pe forumuri Web sau canale IRC, păstrând listele de email pentru discuţii legate de dezvoltare. Uitaţi-vă întâi după primele când aveţi nevoie de ajutor în legătură cu un proiect anume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Pasul doi: listele de email ale proiectului===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când un proiect are o listă de email, scrieţi pe aceasta, nu direct către programatorii implicaţi, chiar dacă vi se pare că ştiţi exact cine vă poate da cel mai bun răspuns. Uitaţi-vă în documentaţia proiectului şi în pagina de Web după adresa unei liste de email. Iată câteva motive: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Orice întrebare suficient de bună pentru unul dintre programatori va fi interesantă pentru întregul grup. Pe de altă parte, faptul că întrebarea e prea stupidă pentru listă nu e o scuză pentru a-i agasa pe programatori personal.&lt;br /&gt;
* Întrebând pe listă permiteţi o mai bună împărţire a muncii între programatori. Un programator individual (în special dacă e vorba despre leader-ul proiectului) poate fi prea ocupat pentru a vă răspunde.&lt;br /&gt;
* Majoritatea listelor de email sunt arhivate şi indexate de motoarele de căutare. Altcineva va putea găsi întrebarea dvs. şi răspunsurile pe web, în loc să întrebe din nou pe listă.&lt;br /&gt;
* Dacă o anumită întrebare se tot repetă, e o indicaţie că documentaţia sau chiar software-ul respectiv se pot îmbunătăţi pentru a fi mai puţin ambigue. Dacă întrebările respective s-ar pune în particular, nimeni nu ar avea o vedere de ansamblu asupra întrebărilor mai frecvente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă un proiect are atât o listă (sau forum) pentru utilizatori cât şi una pentru programatori (hackeri) şi nu lucraţi efectiv cu codul sursă al programului, întrebaţi pe lista pentru utilizatori. Nu presupuneţi că sunteţi binevenit pe lista de dezvoltare, unde probabil că întrebarea va fi tratată ca zgomot.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Bineînţeles, dacă sunteţi &amp;lt;b&amp;gt;sigur&amp;lt;/b&amp;gt; că întrebarea nu e trivială şi nu primiţi răspuns pe lista pentru utilizatori timp de mai multe zile, încercaţi şi cealaltă listă. Ar fi indicat să monitorizaţi o perioadă lista, pentru a fi familiar cu obiceiurile grupului (o idee bună pentru orice listă privată).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu găsiţi o listă de email pentru un proiect şi aveţi doar adresa autorului (maintainer), scrieţi-i acestuia. Chiar şi aşa, nu presupuneţi că nu există o listă. Menţionaţi în mesajul dvs. că nu aţi găsit-o. De asemenea, menţionaţi că nu aveţi nimic împotrivă să vă fie retrimis mesajul către alte persoane. (Mulţi consideră că mesajele private, chiar dacă nu conţin nimic secret, trebuie să rămână private. Dându-vă acordul pentru retransmiterea mesajului dvs. îi permiteţi să aleagă el modul de tratare a cererii).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi linii de subiect relevante===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe listele de email, newsgroups sau forumurile Web, linia de subiect vă dă ocazia să captaţi atenţia experţilor, în circa 50 caractere. Nu o irosiţi cu sintagme de genul „ajutor“ (ca să nu mai vorbim de „AJUTOR!!!!“; mesajele cu un astfel de subiect vor fi ignorate din reflex). Nu încercaţi să ne impresionaţi cu dificultăţile dvs; folosiţi acel spaţiu pentru o descriere concisă a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O convenţie utilă pentru linia de subiect, folosită de multe organizaţii de asistenţă tehnică, este forma „obiect - deviaţie“. „Obiect“ desemnează acel lucru care are o problema, iar „deviaţie“ descrie abaterea de la comportamentul aşteptat.&lt;br /&gt;
    &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :AJUTOR! Placa video nu funcţionează cum trebuie!!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :XFree86 4.1 forma cursorului incorectă, chipset Fooware MV1005&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Şi mai inteligent :XFree86 4.1 cursorul mouse-ului, chipset Fooware MV1005 - desenat incorect    &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Redactarea unui subiect de forma „obiect - deviaţie“ vă va forţa să gândiţi problema în detaliu. Ce anume este afectat? Doar cursorul mouse-ului, sau şi restul graficii? Se întâmplă doar cu XFree86? Doar cu versiunea 4.1? Se întâmplă doar cu chipset-ul Fooware? Doar cu modelul MV1005? Un hacker care vede un astfel de subiect poate înţelege imediat cu ce anume aveţi probleme &amp;lt;b&amp;gt;şi&amp;lt;/b&amp;gt; care sunt acelea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginaţi-vă că vă uitaţi la index-ul arhivei de întrebări, care vă arată doar liniile de subiect. Faceţi în aşa fel încât subiectul să reflecte întrebarea suficient de bine încât următoarea persoană care va căuta în arhivă răspunsul la o întrebare similară cu a dvs. să o găsească uşor şi să nu întrebe din nou acelaşi lucru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă puneţi o întrebare într-un răspuns (reply la un email anterior), schimbaţi linia de subiect pentru a se vedea că puneţi o întrebare. Un subiect ca &amp;amp;quot;Re: test&amp;amp;quot; sau &amp;amp;quot;Re: new bug&amp;amp;quot; e puţin probabil să atragă atenţia. De asemenea, ştergeţi din mesaj textul vechi, păstrând un minim necesar pentru a-l face coerent pentru cititori noi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu folosiţi funcţia &amp;amp;quot;reply&amp;amp;quot; pe un mesaj de pe listă pentru a porni un thread nou, fără legătură, sau vă limitaţi audienţa. Unii clienţi de mail, ca mutt, permit utilizatorului să sorteze mesajele după thread şi să împacheteze (fold) toate mesajele dintr-un thread într-o singură linie de subiect. Cei care fac asta, pur şi simplu nu vor vedea mesajul dvs.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Schimbarea liniei de subiect nu este suficientă. Mutt, probabil şi alte programe, se uită la alte informaţii din header-ul mesajelor pentru a determina thread-ul din care fac parte, nu la linia de subiect. Scrieţi un mesaj nou.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe forumurile Web regulile sunt puţin diferite, deoarece mesajele sunt de obicei legate de un thread şi nu sunt vizibile decât în contextul acelui thread. Schimbarea subiectului pentru a pune o întrebare nu este esenţială (nu toate forumurile permit linii diferite de subiect la fiecare mesaj, şi oricum nu le citeşte nimeni). Dar a pune o întrebare într-un thread existent e o practică dubioasă, pentru că întrebarea nu va fi văzută decât de cei care urmăresc acel thread. Deci, dacă nu sunteţi extrem de sigur că vreţi un răspuns doar de la cei activi în thread, porniţi unul nou.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu îngreunaţi răspunsul===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă încheiaţi mesajul cu „Vă rog să răspundeţi pe adresa...“, e foarte puţin probabil să vă răspundă cineva. Dacă nu puteţi fi deranjat pentru câteva secunde să setaţi câmpul Reply-To din header, nici noi nu putem fi deranjaţi pentru a ne gândi la problema dvs. Dacă programul de mail nu vă permite acest lucru, folosiţi unul mai bun. Dacă sistemul dvs. de operare nu are un program care să permită acest lucru, folosiţi un sistem de operare mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe forumurile Web e nepoliticos să solicitaţi un răspuns direct pe email în afara cazului în care informaţia pe care o solicitaţi e confidenţială (şi consideraţi dintr-un motiv oarecare că cineva e dispus să v-o transmită doar dvs, nu şi celorlalţi de pe forum). Dacă doriţi să primiţi un răspuns pe email configuraţi forumul să îl trimită astfel; această facilitate este foarte răspândită, o puteţi găsi sub numele „watch this thread“, „send email on answers“ etc).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi un limbaj clar, corect gramatical şi ortografic===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Experienţa ne arată că cei dezordonaţi sau neatenţi la scriere, sunt la fel şi în gândire sau programare (suficient de frecvent încât aceasta să fie regula, nu excepţia). Răspunsul la întrebările neatenţilor şi dezordonaţilor nu ne aduce vreo satisfacţie; mai bine facem altceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşadar, e important să vă exprimaţi ideile clar şi corect. Dacă nu sunteţi dispuşi să faceţi efortul acesta, nici noi nu suntem dispuşi să vă acordăm atenţie. Cizelaţi-vă limbajul. Nu trebuie să fie rigid sau să sune oficial, hackerii apreciază un limbaj informal, jargonul şi umorul, atunci când sunt folosite cu precizie. Dar &amp;lt;b&amp;gt;trebuie&amp;lt;/b&amp;gt; să fie precise, pentru a arăta că gândiţi şi sunteţi atent.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ortografia, punctuaţia, trebuie să fie corecte. Nu încurcaţi (în engleză) „its“  cu „it's“, „loose“ cu „lose“ sau „discrete“ cu „discreet“. NU FOLOSIŢI DOAR LITERE MARI, se consideră că ţipaţi (scrisul doar cu litere mici e doar ceva mai puţin enervant, pentru că este dificil de urmărit. Alan Cox este scuzat, dvs. nu).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, dacă scrieţi ca un semi-analfabet, e foarte probabil să fiţi ignorat. Limbajul l33t skript kiddie h4x0r este reţeta sigură ce garantează că nu veţi primi nimic în afară de tăcere (sau, în cel mai bun caz, dispreţ şi sarcasm).&lt;br /&gt;
        &lt;br /&gt;
Dacă folosiţi altă limbă decât cea maternă, veţi fi tratat cu oarece îngăduinţă pentru erorile gramaticale sau ortografice, dar nu mai mult. Lenea tot nu va fi tolerată (şi da, de obicei&lt;br /&gt;
diferenţa e sesizabilă). De asemenea, dacă nu ştiţi ce limbi vorbesc ceilalţi, folosiţi engleza. Întrebările în limbi străine majorităţii vor fi bineînţeles ignorate, iar engleza este limba&lt;br /&gt;
universală pe Internet. Scriind în engleză scad şansele ca întrebarea dvs. să fie ignorată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi un format uşor de citit===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă faceţi întrebarea greu de citit în mod artificial, ea va fi&lt;br /&gt;
mai degrabă ignorată în favoarea altora. Aşadar:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* trimiteţi email text, nu HTML    &lt;br /&gt;
* ataşamentele sunt de obicei OK, dar numai când au un conţinut relevant (ca de exemplu fişiere sursă sau patch), şi nu adăugate automat de clientul dvs de mail (cum ar fi o copie a mesajului dvs în alt format)&lt;br /&gt;
* nu trimiteţi mesaje în care paragrafe întregi sunt scrise pe o singură linie (e greu de răspuns doar la o porţiune din mesaj). Presupuneţi că cititorii folosesc un ecran text de 80 caractere lăţime şi spargeţi rândurile în consecinţă, la ceva mai puţin de 80 caractere.&lt;br /&gt;
* în schimb, &amp;lt;b&amp;gt;nu&amp;lt;/b&amp;gt; spargeţi la o coloană fixată rândurile ce conţin date (loguri, istoric de comenzi). Datele trebuie incluse exact în forma în care au fost generate, pentru ca cititorii să vadă acelaşi lucru pe care l-aţi văzut si dvs.&lt;br /&gt;
* nu folosiţi codarea MIME Quoted-Printable pe un forum de limbă engleză. Această codare poate e necesară când folosiţi o limbă pentru care setul ASCII nu e suficient, dar nu este suportată de toţi agenţii de mail. Când nu este interpretată corect, apar acele semne urâte (=20) prin text.&lt;br /&gt;
* nu vă aşteptaţi &amp;lt;b&amp;gt;niciodată&amp;lt;/b&amp;gt; să putem citi formate de document proprietare ca Microsoft Word sau Excel. Majoritatea reacţionăm la aşa ceva cam cum ar reacţiona oricine la vederea unei balegi la intrarea în casă. Chiar când putem, tehnic vorbind, să le citim, urâm chestia asta.&lt;br /&gt;
* dacă trimiteţi email din Windows, opriţi facilitatea stupidă a Microsoft numită „Smart Quotes“ pentru a evita apariţia de caractere în plus în mesaj&lt;br /&gt;
* pe forumurile Web, nu abuzaţi de smiley-uri si facilităţile HTML (când există). Unul-două smiley-uri sunt OK, dar colorarea cât mai variată a textului e neserioasă. Abuzul de smiley-uri, culori şi fonturi vă recomandă ca pe o adolescentă jucăuşă, o idee nu foarte bună, în afară de cazul în care sunteţi mai atras de sex decât de un răspuns. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă folosiţi un client de mail cu interfaţă în mod grafic (Netscape Messenger, MS Outlook sau altele asemenea) aveţi grijă: puteţi încălca aceste reguli folosind setările implicite. Majoritatea au o comandă „View Source“ în meniu. Folosiţi-o pe mesajele deja trimise pentru a verifica dacă trimiteţi doar text sau şi alte lucruri inutile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Fiţi precis în descrierea problemei===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* descrieţi clar simptomele problemei sau bug-ului&lt;br /&gt;
* descrieţi mediul în care apar (arhitectură, sistem de operare, aplicaţie, etc). Precizaţi versiunea distribuţiei folosite (ex: „Fedora Core 2“, „Slackware 9.1“, etc).&lt;br /&gt;
* descrieţi investigaţiile pe care le-aţi făcut asupra problemei                           &lt;br /&gt;
* descrieţi etapele pe care le-aţi parcurs pentru a diagnostica problema &lt;br /&gt;
* descrieţi schimbările recente în configuraţia calculatorului (hardware şi software) care ar putea fi relevante                            &lt;br /&gt;
* încercaţi să anticipaţi întrebările ajutătoare pe care hackerii vi le-ar putea pune şi pe cât posibil furnizaţi acele informaţii în avans. Simon Tatham a scris un eseu intitulat [http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/bugs.html How to Report Bugs Effectively] pe care vi-l recomand cu căldură.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Multe informaţii nu înseamnă precizie===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi precis nu înseamnă să puneţi cantităţi uriaşe de cod sursă sau date într-o cerere de ajutor. Dacă aveţi un test complicat la care aplicaţia nu se comportă corect, încercaţi să-l reduceţi la minimul necesar care declanşează problema.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lucrul ăsta e folositor din cel puţin trei motive. Unu: va fi evident că aţi depus eforturi pentru simplificarea întrebării, ceea ce vă sporeşte şansele de a primi un răspuns. Doi: simplificarea întrebării face mai probabilă primirea unui răspuns &amp;lt;b&amp;gt;folositor&amp;lt;/b&amp;gt;. Trei: rafinând formularea problemei e posibil să găsiţi singur o rezolvare sau metodă de evitare a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu pretindeţi că aţi descoperit un bug===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când aveţi o problemă cu un program, nu pretindeţi că aţi găsit un bug decât dacă sunteţi foarte, &amp;lt;i&amp;gt;foarte&amp;lt;/i&amp;gt; sigur. Sfat: dacă nu puteţi furniza cod sursă care repară problema sau un test&lt;br /&gt;
care să demonstreze regresia faţă de o versiune anterioară, probabil nu sunteţi suficient de sigur. Acest lucru este valabil şi pentru paginile de web sau documentaţie. Dacă găsiţi un&lt;br /&gt;
bug în documentaţie, ar trebui să prezentaţi un text corect şi locul în care trebuie aşezat în documentaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ţineţi cont că sunt mulţi alţi utilizatori care nu au problema dvs. Altfel, aţi fi aflat despre ea citind documentaţia şi căutând pe web (aţi făcut asta, nu?). E foarte posibil să faceţi dvs. ceva greşit, nu programul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei care au scris programul lucrează din greu pentru a-l face să funcţioneze cât mai bine. Dacă pretindeţi că aţi găsit un bug, sugeraţi că ei au făcut ceva greşit, şi e posibil să-i jigniţi chiar dacă aveţi dreptate. Nu e deloc diplomatic să includeţi cuvântul „bug“ în linia de subiect a mesajului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când puneţi întrebarea, e bine să o formulaţi plecând de la presupunerea ca &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; sunteţi cel care face ceva greşit, chiar dacă în particular sunteţi foarte sigur că aţi găsit un bug. Dacă într-adevăr e un bug, veţi afla despre asta într-un răspuns. E preferabil să se scuze autorii dacă bug-ul e real, decât să fiţi pus în aceeaşi situaţie în caz că v-aţi înşelat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Milogeala nu impresionează şi nu înlocuieşte efortul propriu===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unii oameni care au înţeles că nu trebuie să fie aroganţi sau nepoliticoşi când cer ajutor cad în extrema cealaltă: „Ştiu că sunt un biet începător neajutorat, dar...“. Atitudinea asta e enervantă mai ales atunci când este însoţită de o descriere prea vagă a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pierdeţi timpul (dvs. şi al nostru) cu astfel de maimuţăreli. Prezentaţi contextul şi întrebarea cât de clar puteţi. Vă pune într-o lumină mai bună decât cea descrisă mai sus.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Uneori forumurile Web au secţiuni dedicate începătorilor. Dacă vi se pare că aveţi o întrebare de începător, acolo îi e locul, dar nu exageraţi cu milogeala nici acolo.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi simptomele problemei, nu presupunerile dvs===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu e deloc folositor să le spuneţi hackerilor ce credeţi că poate cauza probleme (dacă aţi fi atât de bun la diagnoză, aţi mai cere ajutorul altora?). Descrieţi exact simptomele observate, nu interpretări şi teorii proprii. Lăsaţi-i pe ei să facă interpretările. Dacă o presupunere a dvs. vi se pare foarte relevantă, introduceţi-o ca atare („Eu cred că...“) şi arătaţi de ce e insuficientă pentru rezolvarea problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :Primesc frecvent SIG11 la compilarea kernel-ului, bănuiesc că un traseu e crăpat pe placa de bază. Cum verific aşa ceva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :	Pe un K6/233 cu placa de bază FIC-PA2007 (chipset VIA Apollo VP2) cu 256MB Corsair PC133, primesc din ce în ce mai des SIG11 la circa 20 minute de la pornire, când compilez un kernel (niciodată în primele 20 minute). După un reboot problema reapare imediat, dar după ce-l las stins peste noapte nu. Am schimbat RAM-ul, nu ajută. Aşa arată mesajele de eroare la compilare [...]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deoarece acest subiect pare a fi unul greu de insusit, aceasta fraza va va aduce aminte: &amp;quot;Toti diagnosticienii sunt din Missouri.&amp;quot; Motoul oficial al statului Missouri este &amp;quot;Arata-mi&amp;quot;, stabilit in 1899, cand congressmanul Willard D. Vandiver a zis &amp;quot;Ma trag dintr-un tinut care cultiva porumb si bumbac si scaieti si Democrati, iar elocventa spumanta nici nu ma convinge si nici nu ma satisface. Sunt din Missouri. Trebuie sa-mi arati.&amp;quot; In cazul diagnosticianului, nu este vorba de scepticism ci de o nevoie adevarata de a vedea ceva cat mai apropiat de ceea ce vedeti dvs., in locul presupunerilor si rezumatelor dvs. Aratati-ne.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi simptomele problemei în ordine cronologică===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai utile indicii despre natura unei probleme care apare frecvent, sunt evenimentele dinaintea manifestării acesteia. Ar trebui, deci, să descrieţi ce făceaţi în momentul în care a apărut problema. Dacă e vorba de comenzi din linia de comandă, un log al sesiunii care să conţină ultimele circa 20 linii poate fi foarte util.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă programul care a crăpat are opţiuni pentru diagnostic (ex: -v pentru verbose (eng: detaliat)), gândiţi-vă ce informaţii furnizate pot fi utile şi includeţi-le în log.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă textul ajunge să fie foarte lung (mai lung de circa patru paragrafe), descrieţi sumar problema la început, urmând apoi detaliile în ordine cronologică. Hackerii care vă citesc o să aibă o idee la ce să se aştepte.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi obiectivul, nu paşii intermediari===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă încercaţi să aflaţi cum puteţi face un lucru (spre deosebire de cazul în care raportaţi un bug), începeţi prin a vă descrie obiectivul. Doar după aceea descrieţi etapa intermediară la care v-aţi blocat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adesea cei care au nevoie de ajutor au în minte un obiectiv greu de atins dar rămân blocaţi într-o etapă pe care o consideră necesară pentru realizarea acelui obiectiv. Atunci, ei solicită ajutor pentru a depăşi etapa, dar nu îşi dau seama că poate calea aleasă e greşită.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :Cum fac să selectez culorile în FooDraw, dându-le valorile hexazecimale?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :Încerc să schimb (în FooDraw) paleta de culori a unei imagini. Singurul mod în care cred că s-ar putea face asta e să schimb manual fiecare culoare din paletă, dar nu îmi dau seama cum se introduc direct valorile hexazecimale pentru culori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare este mai bună, pentru că permite formularea unui răspuns în care să se sugereze un instrument mai potrivit pentru sarcina respectivă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu solicitaţi răspunsuri private===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii consideră că rezolvările problemelor trebuie să fie făcute în public, printr-un proces transparent în care primele tentative de răspuns ar trebui să fie corectate de către cei mai experimentaţi, când aceştia observă că sunt incomplete sau incorecte. În acest fel ei pot fi recompensaţi prin recunoaşterea competenţelor şi cunoştinţelor de către comunitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când cereţi un răspuns privat întrerupeţi procesul în sine şi anulaţi potenţialele beneficii. Nu faceţi acest lucru. Este alegerea celui care răspunde să o facă privat, şi acest lucru se întâmplă de obicei pentru că întrebarea e prost formulată sau atât de banală încât nu prezintă interes pentru ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o singură excepţie de la regulă. Dacă întrebarea e probabil să genereze multe răspunsuri similare, cuvintele magice sunt &amp;amp;quot;trimiteţi-mi mie răspunsurile, şi o să fac un rezumat pe listă &amp;amp;quot;. E elegant să preveniţi încărcarea listei de mail sau newsgroup-ului cu o mare de răspunsuri, majoritatea identice (trebuie să vă ţineţi de cuvânt cu rezumatul).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Puneţi întrebări concrete, punctuale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebările deschise dezbaterilor tind să fie văzute ca pierdere de vreme. Persoanele care vă pot da cele mai folositoare răspunsuri sunt totodată şi cele mai ocupate (fie şi pentru că ei sunt cei care au cel mai mult de contribuit). Ei sunt de obicei alergici la chestiuni care pot mânca un timp nedeterminat, aşa că nu apreciază acest gen de întrebări.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mai probabil să primiţi un răspuns folositor dacă prezentaţi o problemă concretă (solicitaţi indicaţii, trimiteţi cod, doriţi validarea unui patch, etc). Îşi vor putea astfel concentra atenţia asupra problemei şi vor putea pune o limită superioară a timpului alocat dvs. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a înţelege, gândiţi-vă la expertiza lor ca la o resursă abundentă şi la timpul disponibil ca la o resursă rară. Cu cât solicitaţi mai puţin timp alocat, cu atât e mai probabil să primiţi un răspuns de la un hacker foarte bun dar foarte ocupat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E bine deci să încercaţi minimizarea timpului necesar pentru a vă răspunde, ceea ce nu e întotdeauna acelaşi lucru cu simplificarea problemei. De exemplu, „Puteţi să-mi indicaţi o explicaţie bună pentru X?“ e o întrebare mult mai bună decât „Puteţi să-mi explicaţi X, vă rog?“ Dacă aveţi un program care nu funcţionează, e mai bine de obicei să întrebaţi ce este greşit în cod decât să cereţi să vi-l repare cineva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Când întrebaţi despre cod===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu rugaţi pe alţii să vă găsească problemele în codul dvs. fără a le da un indiciu asupra cărui fel de problemă ar trebui să caute. Dacă postaţi câteva sute de linii de cod odată cu comentariul &amp;quot;nu funcţionează&amp;quot; veţi fi ignorat. Postarea a 12 linii de cod cu comentariul &amp;quot;după linia 7 mă aşteptam să văd &amp;lt;x&amp;gt; dar am primit &amp;lt;y&amp;gt;&amp;quot; are şanse mult mai mari să vă obţină un răspuns.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă doriţi doar o evaluare a codului, menţionaţi asta la început, şi fiţi expliciţi în privinţa căror zone credeţi că trebuiesc evaluate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu puneţi întrebări din tema pentru acasă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii depistează uşor astfel de întrebări, pentru că pe majoritatea le-am rezolvat şi noi. Acele probleme sunt pentru ca &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; să le rezolvaţi, ca să învăţaţi ceva. E OK să cereţi mici indicaţii, dar nu soluţia completă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă suspectaţi că o întrebare ce v-a fost adresată face parte din această categorie, dar totuşi nu aveţi un răspuns, puteţi încerca să întrebaţi în grupurile de utilizatori sau (în ultimă instanţă) pe listele pentru utilizatori. În timp ce hackerii &amp;lt;b&amp;gt;vor depista&amp;lt;/b&amp;gt; natura problemei, utilizatorii mai avansaţi vă pot da măcar unele indicaţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Reduceţi numărul întrebărilor irelevante===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rezistaţi tentaţiei de a încheia mesajele cu întrebări lipsite de conţinut de genul „Poate să mă ajute cineva?“ sau „Exista vreo soluţie?“. În primul rând, dacă aţi descris măcar pe jumătate coerent problema, astfel de adăugiri sunt superflue. În al doilea rând, pentru că sunt superflue, sunt iritante şi vi se poate răspunde cât se poate de corect din punct de vedere logic &amp;amp;quot;Da, poţi fi ajutat&amp;amp;quot; sau &amp;amp;quot;Nu, nu te poate ajuta nimeni.&amp;amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, este bine să evitaţi întrebările cu răspuns da/nu. [http://homepages.tesco.net/~J.deBoynePollard/FGA/questions-with-yes-or-no-answers.html yes-or-no answer]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Urgent pentru dvs, nu şi pentru noi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu solicitaţi un răspuns rapid, chiar dacă aveţi nevoie de el, marcând mesajul ca Urgent. E problema dvs, nu a noastră. Mimarea unei urgenţe e neproductivă: majoritatea hackerilor va şterge pur şi simplu mesajul, ca o încercare egoistă şi obraznică de a primi atenţie specială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o mică excepţie de la regulă. Dacă menţionaţi că folosiţi un program în circumstanţe ce-i oferă o expunere publică mare, e posibil să primiţi atenţie; într-o astfel de situaţie, dacă sunteţi presat de timp, şi spuneţi asta politicos, aveţi şansa să primiţi un răspuns mai rapid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Este totuşi riscant să faceţi presupuneri că hackerii vor fi interesaţi doar din acest motiv, valorile lor fiind probabil diferite. Să postaţi de pe Staţia Spaţială Internaţională probabil că se califică, dar dacă postaţi din partea unei mari organizaţii caritabile sau politice aproape sigur nu. Un mesaj de genul &amp;amp;quot;Urgent: ajutaţi-mă să salvez balenele verzi!&amp;amp;quot; vă va face ţinta unui flame chiar din partea hackerilor care consideră salvarea balenelor verzi un lucru important.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu vă este clar de ce e aşa, recitiţi acest document până când înţelegeţi, înainte să postaţi în vreun fel.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Puţină politeţe nu strică===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fiţi politicos. Folosiţi &amp;amp;quot;Vă rog&amp;amp;quot; şi &amp;amp;quot;Mulţumesc pentru atenţie&amp;amp;quot;. Arătaţi că apreciaţi faptul că sunteţi ajutat gratis.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sincer, politeţea nu este la fel de importantă (şi nu este un substitut) ca scrierea corectă, clară, precisă, evitarea formatelor proprietare, etc; am prefera să primim mesaje mai abrupte, dar tehnice, decât unele vagi, pline de politeţuri (ţineţi cont că ne plac problemele din care avem ceva de învăţat).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Totuşi, dacă nu sunteţi foarte tehnic, puţină politeţe vă va ajuta să primiţi un răspuns.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie menţionat că singura obiecţie serioasă pe care am primit-o de la hackeri veterani la acest HOWTO, se referea la recomandarea noastră anterioară de a folosi &amp;amp;quot;Mulţumesc cu&lt;br /&gt;
anticipaţie&amp;amp;quot;. Unii au considerat că sugerează intenţia de a nu mulţumi ulterior. Recomandarea noastră e fie să folosiţi &amp;amp;quot;Mulţumesc cu anticipaţie&amp;amp;quot; &amp;lt;b&amp;gt;şi&amp;lt;/b&amp;gt; să mulţumiţi ulterior celor care v-au răspuns, sau să folosiţi doar la final o formulă de genul &amp;amp;quot;Mulţumesc pentru atenţie&amp;amp;quot;)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Reveniţi cu descrierea soluţiei===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După rezolvarea problemei, reveniţi cu un scurt mesaj pentru cei care v-au ajutat; spuneţi-le ce-a ieşit şi mulţumiţi-le pentru ajutor. Dacă problema a captat suficient interes pe o listă de mail sau newsgroup, acolo ar trebui să postaţi această notiţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ideal, răspunsul ar trebui să fie în thread-ul pornit de la întrebarea iniţială şi ar trebui să fie etichetat cu ceva de genul &amp;lt;b&amp;gt;REZOLVAT&amp;lt;/b&amp;gt; în linia de subiect. Pe listele cu trafic mare, un cititor care va vedea un thread despre &amp;amp;quot;problema X&amp;amp;quot; va şti să nu piardă timpul cu acel thread dacă vede un mesaj cu subiectul &amp;amp;quot;problema X - REZOLVAT&amp;amp;quot; (în afară de cazul în care problema este interesantă pentru el) şi îşi poate folosi timpul rezolvând alte probleme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notiţa finală nu trebuie să fie lungă; un simplu &amp;amp;quot;Salut, era un cablu defect. Mulţumesc tuturor. - Bill&amp;amp;quot; e mai bun decât nimic. De fapt, un sumar este mai bun decât o expunere pe larg, dacă problema nu era extrem de complexă. Spuneţi ce anume a rezolvat problema, dar nu e nevoie să repetaţi toată secvenţa cu diagnosticul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru problemele mai complexe, puteţi descrie pe scurt cum a decurs analiza.  Prezentaţi formularea finală a problemei. Spuneţi întâi ce a funcţionat ca soluţie şi indicaţi potenţialele căi care nu duc în final la nici un rezultat. Căile greşite de rezolvare trebuie să apară după metoda corectă şi celelalte detalii, pentru a nu transforma totul într-un roman poliţist. Numiţi persoanele care v-au ajutat; o să vi-i apropiaţi în acest fel.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un astfel de sumar va fi găsit de cei care caută în arhiva listei/newsgroup-ului şi le va indica exact ce a funcţionat pentru dvs., putându-i ajuta eventual şi pe ei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ultimul rând, mesajul dvs va da satisfacţie tuturor celor implicaţi, arătând că problema a fost rezolvată. Dacă nu sunteţi o persoană tehnică sau hacker, credeţi-ne pe cuvânt că sentimentul e foarte important pentru acei guru şi specialişti care v-au ajutat. Problemele care se lungesc şi nu au o finalitate sunt frustrante; hackerii simt nevoia de a le vedea rezolvate. Karma câştigată răspunzând acestei dorinţe o sa vă fie de mare ajutor data viitoare când aveţi nevoie să întrebaţi ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Gândiţi-vă cum îi puteţi ajuta pe alţii să nu aibă aceeaşi problemă în viitor. Întrebaţi-vă dacă o mică menţiune în FAQ sau documentaţie ar ajuta, şi dacă da, faceţi-o şi trimiteţi-o celui care se ocupă de ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Printre hackeri, acest comportament e mult mai important decât politeţea convenţională. În acest fel câştigaţi o reputaţie de bun jucător, un câştig important pentru dvs.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum se interpretează răspunsurile==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===RTFM şi STFW: cum îţi dai seama că ai sfeclit-o===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o veche tradiţie: dacă primiţi un răspuns care conţine doar &amp;amp;quot;RTFM&amp;amp;quot; (Read The Fucking Manual), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să citiţi manualul. Aproape sigur are dreptate. Citiţi-l!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
RTFM are o rudă mai tânără. Dacă răspunsul conţine doar &amp;amp;quot;STFW&amp;amp;quot; (Search The Fucking Web), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să căutaţi pe Web. Aproape sigur are dreptate. Căutaţi! (Varianta mai puţin dură este &amp;amp;quot;Google este prietenul tău!&amp;amp;quot;). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe un forum Web, vi se poate spune să căutaţi în arhivele forumului. Cineva v-ar putea chiar indica un thread anterior în care s-a discutat deja problema. Nu vă bazaţi pe asta; căutaţi înainte de a întreba.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De multe ori, cel care vă răspunde aşa are manualul sau o pagină de web în faţă şi poate vedea că (a) informaţia pe care o cereţi e uşor de găsit şi (b) consideră că veţi învăţa mai mult căutând singur decât dacă vi se dă &amp;amp;quot;mură-n gură&amp;amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu ar trebui să vă simţiţi jignit; după standardele noastre vă tratează cu respect prin simplul fapt că nu vă ignoră. Ar trebui să-i fiţi recunoscător pentru bunăvoinţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu înţelegeţi...===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu înţelegeţi un răspuns, nu cereţi imediat clarificări. Folosiţi aceleaşi unelte ca înainte de a întreba (manual, FAQ, web, etc) pentru a-l înţelege. Dacă tot e nevoie să cereţi lămuriri, arătaţi ce-aţi învăţat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De exemplu, dacă vă spun: &amp;amp;quot;Se pare că aveţi un zentry agăţat; trebuie resetat&amp;amp;quot;, nu veniţi cu &amp;amp;quot;Ce e un zentry?&amp;amp;quot; în loc de &amp;amp;quot;OK, am citit manualul şi zentry-urile sunt menţionate la opţiunile -z şi -p. Niciuna nu se referă la resetarea lor. E una din ele, sau îmi scapă ceva?&amp;amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cum să trataţi obrăzniciile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mult din ce poate părea obrăznicie, în cercurile noastre nu este intenţionat jignitor. E mai degrabă un produs al stilului direct de comunicare între persoane mai atente la rezolvarea problemelor decât la menajarea sentimentelor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când simţiţi aşa ceva, încercaţi să rămâneţi calm. Dacă cineva depăşeşte limitele, e foarte probabil ca un veteran să-i atragă atenţia. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă şi dvs vă pierdeţi calmul cu cineva, e posibil ca acela să se fi purtat în normele obişnuite şi &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; să cădeţi vinovat. Bineînţeles, vă vor scădea şansele să primiţi informaţiile solicitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, ocazional o să fiţi întâmpinat cu obrăznicii şi comportament agresiv, neîndreptăţite. E acceptabil în acest caz să îl muştruluiţi sever pe ofensator. Când faceţi asta, însă, fiţi foarte, foarte sigur pe poziţia dvs. Linia între o mustrare pentru comportament şi pornirea unui flame-war inutil e atât de subţire încât chiar hackerii o trec de multe ori; dacă sunteţi un nou venit, şansele sunt mari ca discuţia să degenereze. Dacă aţi venit pentru informaţii, nu distracţie, e mai bine să nu riscaţi şi să lăsaţi tastatura în pace.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Unii susţin că mulţi hackeri suferă de o formă de autism sau Sindromul Asperger, şi le lipsesc câteva circuite din creier care controlează interacţiunea socială. Poate e, poate nu e adevărat. Dacă nu sunteţi hacker, ar ajuta să puteţi tolera excentricităţile noastre, chiar dacă sunteţi convins că nu suntem normali. N-aveţi decât. Nu ne interesează; ne place să fim ceea ce suntem, si suntem în general sceptici la diagnostice de acest gen).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În secţiunea următoare vom vorbi despre altceva: genul de obrăznicii pe care le veţi întâlni când &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; vă comportaţi greşit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum să nu vă purtaţi ca un loser==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şansele sunt ca mai devreme sau mai târziu să intraţi în conflict cu comunitatea hackerilor, chiar de mai multe ori, în moduri descrise aici sau similare. Vi se va spune exact ce-aţi greşit, probabil într-o manieră mai colorată. În public.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când se întâmplă aşa ceva, cel mai rău lucru pe care-l puteţi face e să vă plângeţi despre ceea ce vi s-a întâmplat, să pretindeţi scuze, zbieraţi, declaraţi greva foamei, ameninţaţi cu procese, pârâţi la angajatori, etc. Iată ce-aveţi de făcut:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Depăşiţi momentul. E normal. E chiar sănătos şi benefic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Standardele comunităţii nu se ţin singure: sunt ţinute de cei care le aplică, vizibil, &amp;lt;b&amp;gt;în public&amp;lt;/b&amp;gt;. Nu vă plângeţi că nu v-au fost adresate criticile în particular: nu aşa merge. Nu e deloc folositor să insistaţi că aţi fost insultat când cineva spune că nu aveţi dreptate sau că e de altă părere. Sunt atitudini de loser.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe anumite forumuri de hackeri, dintr-o prost înţeleasă politeţe, s-a interzis comentarea greşelilor din post-uri, cu regula &amp;amp;quot;Nu spuneţi nimic, decât dacă vreţi să ajutaţi.&amp;amp;quot;. Rezultatul a fost că persoanele cu contribuţii valoroase au plecat, lăsând forumul inutilizabil ca forum tehnic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alegeţi: ori exagerat de prietenos (în sensul de mai sus) ori eficace.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Reţineţi: când un hacker vă spune c-aţi greşit şi vă cere să nu se repete (indiferent cât de abrupt), o face în beneficiul (1) dvs şi (2) al comunităţii. Ar fi mult mai uşor pentru el să vă ignore şi să filtreze mesajele dvs. Dacă nu puteţi fi recunoscător, aveţi măcar un minim de demnitate, nu vă plângeţi şi nu aşteptaţi să fiţi tratat ca o păpuşă fragilă doar pentru că sunteţi nou-venit, cu fire hipersensibilă şi iluzii de mărire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Uneori veţi fi atacat personal de cineva, fără un motiv aparent, chiar dacă nu aţi greşit (sau aţi greşit doar în imaginaţia unora). În acest caz, dacă vă plângeţi e sigur că o să o încurcaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De obicei, aceştia sunt habarniştii care se consideră experţi, sau pseudo-psihologi care vă testează limitele. Ceilalţi cititori ori îi ignoră, ori găsesc alte modalităţi de a-i trata. Comportamentul acesta le creează doar lor probleme şi nu ar trebui să vă privească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vă lăsaţi antrenat în flame-war-uri. Cel mai bine le ignoraţi, după ce verificaţi că sunt într-adevăr flame-uri şi nu indicaţii despre ce-aţi greşit, şi nici sugestii subtil formulate referitoare la problema dvs (se poate întâmpla).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări pe care să nu le puneţi==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iată câteva exemple clasice de întrebări stupide şi la ce se gândesc hackerii când nu le răspund.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Unde găsesc programul X ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Unde l-aş găsi şi eu, deşteptule, pe pagina de rezultate a unei căutări pe Web. Nu ştii să foloseşti [http://www.google.com Google]?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum folosesc X ca să fac Y ?  &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Dacă vrei să faci Y, ar trebui să întrebi cum se face fără să presupui o metodă care, poate, nu e potrivită. Întrebările de forma asta adesea indică o persoană care nu doar că nu ştie nimic despre X, dar nici nu ştie foarte bine ce vrea să facă şi e pierdută în detalii. De cele mai multe ori e mai bine să fie ignorată până poate formula problema mai bine.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum îmi pot configura prompt-ul shell-ului?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Dacă ştii destule încât să întrebi asta, ştii şi că răspunsul e în manual.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Pot să folosesc Bass-o-matic ca să convertesc un document AcmeCorp în TeX ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Încearcă şi vezi. Dacă ai fi făcut-o, a) ştiai răspunsul şi b) nu-mi pierdeai timpul&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; {Programul, configuraţia, comanda SQL} nu merge&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Asta nu e o întrebare, şi n-am de gând să extrag informaţii cu forceps-ul de la tine, am alte lucruri mai bune de făcut. Când văd  aşa ceva, reacţia mea e una dintre:&lt;br /&gt;
* mai ai ceva de adăugat?&lt;br /&gt;
* ce nasol, sper să se rezolve&lt;br /&gt;
* şi ce treaba am eu cu asta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am probleme cu staţia mea Windows. Mă puteţi ajuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Da, aruncă rahatul ăla de la Microsoft şi instalează-ţi Linux sau BSD.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: puteţi pune întrebări referitoare la maşini Windows dacă sunt despre un program care funcţionează şi pe Windows, sau interacţionează cu maşini Windows (adică Samba). Nu fiţi surprins dacă vi se răspunde că problema e în Windows, nu în program, pentru că Windows e atât de prost încât situaţia e frecventă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am un program care nu merge. Cred că biblioteca X e defectă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Deşi e perfect posibil să fiţi primul care observă o problemă cu apelurile sistem sau bibliotecile folosite intens de sute şi mii de oameni, e mult mai probabil că nu ştii despre ce vorbeşti. Acuzaţiile serioase necesită dovezi serioase; când faceţi o astfel de afirmaţie, trebuie să documentaţi eroarea pe larg.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am probleme când instalez Linux sau X. Mă puteţi ajuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Nu, trebuie să fiu lângă tine ca să fac asta. Întreabă utilizatorii locali de Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: întrebările despre instalarea Linux sunt binevenite pe un forum sau listă despre o distribuţie anume, dacă problema este specifică acelei distribuţii; de asemenea, pe forumurile locale de utilizatori, caz în care descrieţi precis ce nu funcţionează. Căutaţi cu grijă însă, folosind şi cuvântul cheie &amp;amp;quot;linux&amp;amp;quot;, informaţii despre hardware-ul suspect.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum pot să sparg parola de root/câştig drepturi de operator/citesc emailul cuiva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Eşti un ticălos că încerci să faci asta şi un prost că ceri unui hacker să te ajute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări bune, întrebări greşite==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, o să demonstrez cum se pun întrebările inteligent, prin exemple; perechi de întrebări despre aceeaşi problemă, una stupidă şi una inteligentă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: Unde găsesc ceva despre Foonly Flurbamatic?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebarea cere un STFW.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: Am încercat să găsesc ceva pe Google despre Foonly Flurbamatic 2600, dar nu am găsit nimic interesant. Unde aş putea găsi documentaţie despre programarea lui?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A trecut de STFW, se pare că are o problemă reală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: foo nu se compilează. De ce e buşit?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Presupune că altcineva a greşit. Arogant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: foo nu se compilează pe Nulix 6.2. În FAQ nu e menţionat nimic special despre Nulix. Iată un log al compilării. Fac eu ceva greşit?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A descris contextul, a citit FAQ, arată care e eroarea şi nu presupune că problema e din vina altcuiva. Poate merită atenţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: Am probleme cu placa de baza. Poate să mă ajute cineva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;amp;quot;Aha. Ai nevoie şi să-ţi schimbăm scutecele?&amp;amp;quot;, urmat de apăsarea tastei Del.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: Am încercat X, Y şi Z pe o placă de bază S2464. Nu a mers, aşa că am încercat A, B şi C. Când am făcut C s-a întâmplat, dubios, D. E clar că ciocoflenderul se brustureşte, dar nu cum ar trebui. Care sunt cauzele uzuale de brusturire pe plăcile Athlon MP? Puteţi să-mi mai sugeraţi alte teste pe care le pot face?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ăsta, pe de altă parte, merită un răspuns. A demonstrat că-şi foloseşte creierul, în loc să aştepte să-l lovească o soluţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La ultima întrebare, observaţi şi distincţia între &amp;amp;quot;Daţi-mi o soluţie&amp;amp;quot; şi &amp;amp;quot;Vă rog să mă ajutaţi să-mi dau seama ce nu merge&amp;amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ultima întrebare e bazată pe un incident real din August 2001, pe lista linux-kernel (lkml). Eu (Eric) eram cel ce punea întrebarea. Mi se tot bloca o maşină cu placa de bază Tyan S2462. Membrii listei mi-au furnizat informaţiile cheie de care aveam nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Punând întrebarea aşa cum am făcut-o, le-am dat cititorilor ceva de care să se agaţe; le-a fost uşor să se implice. Am arătat respect pentru colegii mei şi i-am invitat să mă trateze ca egal. Am arătat respect pentru timpul lor, arătându-le ce-am eliminat deja ca posibile cauze.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ulterior, când am mulţumit tuturor şi am remarcat cât de eficient am cooperat, un membru lkml a făcut observaţia că asta nu s-a întâmplat pentru că eram un &amp;lt;i&amp;gt;nume&amp;lt;/i&amp;gt; pe acea listă, ci pentru că am formulat întrebarea corect; sunt sigur că avea drepate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt o meritocraţie fără milă; sunt sigur că avea dreptate şi dacă aş fi fost un &amp;amp;quot;burete&amp;amp;quot;, aş fi fost ignorat sau flambat indiferent cine eram. Sugestia lui de a scrie despre acest incident pentru a îi educa pe alţii a dus la apariţia acestui ghid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Dacă nu vi se răspunde==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu primiţi nici un răspuns, nu o luaţi personal, în sensul că nu vrem să vă ajutăm. Uneori chiar nu ştie nimeni răspunsul. A nu primi un răspuns nu înseamnă că aţi fost ignorat, deşi e greu să vedeţi asta din exterior.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, să retrimiteţi aceeaşi întrebare e o idee proastă. E inutil şi deci deranjant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încercaţi să găsiţi ajutor în altă parte, în locuri mai potrivite nevoilor începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există multe grupuri locale sau online de utilizatori care sunt entuziaşti, fără a fi scris vreodată software. Aceste grupuri se formează pentru ca membrii să se poată ajuta între ei sau pentru a-i ajuta pe începători.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, sunt multe companii, mai mari sau mai mici, pe care le puteţi contracta pentru asistenţă tehnică (Red Hat şi Linuxcare sunt printre cele mai cunoscute; sunt multe altele). Nu fiţi oripilat de ideea de a plăti pentru asistenţă! În definitiv, dacă maşinii dvs i s-ar arde garnitura de chiulasă, aţi duce-o la un mecanic şi aţi plăti reparaţia. Chiar dacă software-ul nu v-a costat nimic, nu vă puteţi aştepta ca support-ul să fie întotdeauna gratuit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru software foarte răspândit, cum e Linux-ul, sunt cel puţin 10.000 utilizatori la fiecare dezvoltator. E imposibil ca o singură persoană să asigure support la peste 10.000 utilizatori. Ţineţi cont că deşi plătiţi pentru support, tot plătiţi mult mai puţin decât dacă ar fi trebuit să cumpăraţi si software-ul (în plus, support-ul pentru software-ul comercial este mai scump şi de calitate mai proastă decât support-ul pentru software open-source).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum să răspundeţi la întrebări==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Fiţi îngăduitor.&amp;lt;/i&amp;gt; Stress-ul cauzat de probleme îi poate face pe oameni să pară obraznici sau proşti, chiar când nu sunt.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comentaţi o greşeală off-line. Nu e necesară umilirea publică din cauza unei simple greşeli. Un începător cu adevărat s-ar putea să nu ştie cum să caute în arhive, sau unde este postat un FAQ.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă nu sunteţi siguri de un lucru, spuneţi aşa!&amp;lt;/i&amp;gt; Un răspuns greşit care sună competent e mai rău decât nici un răspuns. Nu daţi indicaţii greşite doar pentru că e distractiv să pari expert. Fiţi onest şi sincer; daţi un bun exemplu atât pentru cel care întreabă cât şi pentru ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă nu puteţi ajuta, nu încurcaţi.&amp;lt;/i&amp;gt; Nu faceţi glume despre proceduri care ar putea strica sistemul utilizatorului, pot fi interpretate ca indicaţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Puneţi întrebări de control pentru a extrage mai multe detalii.&amp;lt;/i&amp;gt; Dacă sunteţi bun la asta, cel care a întrebat poate afla lucruri noi, şi de ce nu, chiar dvs. Încercaţi să transformaţi o întrebare greşită într-una bună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deşi un simplu &amp;amp;quot;RTFM&amp;amp;quot; este justificat când răspundeţi unui leneş, direcţii către documentaţie (chiar în forma unor cuvinte cheie de folosit pe Google) sunt şi mai bune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă răspundeţi, răspundeţi cu ceva util.&amp;lt;/i&amp;gt; Nu sugeraţi soluţii greoaie când de fapt cel care întreabă foloseşte metoda sau uneltele greşite. Sugeraţi uneltele potrivite. Reformulaţi întrebarea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Ajutaţi comunitatea să înveţe din întrebare&amp;lt;/i&amp;gt; Când daţi de o întrebare bună, întrebaţi-vă cum poate fi îmbunătăţită documentaţia ca să nu mai fie pusă aceeaşi întrebare în viitor. Trimiteţi apoi un patch celui care întreţine documentaţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă a trebuit să vă documentaţi pentru a răspunde, &amp;lt;i&amp;gt;arătaţi cum aţi făcut, nu faceţi să pară că aţi scos răspunsul din burtă&amp;lt;/i&amp;gt;. A răspunde unei întrebări e ca şi cum i-aţi da unui om o pâine, a-i arăta cum să caute singur e ca şi cum i-aţi arăta cum se obţine pâinea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă aveţi nevoie de informaţii de bază, despre cum funcţionează calculatoarele, Internet-ul, Unix-ul, vedeţi [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când publicaţi software sau patch-uri pentru software, urmăriţi instrucţiunile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Mulţumiri==&lt;br /&gt;
Evelyn Mitchell a contribuit cu exemple de întrebări greşite şi a inspirat secţiunea &amp;amp;quot;Cum să răspundeţi la întrebări&amp;amp;quot;. Mikhail Ramendik a contribuit cu sugestii valoroase.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_se_pun_%C3%AEntreb%C4%83ri_%C3%AEn_mod_inteligent&amp;diff=4847</id>
		<title>Cum se pun întrebări în mod inteligent</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_se_pun_%C3%AEntreb%C4%83ri_%C3%AEn_mod_inteligent&amp;diff=4847"/>
				<updated>2009-07-03T08:07:29Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 3.4 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Questions The Smart Way], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond] şi [mailto:rick@linuxmafia.com Rick Moen]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
'''Pentru cititori:''' daca va place sa dati linkul altora, incercati http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Cum_se_pun_intrebari_inteligente , nu contine diacritice care sa fie URL-encoded.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Introducere==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În lumea hackerilor, tipul de răspuns pe care îl veţi primi la întrebări tehnice depinde atât de formularea acestora cât şi de dificultatea elaborării unui răspuns. Acest ghid îşi propune să vă ajute să formulaţi întrebările în aşa fel încât să primiţi un răspuns satisfăcător.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum când folosirea open-source s-a răspândit pe scară largă, puteţi obţine deseori răspunsuri şi de la alţi utilizatori mai experimentaţi, nu doar de la hackeri. Ăsta e un lucru bun; utilizatorii tind să fie mai îngăduitori cu greşelile începătorilor. Totuşi, tratându-i şi pe aceştia ca pe hackeri cum e recomandat aici, e modul cel mai uşor de a obţine răspunsuri de la ei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că hackerilor le plac problemele dificile şi întrebările care le solicită inteligenţa. Dacă nu era aşa, nu ne aflam aici. Dacă ne daţi o întrebare interesantă o să vă fim recunoscători; întrebările bune sunt un stimul şi un cadou. Întrebările bune ne ajută să ne clarificăm cunoştinţele şi adesea ridică probleme pe care nu le-am fi observat, sau la care nu ne-am fi gândit. Printre hackeri, „Bună intrebare!“ e un compliment sincer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ciuda acestor lucruri, hackerii au reputaţia că tratează întrebările simple cu ostilitate şi aroganţă. Uneori părem a fi automat nepoliticoşi cu începătorii si neştiutorii. Nu e deloc adevărat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Suntem de fapt ostili faţă de acele persoane care parcă nu vor să gândească şi nu-şi fac temele înainte să pună întrebări. Astfel de persoane nu sunt decât pierdere de vreme, iau fără să dea nimic înapoi, ne fac să pierdem timpul pe care l-am putea folosi pentru a răspunde la o intrebare mai interesantă sau unei persoane care merită într-adevăr. Îi numim pe aceştia „losers“ (din motive istorice, uneori este scris „lusers“).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ne dăm seama că sunt mulţi oameni care vor doar sa folosească programele noastre şi nu sunt interesaţi de detaliile tehnice. Pentru majoritatea oamenilor un computer este o unealtă, un mijloc pentru atingerea unui scop; au lucruri mai bune de făcut în viaţă. Realizăm asta şi nu ne aşteptăm ca toată lumea să fie interesată de chestiunile tehnice care ne fascinează pe noi. Totuşi, stilul nostru de a răspunde la întrebări este adaptat celor care &amp;lt;b&amp;gt;au&amp;lt;/b&amp;gt; acest interes si sunt dispuşi să participe activ la rezolvarea problemelor. Lucrul ăsta nu o să se schimbe, şi nici nu ar trebui; dacă s-ar întâmpla, am fi mai puţin eficienţi în treburile la care ne pricepem.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Suntem (în cea mai mare parte) voluntari. Ne luăm din timpul nostru pentru a răspunde la întrebări şi uneori suntem depăşiţi de cantitatea lor, aşa că le filtrăm fără milă. În particular, ignorăm întrebările de la persoane care se prezintă ca &amp;lt;i&amp;gt;losers&amp;lt;/i&amp;gt; pentru a ne putea folosi timpul mai eficient, cu ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă această atitudine vi se pare enervantă, elitistă sau arogantă, verificaţi-vă ipotezele. Nu vă cerem să faceţi plecăciuni în faţa noastră. Dimpotrivă, cei mai mulţi dintre noi ar prefera să vă trateze ca egali; sunteţi binevenit în comunitatea noastră, dacă depuneţi efortul necesar ca acest lucru să fie posibil. Pur şi simplu, nu este deloc economic să încercăm să ajutăm oameni care nu vor să se ajute singuri. E OK să fii neştiutor, NU E OK să faci pe prostul. &lt;br /&gt;
    &lt;br /&gt;
În concluzie, deşi nu este necesar să fiţi un expert pentru a ne capta atenţia, &amp;lt;i&amp;gt;este&amp;lt;/i&amp;gt; necesar să demonstraţi o atitudine care în timp duce la competenţă: atenţie, reflecţie, spirit de observaţie şi dorinţa de a participa activ la rezolvarea problemelor. Dacă nu vă convine această discriminare, vă sugerăm să apelaţi la servicii comerciale de asistenţă tehnică, în loc să ne cereţi să vă facem noi treaba gratuit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă decideţi să ne cereţi nouă ajutorul, nu vreţi să fiţi un &amp;lt;i&amp;gt;loser&amp;lt;/i&amp;gt;. Nu vreţi nici măcar să păreţi că sunteţi unul. Cel mai bun mod de a obţine rapid un răspuns folositor este să întrebaţi ca o persoană inteligentă, care are încredere în sine şi unele cunoştinţe, care se întâmplă să aibă nevoie de ajutor cu o problemă punctuală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Înainte de a întreba==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înainte de a trimite o întrebare tehnică pe email, într-un newsgroup sau forum, faceţi următoarele:&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns căutând pe Web.&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns în manual.	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns într-un FAQ.	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns prin analiză şi experiment.&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns la un prieten mai experimentat.&lt;br /&gt;
* Dacă sunteţi programator, încercaţi să găsiţi răspunsul citind codul sursă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când formulaţi întrebarea, arătaţi că aţi făcut întâi cele de mai sus; astfel demonstraţi că nu sunteţi un puturos care ne face să ne pierdem timpul. Şi mai bine, arătaţi ce aţi &amp;lt;b&amp;gt;descoperit&amp;lt;/b&amp;gt; făcând cele de mai sus. Ne place să răspundem celor care demonstrează că pot învăţa ceva din răspunsurile noastre. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când căutaţi pe Google, introduceţi textul mesajului de eroare pe care-l primiţi (căutaţi şi în Google Groups, nu doar pe web). E foarte posibil să ajungeţi direct la documentaţia referitoare la problemă, sau la un thread pe un mailing list care conţine răspunsul. Chiar dacă nu găsiţi nimic relevant, ajută să puteţi spune „Am căutat pe google după cuvintele următoare dar nu am găsit nimic folositor“ la începutul mesajului prin care cereţi ajutor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vă grăbiţi. Nu vă aşteptaţi să puteţi rezolva o problemă complicată în câteva secunde de căutat pe Google. Citiţi şi asimilaţi FAQ-urile, relaxaţi-vă şi dedicaţi problemei o anumită perioadă de gândire înainte să abordaţi experţii. Credeţi-ne, îşi vor da seama din întrebările dumneavoastră cât de mult aţi citit şi v-aţi gândit, şi vor fi mai dornici să vă ajute dacă sunteţi pregătit. Nu lansaţi imediat întregul repertoriu de întrebări doar fiindcă prima căutare nu a produs nici un rezultat (sau a produs prea multe rezultate).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pregătiţi-vă bine întrebarea, gândiţi-o până la capăt. Întrebările care sună incomplet vor primi un răspuns pe măsură, sau deloc. Cu cât este mai clar că aţi încercat să vă rezolvaţi singur problema, cu atât e mai probabil să primiţi ajutor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aveţi grijă să nu puneţi o întrebare greşită. Dacă întrebarea porneşte de la ipoteze greşite, e foarte probabil ca cineva să vă răspundă literal, în speranţa că veţi învăţa ceva primind exact ce-aţi cerut în loc de ceea ce aveaţi nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Niciodată să nu consideraţi că aveţi &amp;lt;b&amp;gt;dreptul&amp;lt;/b&amp;gt; la un răspuns. Nu-l aveţi; în definitiv, nu plătiţi pentru acest serviciu. Veţi câştiga un răspuns, punând o întrebare cu substanţă, interesantă, care ne dă de gândit, o întrebare care contribuie implicit la experienţa comunităţii mai degrabă decât o cerere pasivă de informaţii de la ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Arătaţi că sunteţi dispus să contribuiţi la elaborarea unei soluţii. „Poate să mă îndrume cineva?“, „Ce lipseşte din exemplul meu?“ şi „Pe ce site ar mai trebui să mă uit?“ au şanse mult mai mari să primească un răspuns, decât „Vă rog să-mi spuneţi exact cum să fac!“ pentru că arată că aveţi doar nevoie de o mică îndrumare în direcţia bună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Când întrebaţi==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atenţie unde întrebaţi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Folosiţi-vă discernământul în alegerea locului unde puneţi întrebarea. E foarte probabil să fiţi ignorat sau catalogat ca &amp;lt;i&amp;gt;loser&amp;lt;/i&amp;gt;, dacă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* postaţi întrebarea pe un forum unde este offtopic&lt;br /&gt;
* postaţi o întrebare elementară pe un forum unde se aşteaptă probleme tehnice complexe, sau invers&lt;br /&gt;
* postaţi pe mai multe grupuri simultan&lt;br /&gt;
* trimiteţi un mesaj direct către cineva care nu vă e cunoscut personal sau nu e direct responsabil pentru rezolvarea problemei&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii ignoră întrebările puse în locurile greşite pentru a-şi proteja canalele de comunicaţie de zgomot inutil. Nu doriţi să fiţi în această situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul pas, deci, este găsirea forumului potrivit. Iarăşi, Google sau alte motoare de căutare vă sunt prieteni. Folosiţi-le pentru a găsi pagina de web a proiectului dedicat hardware-ului sau software-ului care vă face probleme. De obicei o să conţină link-uri către o lista de FAQ (Frequently Asked Questions), lista de email a proiectului şi arhiva acesteia. Listele de email sunt ultimul loc unde veţi cere ajutor, dacă prin eforturi proprii (inclusiv &amp;lt;b&amp;gt;citirea&amp;lt;/b&amp;gt; acelor FAQ) nu găsiţi o soluţie. Pagina de web a proiectului mai poate descrie o procedură de raportare a bug-urilor. Dacă există, citiţi-o cu atenţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lansarea unui mesaj către o persoană sau forum cu care nu sunteţi familiar e cel puţin riscantă. De exemplu, nu presupuneţi că autorul unei pagini de web informative doreşte să vă fie consultant gratuit. Nu faceţi presupuneri optimiste că întrebarea va fi binevenită; dacă nu sunteţi sigur, întrebaţi în altă parte sau deloc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când alegeţi un forum, newsgroup sau listă de email, nu vă luaţi doar după numele lor; căutaţi un FAQ sau regulile grupului pentru a verifica dacă întrebarea dvs. este pe subiect (on-topic). Citiţi o parte din mesajele anterioare înainte de a posta ca să aveţi o idee despre cum se desfăşoară discuţiile. De fapt, e o idee foarte bună să căutaţi in arhivele grupului după câteva cuvinte cheie ale problemei, înainte de a posta. Puteţi găsi chiar răspunsul, sau vă poate ajuta să formulaţi mai bine întrebarea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu trimiteţi simultan mesaje către toate canalele disponibile, e similar cu strigatul şi irită. Luaţi-le pe rând.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înţelegeţi întâi subiectul! O greşeală clasică este să întrebaţi despre interfaţa de programare Unix sau Windows într-un forum dedicat unui limbaj, unei biblioteci sau unelte portabile pe ambele sisteme. Dacă nu vă este clar de ce asta e o problemă, mai bine vă abţineţi până vă lămuriţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, întrebările postate pe un forum public bine ales au şanse mai bune să-şi găsească un răspuns decât aceleaşi întrebări pe un forum privat, din mai multe motive: în primul rând, masa mai mare de oameni care pot răspunde. Apoi, mărimea audienţei; hackerii răspund mai degrabă unei întrebări care ajută mai multă lume, decât celor care sunt de folos doar câtorva persoane.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De înţeles, hackerii talentaţi sau autorii de programe foarte cunoscute primesc oricum mai multe mesaje greşit adresate decât norma. Puteţi fi picătura care umple paharul. De mai multe ori, coautori în proiecte cunoscute şi-au încetat participarea, datorită numărului prea mare de mesaje inutile venite pe adresa de mail personală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Forumurile Web si canalele IRC orientate către începători===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Grupul de utilizatori local sau distribuţia dvs. de Linux pot îndruma către forumuri Web sau canale IRC unde începătorii pot primi ajutor. Acestea sunt un bun punct de plecare, mai ales dacă vi se pare că vă loviţi de o problemă relativ simplă sau comună. Existenţa unui canal IRC e o invitaţie deschisă să puneţi întrebări si puteţi primi adesea răspunsul imediat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De fapt, dacă programul care vă creeaza probleme face parte din distribuţie (cum se întâmplă de obicei), e chiar mai bine să întrebaţi pe liste/forumuri ale distribuţiei respective înainte să încercaţi pe cele ale proiectului. Hackerii lor s-ar putea să vă spună doar „folosiţi versiunea &amp;lt;b&amp;gt;noastră&amp;lt;/b&amp;gt;“.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înainte de a posta pe un forum Web, verificaţi dacă are o funcţie de căutare. Dacă da, încercaţi câteva căutări referitoare la problema dvs; poate ajută. Chiar dacă aţi folosit un motor de căutare pe Web înainte (cum ar fi trebuit), căutaţi şi pe forum; e posibil ca nu tot forumul să fi fost indexat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din ce în ce mai frecvent, proiectele oferă asistenţă utilizatorilor pe forumuri Web sau canale IRC, păstrând listele de email pentru discuţii legate de dezvoltare. Uitaţi-vă întâi după primele când aveţi nevoie de ajutor în legătură cu un proiect anume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Pasul doi: listele de email ale proiectului===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când un proiect are o listă de email, scrieţi pe aceasta, nu direct către programatorii implicaţi, chiar dacă vi se pare că ştiţi exact cine vă poate da cel mai bun răspuns. Uitaţi-vă în documentaţia proiectului şi în pagina de Web după adresa unei liste de email. Iată câteva motive: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Orice întrebare suficient de bună pentru unul dintre programatori va fi interesantă pentru întregul grup. Pe de altă parte, faptul că întrebarea e prea stupidă pentru listă nu e o scuză pentru a-i agasa pe programatori personal.&lt;br /&gt;
* Întrebând pe listă permiteţi o mai bună împărţire a muncii între programatori. Un programator individual (în special dacă e vorba despre leader-ul proiectului) poate fi prea ocupat pentru a vă răspunde.&lt;br /&gt;
* Majoritatea listelor de email sunt arhivate şi indexate de motoarele de căutare. Altcineva va putea găsi întrebarea dvs. şi răspunsurile pe web, în loc să întrebe din nou pe listă.&lt;br /&gt;
* Dacă o anumită întrebare se tot repetă, e o indicaţie că documentaţia sau chiar software-ul respectiv se pot îmbunătăţi pentru a fi mai puţin ambigue. Dacă întrebările respective s-ar pune în particular, nimeni nu ar avea o vedere de ansamblu asupra întrebărilor mai frecvente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă un proiect are atât o listă (sau forum) pentru utilizatori cât şi una pentru programatori (hackeri) şi nu lucraţi efectiv cu codul sursă al programului, întrebaţi pe lista pentru utilizatori. Nu presupuneţi că sunteţi binevenit pe lista de dezvoltare, unde probabil că întrebarea va fi tratată ca zgomot.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Bineînţeles, dacă sunteţi &amp;lt;b&amp;gt;sigur&amp;lt;/b&amp;gt; că întrebarea nu e trivială şi nu primiţi răspuns pe lista pentru utilizatori timp de mai multe zile, încercaţi şi cealaltă listă. Ar fi indicat să monitorizaţi o perioadă lista, pentru a fi familiar cu obiceiurile grupului (o idee bună pentru orice listă privată).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu găsiţi o listă de email pentru un proiect şi aveţi doar adresa autorului (maintainer), scrieţi-i acestuia. Chiar şi aşa, nu presupuneţi că nu există o listă. Menţionaţi în mesajul dvs. că nu aţi găsit-o. De asemenea, menţionaţi că nu aveţi nimic împotrivă să vă fie retrimis mesajul către alte persoane. (Mulţi consideră că mesajele private, chiar dacă nu conţin nimic secret, trebuie să rămână private. Dându-vă acordul pentru retransmiterea mesajului dvs. îi permiteţi să aleagă el modul de tratare a cererii).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi linii de subiect relevante===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe listele de email, newsgroups sau forumurile Web, linia de subiect vă dă ocazia să captaţi atenţia experţilor, în circa 50 caractere. Nu o irosiţi cu sintagme de genul „ajutor“ (ca să nu mai vorbim de „AJUTOR!!!!“; mesajele cu un astfel de subiect vor fi ignorate din reflex). Nu încercaţi să ne impresionaţi cu dificultăţile dvs; folosiţi acel spaţiu pentru o descriere concisă a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O convenţie utilă pentru linia de subiect, folosită de multe organizaţii de asistenţă tehnică, este forma „obiect - deviaţie“. „Obiect“ desemnează acel lucru care are o problema, iar „deviaţie“ descrie abaterea de la comportamentul aşteptat.&lt;br /&gt;
    &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :AJUTOR! Placa video nu funcţionează cum trebuie!!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :XFree86 4.1 forma cursorului incorectă, chipset Fooware MV1005&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Şi mai inteligent :XFree86 4.1 cursorul mouse-ului, chipset Fooware MV1005 - desenat incorect    &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Redactarea unui subiect de forma „obiect - deviaţie“ vă va forţa să gândiţi problema în detaliu. Ce anume este afectat? Doar cursorul mouse-ului, sau şi restul graficii? Se întâmplă doar cu XFree86? Doar cu versiunea 4.1? Se întâmplă doar cu chipset-ul Fooware? Doar cu modelul MV1005? Un hacker care vede un astfel de subiect poate înţelege imediat cu ce anume aveţi probleme &amp;lt;b&amp;gt;şi&amp;lt;/b&amp;gt; care sunt acelea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginaţi-vă că vă uitaţi la index-ul arhivei de întrebări, care vă arată doar liniile de subiect. Faceţi în aşa fel încât subiectul să reflecte întrebarea suficient de bine încât următoarea persoană care va căuta în arhivă răspunsul la o întrebare similară cu a dvs. să o găsească uşor şi să nu întrebe din nou acelaşi lucru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă puneţi o întrebare într-un răspuns (reply la un email anterior), schimbaţi linia de subiect pentru a se vedea că puneţi o întrebare. Un subiect ca &amp;amp;quot;Re: test&amp;amp;quot; sau &amp;amp;quot;Re: new bug&amp;amp;quot; e puţin probabil să atragă atenţia. De asemenea, ştergeţi din mesaj textul vechi, păstrând un minim necesar pentru a-l face coerent pentru cititori noi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu folosiţi funcţia &amp;amp;quot;reply&amp;amp;quot; pe un mesaj de pe listă pentru a porni un thread nou, fără legătură, sau vă limitaţi audienţa. Unii clienţi de mail, ca mutt, permit utilizatorului să sorteze mesajele după thread şi să împacheteze (fold) toate mesajele dintr-un thread într-o singură linie de subiect. Cei care fac asta, pur şi simplu nu vor vedea mesajul dvs.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Schimbarea liniei de subiect nu este suficientă. Mutt, probabil şi alte programe, se uită la alte informaţii din header-ul mesajelor pentru a determina thread-ul din care fac parte, nu la linia de subiect. Scrieţi un mesaj nou.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe forumurile Web regulile sunt puţin diferite, deoarece mesajele sunt de obicei legate de un thread şi nu sunt vizibile decât în contextul acelui thread. Schimbarea subiectului pentru a pune o întrebare nu este esenţială (nu toate forumurile permit linii diferite de subiect la fiecare mesaj, şi oricum nu le citeşte nimeni). Dar a pune o întrebare într-un thread existent e o practică dubioasă, pentru că întrebarea nu va fi văzută decât de cei care urmăresc acel thread. Deci, dacă nu sunteţi extrem de sigur că vreţi un răspuns doar de la cei activi în thread, porniţi unul nou.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu îngreunaţi răspunsul===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă încheiaţi mesajul cu „Vă rog să răspundeţi pe adresa...“, e foarte puţin probabil să vă răspundă cineva. Dacă nu puteţi fi deranjat pentru câteva secunde să setaţi câmpul Reply-To din header, nici noi nu putem fi deranjaţi pentru a ne gândi la problema dvs. Dacă programul de mail nu vă permite acest lucru, folosiţi unul mai bun. Dacă sistemul dvs. de operare nu are un program care să permită acest lucru, folosiţi un sistem de operare mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe forumurile Web e nepoliticos să solicitaţi un răspuns direct pe email în afara cazului în care informaţia pe care o solicitaţi e confidenţială (şi consideraţi dintr-un motiv oarecare că cineva e dispus să v-o transmită doar dvs, nu şi celorlalţi de pe forum). Dacă doriţi să primiţi un răspuns pe email configuraţi forumul să îl trimită astfel; această facilitate este foarte răspândită, o puteţi găsi sub numele „watch this thread“, „send email on answers“ etc).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi un limbaj clar, corect gramatical şi ortografic===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Experienţa ne arată că cei dezordonaţi sau neatenţi la scriere, sunt la fel şi în gândire sau programare (suficient de frecvent încât aceasta să fie regula, nu excepţia). Răspunsul la întrebările neatenţilor şi dezordonaţilor nu ne aduce vreo satisfacţie; mai bine facem altceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşadar, e important să vă exprimaţi ideile clar şi corect. Dacă nu sunteţi dispuşi să faceţi efortul acesta, nici noi nu suntem dispuşi să vă acordăm atenţie. Cizelaţi-vă limbajul. Nu trebuie să fie rigid sau să sune oficial, hackerii apreciază un limbaj informal, jargonul şi umorul, atunci când sunt folosite cu precizie. Dar &amp;lt;b&amp;gt;trebuie&amp;lt;/b&amp;gt; să fie precise, pentru a arăta că gândiţi şi sunteţi atent.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ortografia, punctuaţia, trebuie să fie corecte. Nu încurcaţi (în engleză) „its“  cu „it's“, „loose“ cu „lose“ sau „discrete“ cu „discreet“. NU FOLOSIŢI DOAR LITERE MARI, se consideră că ţipaţi (scrisul doar cu litere mici e doar ceva mai puţin enervant, pentru că este dificil de urmărit. Alan Cox este scuzat, dvs. nu).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, dacă scrieţi ca un semi-analfabet, e foarte probabil să fiţi ignorat. Limbajul l33t skript kiddie h4x0r este reţeta sigură ce garantează că nu veţi primi nimic în afară de tăcere (sau, în cel mai bun caz, dispreţ şi sarcasm).&lt;br /&gt;
        &lt;br /&gt;
Dacă folosiţi altă limbă decât cea maternă, veţi fi tratat cu oarece îngăduinţă pentru erorile gramaticale sau ortografice, dar nu mai mult. Lenea tot nu va fi tolerată (şi da, de obicei&lt;br /&gt;
diferenţa e sesizabilă). De asemenea, dacă nu ştiţi ce limbi vorbesc ceilalţi, folosiţi engleza. Întrebările în limbi străine majorităţii vor fi bineînţeles ignorate, iar engleza este limba&lt;br /&gt;
universală pe Internet. Scriind în engleză scad şansele ca întrebarea dvs. să fie ignorată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi un format uşor de citit===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă faceţi întrebarea greu de citit în mod artificial, ea va fi&lt;br /&gt;
mai degrabă ignorată în favoarea altora. Aşadar:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* trimiteţi email text, nu HTML    &lt;br /&gt;
* ataşamentele sunt de obicei OK, dar numai când au un conţinut relevant (ca de exemplu fişiere sursă sau patch), şi nu adăugate automat de clientul dvs de mail (cum ar fi o copie a mesajului dvs în alt format)&lt;br /&gt;
* nu trimiteţi mesaje în care paragrafe întregi sunt scrise pe o singură linie (e greu de răspuns doar la o porţiune din mesaj). Presupuneţi că cititorii folosesc un ecran text de 80 caractere lăţime şi spargeţi rândurile în consecinţă, la ceva mai puţin de 80 caractere.&lt;br /&gt;
* în schimb, &amp;lt;b&amp;gt;nu&amp;lt;/b&amp;gt; spargeţi la o coloană fixată rândurile ce conţin date (loguri, istoric de comenzi). Datele trebuie incluse exact în forma în care au fost generate, pentru ca cititorii să vadă acelaşi lucru pe care l-aţi văzut si dvs.&lt;br /&gt;
* nu folosiţi codarea MIME Quoted-Printable pe un forum de limbă engleză. Această codare poate e necesară când folosiţi o limbă pentru care setul ASCII nu e suficient, dar nu este suportată de toţi agenţii de mail. Când nu este interpretată corect, apar acele semne urâte (=20) prin text.&lt;br /&gt;
* nu vă aşteptaţi &amp;lt;b&amp;gt;niciodată&amp;lt;/b&amp;gt; să putem citi formate de document proprietare ca Microsoft Word sau Excel. Majoritatea reacţionăm la aşa ceva cam cum ar reacţiona oricine la vederea unei balegi la intrarea în casă. Chiar când putem, tehnic vorbind, să le citim, urâm chestia asta.&lt;br /&gt;
* dacă trimiteţi email din Windows, opriţi facilitatea stupidă a Microsoft numită „Smart Quotes“ pentru a evita apariţia de caractere în plus în mesaj&lt;br /&gt;
* pe forumurile Web, nu abuzaţi de smiley-uri si facilităţile HTML (când există). Unul-două smiley-uri sunt OK, dar colorarea cât mai variată a textului e neserioasă. Abuzul de smiley-uri, culori şi fonturi vă recomandă ca pe o adolescentă jucăuşă, o idee nu foarte bună, în afară de cazul în care sunteţi mai atras de sex decât de un răspuns. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă folosiţi un client de mail cu interfaţă în mod grafic (Netscape Messenger, MS Outlook sau altele asemenea) aveţi grijă: puteţi încălca aceste reguli folosind setările implicite. Majoritatea au o comandă „View Source“ în meniu. Folosiţi-o pe mesajele deja trimise pentru a verifica dacă trimiteţi doar text sau şi alte lucruri inutile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Fiţi precis în descrierea problemei===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* descrieţi clar simptomele problemei sau bug-ului&lt;br /&gt;
* descrieţi mediul în care apar (arhitectură, sistem de operare, aplicaţie, etc). Precizaţi versiunea distribuţiei folosite (ex: „Fedora Core 2“, „Slackware 9.1“, etc).&lt;br /&gt;
* descrieţi investigaţiile pe care le-aţi făcut asupra problemei                           &lt;br /&gt;
* descrieţi etapele pe care le-aţi parcurs pentru a diagnostica problema &lt;br /&gt;
* descrieţi schimbările recente în configuraţia calculatorului (hardware şi software) care ar putea fi relevante                            &lt;br /&gt;
* încercaţi să anticipaţi întrebările ajutătoare pe care hackerii vi le-ar putea pune şi pe cât posibil furnizaţi acele informaţii în avans. Simon Tatham a scris un eseu intitulat [http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/bugs.html How to Report Bugs Effectively] pe care vi-l recomand cu căldură.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Multe informaţii nu înseamnă precizie===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi precis nu înseamnă să puneţi cantităţi uriaşe de cod sursă sau date într-o cerere de ajutor. Dacă aveţi un test complicat la care aplicaţia nu se comportă corect, încercaţi să-l reduceţi la minimul necesar care declanşează problema.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lucrul ăsta e folositor din cel puţin trei motive. Unu: va fi evident că aţi depus eforturi pentru simplificarea întrebării, ceea ce vă sporeşte şansele de a primi un răspuns. Doi: simplificarea întrebării face mai probabilă primirea unui răspuns &amp;lt;b&amp;gt;folositor&amp;lt;/b&amp;gt;. Trei: rafinând formularea problemei e posibil să găsiţi singur o rezolvare sau metodă de evitare a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu pretindeţi că aţi descoperit un bug===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când aveţi o problemă cu un program, nu pretindeţi că aţi găsit un bug decât dacă sunteţi foarte, &amp;lt;i&amp;gt;foarte&amp;lt;/i&amp;gt; sigur. Sfat: dacă nu puteţi furniza cod sursă care repară problema sau un test&lt;br /&gt;
care să demonstreze regresia faţă de o versiune anterioară, probabil nu sunteţi suficient de sigur. Acest lucru este valabil şi pentru paginile de web sau documentaţie. Dacă găsiţi un&lt;br /&gt;
bug în documentaţie, ar trebui să prezentaţi un text corect şi locul în care trebuie aşezat în documentaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ţineţi cont că sunt mulţi alţi utilizatori care nu au problema dvs. Altfel, aţi fi aflat despre ea citind documentaţia şi căutând pe web (aţi făcut asta, nu?). E foarte posibil să faceţi dvs. ceva greşit, nu programul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei care au scris programul lucrează din greu pentru a-l face să funcţioneze cât mai bine. Dacă pretindeţi că aţi găsit un bug, sugeraţi că ei au făcut ceva greşit, şi e posibil să-i jigniţi chiar dacă aveţi dreptate. Nu e deloc diplomatic să includeţi cuvântul „bug“ în linia de subiect a mesajului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când puneţi întrebarea, e bine să o formulaţi plecând de la presupunerea ca &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; sunteţi cel care face ceva greşit, chiar dacă în particular sunteţi foarte sigur că aţi găsit un bug. Dacă într-adevăr e un bug, veţi afla despre asta într-un răspuns. E preferabil să se scuze autorii dacă bug-ul e real, decât să fiţi pus în aceeaşi situaţie în caz că v-aţi înşelat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Milogeala nu impresionează şi nu înlocuieşte efortul propriu===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unii oameni care au înţeles că nu trebuie să fie aroganţi sau nepoliticoşi când cer ajutor cad în extrema cealaltă: „Ştiu că sunt un biet începător neajutorat, dar...“. Atitudinea asta e enervantă mai ales atunci când este însoţită de o descriere prea vagă a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pierdeţi timpul (dvs. şi al nostru) cu astfel de maimuţăreli. Prezentaţi contextul şi întrebarea cât de clar puteţi. Vă pune într-o lumină mai bună decât cea descrisă mai sus.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Uneori forumurile Web au secţiuni dedicate începătorilor. Dacă vi se pare că aveţi o întrebare de începător, acolo îi e locul, dar nu exageraţi cu milogeala nici acolo.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi simptomele problemei, nu presupunerile dvs===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu e deloc folositor să le spuneţi hackerilor ce credeţi că poate cauza probleme (dacă aţi fi atât de bun la diagnoză, aţi mai cere ajutorul altora?). Descrieţi exact simptomele observate, nu interpretări şi teorii proprii. Lăsaţi-i pe ei să facă interpretările. Dacă o presupunere a dvs. vi se pare foarte relevantă, introduceţi-o ca atare („Eu cred că...“) şi arătaţi de ce e insuficientă pentru rezolvarea problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :Primesc frecvent SIG11 la compilarea kernel-ului, bănuiesc că un traseu e crăpat pe placa de bază. Cum verific aşa ceva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :	Pe un K6/233 cu placa de bază FIC-PA2007 (chipset VIA Apollo VP2) cu 256MB Corsair PC133, primesc din ce în ce mai des SIG11 la circa 20 minute de la pornire, când compilez un kernel (niciodată în primele 20 minute). După un reboot problema reapare imediat, dar după ce-l las stins peste noapte nu. Am schimbat RAM-ul, nu ajută. Aşa arată mesajele de eroare la compilare [...]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deoarece acest subiect pare a fi unul greu de insusit, aceasta fraza va va aduce aminte: &amp;quot;Toti diagnosticienii sunt din Missouri.&amp;quot; Motoul oficial al statului Missouri este &amp;quot;Arata-mi&amp;quot;, stabilit in 1899, cand congressmanul Willard D. Vandiver a zis &amp;quot;Ma trag dintr-un tinut care cultiva porumb si bumbac si scaieti si Democrati, iar elocventa spumanta nici nu ma convinge si nici nu ma satisface. Sunt din Missouri. Trebuie sa-mi arati.&amp;quot; In cazul diagnosticianului, nu este vorba de scepticism ci de o nevoie adevarata de a vedea ceva cat mai apropiat de ceea ce vedeti dvs., in locul presupunerilor si rezumatelor dvs. Aratati-ne.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi simptomele problemei în ordine cronologică===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai utile indicii despre natura unei probleme care apare frecvent, sunt evenimentele dinaintea manifestării acesteia. Ar trebui, deci, să descrieţi ce făceaţi în momentul în care a apărut problema. Dacă e vorba de comenzi din linia de comandă, un log al sesiunii care să conţină ultimele circa 20 linii poate fi foarte util.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă programul care a crăpat are opţiuni pentru diagnostic (ex: -v pentru verbose (eng: detaliat)), gândiţi-vă ce informaţii furnizate pot fi utile şi includeţi-le în log.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă textul ajunge să fie foarte lung (mai lung de circa patru paragrafe), descrieţi sumar problema la început, urmând apoi detaliile în ordine cronologică. Hackerii care vă citesc o să aibă o idee la ce să se aştepte.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi obiectivul, nu paşii intermediari===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă încercaţi să aflaţi cum puteţi face un lucru (spre deosebire de cazul în care raportaţi un bug), începeţi prin a vă descrie obiectivul. Doar după aceea descrieţi etapa intermediară la care v-aţi blocat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adesea cei care au nevoie de ajutor au în minte un obiectiv greu de atins dar rămân blocaţi într-o etapă pe care o consideră necesară pentru realizarea acelui obiectiv. Atunci, ei solicită ajutor pentru a depăşi etapa, dar nu îşi dau seama că poate calea aleasă e greşită.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :Cum fac să selectez culorile în FooDraw, dându-le valorile hexazecimale?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :Încerc să schimb (în FooDraw) paleta de culori a unei imagini. Singurul mod în care cred că s-ar putea face asta e să schimb manual fiecare culoare din paletă, dar nu îmi dau seama cum se introduc direct valorile hexazecimale pentru culori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare este mai bună, pentru că permite formularea unui răspuns în care să se sugereze un instrument mai potrivit pentru sarcina respectivă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu solicitaţi răspunsuri private===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii consideră că rezolvările problemelor trebuie să fie făcute în public, printr-un proces transparent în care primele tentative de răspuns ar trebui să fie corectate de către cei mai experimentaţi, când aceştia observă că sunt incomplete sau incorecte. În acest fel ei pot fi recompensaţi prin recunoaşterea competenţelor şi cunoştinţelor de către comunitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când cereţi un răspuns privat întrerupeţi procesul în sine şi anulaţi potenţialele beneficii. Nu faceţi acest lucru. Este alegerea celui care răspunde să o facă privat, şi acest lucru se întâmplă de obicei pentru că întrebarea e prost formulată sau atât de banală încât nu prezintă interes pentru ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o singură excepţie de la regulă. Dacă întrebarea e probabil să genereze multe răspunsuri similare, cuvintele magice sunt &amp;amp;quot;trimiteţi-mi mie răspunsurile, şi o să fac un rezumat pe listă &amp;amp;quot;. E elegant să preveniţi încărcarea listei de mail sau newsgroup-ului cu o mare de răspunsuri, majoritatea identice (trebuie să vă ţineţi de cuvânt cu rezumatul).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Puneţi întrebări concrete, punctuale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebările deschise dezbaterilor tind să fie văzute ca pierdere de vreme. Persoanele care vă pot da cele mai folositoare răspunsuri sunt totodată şi cele mai ocupate (fie şi pentru că ei sunt cei care au cel mai mult de contribuit). Ei sunt de obicei alergici la chestiuni care pot mânca un timp nedeterminat, aşa că nu apreciază acest gen de întrebări.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mai probabil să primiţi un răspuns folositor dacă prezentaţi o problemă concretă (solicitaţi indicaţii, trimiteţi cod, doriţi validarea unui patch, etc). Îşi vor putea astfel concentra atenţia asupra problemei şi vor putea pune o limită superioară a timpului alocat dvs. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a înţelege, gândiţi-vă la expertiza lor ca la o resursă abundentă şi la timpul disponibil ca la o resursă rară. Cu cât solicitaţi mai puţin timp alocat, cu atât e mai probabil să primiţi un răspuns de la un hacker foarte bun dar foarte ocupat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E bine deci să încercaţi minimizarea timpului necesar pentru a vă răspunde, ceea ce nu e întotdeauna acelaşi lucru cu simplificarea problemei. De exemplu, „Puteţi să-mi indicaţi o explicaţie bună pentru X?“ e o întrebare mult mai bună decât „Puteţi să-mi explicaţi X, vă rog?“ Dacă aveţi un program care nu funcţionează, e mai bine de obicei să întrebaţi ce este greşit în cod decât să cereţi să vi-l repare cineva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Când întrebaţi despre cod===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu rugaţi pe alţii să vă găsească problemele în codul dvs. fără a le da un indiciu asupra cărui fel de problemă ar trebui să caute. Dacă postaţi câteva sute de linii de cod odată cu comentariul &amp;quot;nu funcţionează&amp;quot; veţi fi ignorat. Postarea a 12 linii de cod cu comentariul &amp;quot;după linia 7 mă aşteptam să văd &amp;lt;x&amp;gt; dar am primit &amp;lt;y&amp;gt;&amp;quot; are şanse mult mai mari să vă obţină un răspuns.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă doriţi doar o evaluare a codului, menţionaţi asta la început, şi fiţi expliciţi în privinţa căror zone credeţi că trebuiesc evaluate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu puneţi întrebări din tema pentru acasă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii depistează uşor astfel de întrebări, pentru că pe majoritatea le-am rezolvat şi noi. Acele probleme sunt pentru ca &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; să le rezolvaţi, ca să învăţaţi ceva. E OK să cereţi mici indicaţii, dar nu soluţia completă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă suspectaţi că o întrebare ce v-a fost adresată face parte din această categorie, dar totuşi nu aveţi un răspuns, puteţi încerca să întrebaţi în grupurile de utilizatori sau (în ultimă instanţă) pe listele pentru utilizatori. În timp ce hackerii &amp;lt;b&amp;gt;vor depista&amp;lt;/b&amp;gt; natura problemei, utilizatorii mai avansaţi vă pot da măcar unele indicaţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Reduceţi numărul întrebărilor irelevante===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rezistaţi tentaţiei de a încheia mesajele cu întrebări lipsite de conţinut de genul „Poate să mă ajute cineva?“ sau „Exista vreo soluţie?“. În primul rând, dacă aţi descris măcar pe jumătate coerent problema, astfel de adăugiri sunt superflue. În al doilea rând, pentru că sunt superflue, sunt iritante şi vi se poate răspunde cât se poate de corect din punct de vedere logic &amp;amp;quot;Da, poţi fi ajutat&amp;amp;quot; sau &amp;amp;quot;Nu, nu te poate ajuta nimeni.&amp;amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, este bine să evitaţi întrebările cu răspuns da/nu. [http://homepages.tesco.net/~J.deBoynePollard/FGA/questions-with-yes-or-no-answers.html yes-or-no answer]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Urgent pentru dvs, nu şi pentru noi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu solicitaţi un răspuns rapid, chiar dacă aveţi nevoie de el, marcând mesajul ca Urgent. E problema dvs, nu a noastră. Mimarea unei urgenţe e neproductivă: majoritatea hackerilor va şterge pur şi simplu mesajul, ca o încercare egoistă şi obraznică de a primi atenţie specială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o mică excepţie de la regulă. Dacă menţionaţi că folosiţi un program în circumstanţe ce-i oferă o expunere publică mare, e posibil să primiţi atenţie; într-o astfel de situaţie, dacă sunteţi presat de timp, şi spuneţi asta politicos, aveţi şansa să primiţi un răspuns mai rapid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Este totuşi riscant să faceţi presupuneri că hackerii vor fi interesaţi doar din acest motiv, valorile lor fiind probabil diferite. Să postaţi de pe Staţia Spaţială Internaţională probabil că se califică, dar dacă postaţi din partea unei mari organizaţii caritabile sau politice aproape sigur nu. Un mesaj de genul &amp;amp;quot;Urgent: ajutaţi-mă să salvez balenele verzi!&amp;amp;quot; vă va face ţinta unui flame chiar din partea hackerilor care consideră salvarea balenelor verzi un lucru important.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu vă este clar de ce e aşa, recitiţi acest document până când înţelegeţi, înainte să postaţi în vreun fel.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Puţină politeţe nu strică===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fiţi politicos. Folosiţi &amp;amp;quot;Vă rog&amp;amp;quot; şi &amp;amp;quot;Mulţumesc pentru atenţie&amp;amp;quot;. Arătaţi că apreciaţi faptul că sunteţi ajutat gratis.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sincer, politeţea nu este la fel de importantă (şi nu este un substitut) ca scrierea corectă, clară, precisă, evitarea formatelor proprietare, etc; am prefera să primim mesaje mai abrupte, dar tehnice, decât unele vagi, pline de politeţuri (ţineţi cont că ne plac problemele din care avem ceva de învăţat).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Totuşi, dacă nu sunteţi foarte tehnic, puţină politeţe vă va ajuta să primiţi un răspuns.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie menţionat că singura obiecţie serioasă pe care am primit-o de la hackeri veterani la acest HOWTO, se referea la recomandarea noastră anterioară de a folosi &amp;amp;quot;Mulţumesc cu&lt;br /&gt;
anticipaţie&amp;amp;quot;. Unii au considerat că sugerează intenţia de a nu mulţumi ulterior. Recomandarea noastră e fie să folosiţi &amp;amp;quot;Mulţumesc cu anticipaţie&amp;amp;quot; &amp;lt;b&amp;gt;şi&amp;lt;/b&amp;gt; să mulţumiţi ulterior celor care v-au răspuns, sau să folosiţi doar la final o formulă de genul &amp;amp;quot;Mulţumesc pentru atenţie&amp;amp;quot;)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Reveniţi cu descrierea soluţiei===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După rezolvarea problemei, reveniţi cu un scurt mesaj pentru cei care v-au ajutat; spuneţi-le ce-a ieşit şi mulţumiţi-le pentru ajutor. Dacă problema a captat suficient interes pe o listă de mail sau newsgroup, acolo ar trebui să postaţi această notiţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ideal, răspunsul ar trebui să fie în thread-ul pornit de la întrebarea iniţială şi ar trebui să fie etichetat cu ceva de genul &amp;lt;b&amp;gt;REZOLVAT&amp;lt;/b&amp;gt; în linia de subiect. Pe listele cu trafic mare, un cititor care va vedea un thread despre &amp;amp;quot;problema X&amp;amp;quot; va şti să nu piardă timpul cu acel thread dacă vede un mesaj cu subiectul &amp;amp;quot;problema X - REZOLVAT&amp;amp;quot; (în afară de cazul în care problema este interesantă pentru el) şi îşi poate folosi timpul rezolvând alte probleme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notiţa finală nu trebuie să fie lungă; un simplu &amp;amp;quot;Salut, era un cablu defect. Mulţumesc tuturor. - Bill&amp;amp;quot; e mai bun decât nimic. De fapt, un sumar este mai bun decât o expunere pe larg, dacă problema nu era extrem de complexă. Spuneţi ce anume a rezolvat problema, dar nu e nevoie să repetaţi toată secvenţa cu diagnosticul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru problemele mai complexe, puteţi descrie pe scurt cum a decurs analiza.  Prezentaţi formularea finală a problemei. Spuneţi întâi ce a funcţionat ca soluţie şi indicaţi potenţialele căi care nu duc în final la nici un rezultat. Căile greşite de rezolvare trebuie să apară după metoda corectă şi celelalte detalii, pentru a nu transforma totul într-un roman poliţist. Numiţi persoanele care v-au ajutat; o să vi-i apropiaţi în acest fel.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un astfel de sumar va fi găsit de cei care caută în arhiva listei/newsgroup-ului şi le va indica exact ce a funcţionat pentru dvs., putându-i ajuta eventual şi pe ei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ultimul rând, mesajul dvs va da satisfacţie tuturor celor implicaţi, arătând că problema a fost rezolvată. Dacă nu sunteţi o persoană tehnică sau hacker, credeţi-ne pe cuvânt că sentimentul e foarte important pentru acei guru şi specialişti care v-au ajutat. Problemele care se lungesc şi nu au o finalitate sunt frustrante; hackerii simt nevoia de a le vedea rezolvate. Karma câştigată răspunzând acestei dorinţe o sa vă fie de mare ajutor data viitoare când aveţi nevoie să întrebaţi ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Gândiţi-vă cum îi puteţi ajuta pe alţii să nu aibă aceeaşi problemă în viitor. Întrebaţi-vă dacă o mică menţiune în FAQ sau documentaţie ar ajuta, şi dacă da, faceţi-o şi trimiteţi-o celui care se ocupă de ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Printre hackeri, acest comportament e mult mai important decât politeţea convenţională. În acest fel câştigaţi o reputaţie de bun jucător, un câştig important pentru dvs.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum se interpretează răspunsurile==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===RTFM şi STFW: cum îţi dai seama că ai sfeclit-o===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o veche tradiţie: dacă primiţi un răspuns care conţine doar &amp;amp;quot;RTFM&amp;amp;quot; (Read The Fucking Manual), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să citiţi manualul. Aproape sigur are dreptate. Citiţi-l!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
RTFM are o rudă mai tânără. Dacă răspunsul conţine doar &amp;amp;quot;STFW&amp;amp;quot; (Search The Fucking Web), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să căutaţi pe Web. Aproape sigur are dreptate. Căutaţi! (Varianta mai puţin dură este &amp;amp;quot;Google este prietenul tău!&amp;amp;quot;). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe un forum Web, vi se poate spune să căutaţi în arhivele forumului. Cineva v-ar putea chiar indica un thread anterior în care s-a discutat deja problema. Nu vă bazaţi pe asta; căutaţi înainte de a întreba.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De multe ori, cel care vă răspunde aşa are manualul sau o pagină de web în faţă şi poate vedea că (a) informaţia pe care o cereţi e uşor de găsit şi (b) consideră că veţi învăţa mai mult căutând singur decât dacă vi se dă &amp;amp;quot;mură-n gură&amp;amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu ar trebui să vă simţiţi jignit; după standardele noastre vă tratează cu respect prin simplul fapt că nu vă ignoră. Ar trebui să-i fiţi recunoscător pentru bunăvoinţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu înţelegeţi...===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu înţelegeţi un răspuns, nu cereţi imediat clarificări. Folosiţi aceleaşi unelte ca înainte de a întreba (manual, FAQ, web, etc) pentru a-l înţelege. Dacă tot e nevoie să cereţi lămuriri, arătaţi ce-aţi învăţat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De exemplu, dacă vă spun: &amp;amp;quot;Se pare că aveţi un zentry agăţat; trebuie resetat&amp;amp;quot;, nu veniţi cu &amp;amp;quot;Ce e un zentry?&amp;amp;quot; în loc de &amp;amp;quot;OK, am citit manualul şi zentry-urile sunt menţionate la opţiunile -z şi -p. Niciuna nu se referă la resetarea lor. E una din ele, sau îmi scapă ceva?&amp;amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cum să trataţi obrăzniciile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mult din ce poate părea obrăznicie, în cercurile noastre nu este intenţionat jignitor. E mai degrabă un produs al stilului direct de comunicare între persoane mai atente la rezolvarea problemelor decât la menajarea sentimentelor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când simţiţi aşa ceva, încercaţi să rămâneţi calm. Dacă cineva depăşeşte limitele, e foarte probabil ca un veteran să-i atragă atenţia. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă şi dvs vă pierdeţi calmul cu cineva, e posibil ca acela să se fi purtat în normele obişnuite şi &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; să cădeţi vinovat. Bineînţeles, vă vor scădea şansele să primiţi informaţiile solicitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, ocazional o să fiţi întâmpinat cu obrăznicii şi comportament agresiv, neîndreptăţite. E acceptabil în acest caz să îl muştruluiţi sever pe ofensator. Când faceţi asta, însă, fiţi foarte, foarte sigur pe poziţia dvs. Linia între o mustrare pentru comportament şi pornirea unui flame-war inutil e atât de subţire încât chiar hackerii o trec de multe ori; dacă sunteţi un nou venit, şansele sunt mari ca discuţia să degenereze. Dacă aţi venit pentru informaţii, nu distracţie, e mai bine să nu riscaţi şi să lăsaţi tastatura în pace.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Unii susţin că mulţi hackeri suferă de o formă de autism sau Sindromul Asperger, şi le lipsesc câteva circuite din creier care controlează interacţiunea socială. Poate e, poate nu e adevărat. Dacă nu sunteţi hacker, ar ajuta să puteţi tolera excentricităţile noastre, chiar dacă sunteţi convins că nu suntem normali. N-aveţi decât. Nu ne interesează; ne place să fim ceea ce suntem, si suntem în general sceptici la diagnostice de acest gen).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În secţiunea următoare vom vorbi despre altceva: genul de obrăznicii pe care le veţi întâlni când &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; vă comportaţi greşit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum să nu vă purtaţi ca un loser==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şansele sunt ca mai devreme sau mai târziu să intraţi în conflict cu comunitatea hackerilor, chiar de mai multe ori, în moduri descrise aici sau similare. Vi se va spune exact ce-aţi greşit, probabil într-o manieră mai colorată. În public.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când se întâmplă aşa ceva, cel mai rău lucru pe care-l puteţi face e să vă plângeţi despre ceea ce vi s-a întâmplat, să pretindeţi scuze, zbieraţi, declaraţi greva foamei, ameninţaţi cu procese, pârâţi la angajatori, etc. Iată ce-aveţi de făcut:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Depăşiţi momentul. E normal. E chiar sănătos şi benefic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Standardele comunităţii nu se ţin singure: sunt ţinute de cei care le aplică, vizibil, &amp;lt;b&amp;gt;în public&amp;lt;/b&amp;gt;. Nu vă plângeţi că nu v-au fost adresate criticile în particular: nu aşa merge. Nu e deloc folositor să insistaţi că aţi fost insultat când cineva spune că nu aveţi dreptate sau că e de altă părere. Sunt atitudini de loser.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe anumite forumuri de hackeri, dintr-o prost înţeleasă politeţe, s-a interzis comentarea greşelilor din post-uri, cu regula &amp;amp;quot;Nu spuneţi nimic, decât dacă vreţi să ajutaţi.&amp;amp;quot;. Rezultatul a fost că persoanele cu contribuţii valoroase au plecat, lăsând forumul inutilizabil ca forum tehnic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alegeţi: ori exagerat de prietenos (în sensul de mai sus) ori eficace.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Reţineţi: când un hacker vă spune c-aţi greşit şi vă cere să nu se repete (indiferent cât de abrupt), o face în beneficiul (1) dvs şi (2) al comunităţii. Ar fi mult mai uşor pentru el să vă ignore şi să filtreze mesajele dvs. Dacă nu puteţi fi recunoscător, aveţi măcar un minim de demnitate, nu vă plângeţi şi nu aşteptaţi să fiţi tratat ca o păpuşă fragilă doar pentru că sunteţi nou-venit, cu fire hipersensibilă şi iluzii de mărire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Uneori veţi fi atacat personal de cineva, fără un motiv aparent, chiar dacă nu aţi greşit (sau aţi greşit doar în imaginaţia unora). În acest caz, dacă vă plângeţi e sigur că o să o încurcaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De obicei, aceştia sunt habarniştii care se consideră experţi, sau pseudo-psihologi care vă testează limitele. Ceilalţi cititori ori îi ignoră, ori găsesc alte modalităţi de a-i trata. Comportamentul acesta le creează doar lor probleme şi nu ar trebui să vă privească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vă lăsaţi antrenat în flame-war-uri. Cel mai bine le ignoraţi, după ce verificaţi că sunt într-adevăr flame-uri şi nu indicaţii despre ce-aţi greşit, şi nici sugestii subtil formulate referitoare la problema dvs (se poate întâmpla).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări pe care să nu le puneţi==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iată câteva exemple clasice de întrebări stupide şi la ce se gândesc hackerii când nu le răspund.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Unde găsesc programul X ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Unde l-aş găsi şi eu, deşteptule, pe pagina de rezultate a unei căutări pe Web. Nu ştii să foloseşti [http://www.google.com Google]?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum folosesc X ca să fac Y ?  &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Dacă vrei să faci Y, ar trebui să întrebi cum se face fără să presupui o metodă care, poate, nu e potrivită. Întrebările de forma asta adesea indică o persoană care nu doar că nu ştie nimic despre X, dar nici nu ştie foarte bine ce vrea să facă şi e pierdută în detalii. De cele mai multe ori e mai bine să fie ignorată până poate formula problema mai bine.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum îmi pot configura prompt-ul shell-ului?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Dacă ştii destule încât să întrebi asta, ştii şi că răspunsul e în manual.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Pot să folosesc Bass-o-matic ca să convertesc un document AcmeCorp în TeX ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Încearcă şi vezi. Dacă ai fi făcut-o, a) ştiai răspunsul şi b) nu-mi pierdeai timpul&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; {Programul, configuraţia, comanda SQL} nu merge&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Asta nu e o întrebare, şi n-am de gând să extrag informaţii cu forceps-ul de la tine, am alte lucruri mai bune de făcut. Când văd  aşa ceva, reacţia mea e una dintre:&lt;br /&gt;
* mai ai ceva de adăugat?&lt;br /&gt;
* ce nasol, sper să se rezolve&lt;br /&gt;
* şi ce treaba am eu cu asta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am probleme cu staţia mea Windows. Mă puteţi ajuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Da, aruncă rahatul ăla de la Microsoft şi instalează-ţi Linux sau BSD.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: puteţi pune întrebări referitoare la maşini Windows dacă sunt despre un program care funcţionează şi pe Windows, sau interacţionează cu maşini Windows (adică Samba). Nu fiţi surprins dacă vi se răspunde că problema e în Windows, nu în program, pentru că Windows e atât de prost încât situaţia e frecventă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am un program care nu merge. Cred că biblioteca X e defectă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Deşi e perfect posibil să fiţi primul care observă o problemă cu apelurile sistem sau bibliotecile folosite intens de sute şi mii de oameni, e mult mai probabil că nu ştii despre ce vorbeşti. Acuzaţiile serioase necesită dovezi serioase; când faceţi o astfel de afirmaţie, trebuie să documentaţi eroarea pe larg.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am probleme când instalez Linux sau X. Mă puteţi ajuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Nu, trebuie să fiu lângă tine ca să fac asta. Întreabă utilizatorii locali de Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: întrebările despre instalarea Linux sunt binevenite pe un forum sau listă despre o distribuţie anume, dacă problema este specifică acelei distribuţii; de asemenea, pe forumurile locale de utilizatori, caz în care descrieţi precis ce nu funcţionează. Căutaţi cu grijă însă, folosind şi cuvântul cheie &amp;amp;quot;linux&amp;amp;quot;, informaţii despre hardware-ul suspect.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum pot să sparg parola de root/câştig drepturi de operator/citesc emailul cuiva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Eşti un ticălos că încerci să faci asta şi un prost că ceri unui hacker să te ajute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări bune, întrebări greşite==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, o să demonstrez cum se pun întrebările inteligent, prin exemple; perechi de întrebări despre aceeaşi problemă, una stupidă şi una inteligentă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: Unde găsesc ceva despre Foonly Flurbamatic?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebarea cere un STFW.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: Am încercat să găsesc ceva pe Google despre Foonly Flurbamatic 2600, dar nu am găsit nimic interesant. Unde aş putea găsi documentaţie despre programarea lui?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A trecut de STFW, se pare că are o problemă reală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: foo nu se compilează. De ce e buşit?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Presupune că altcineva a greşit. Arogant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: foo nu se compilează pe Nulix 6.2. În FAQ nu e menţionat nimic special despre Nulix. Iată un log al compilării. Fac eu ceva greşit?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A descris contextul, a citit FAQ, arată care e eroarea şi nu presupune că problema e din vina altcuiva. Poate merită atenţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: Am probleme cu placa de baza. Poate să mă ajute cineva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;amp;quot;Aha. Ai nevoie şi să-ţi schimbăm scutecele?&amp;amp;quot;, urmat de apăsarea tastei Del.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: Am încercat X, Y şi Z pe o placă de bază S2464. Nu a mers, aşa că am încercat A, B şi C. Când am făcut C s-a întâmplat, dubios, D. E clar că ciocoflenderul se brustureşte, dar nu cum ar trebui. Care sunt cauzele uzuale de brusturire pe plăcile Athlon MP? Puteţi să-mi mai sugeraţi alte teste pe care le pot face?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ăsta, pe de altă parte, merită un răspuns. A demonstrat că-şi foloseşte creierul, în loc să aştepte să-l lovească o soluţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La ultima întrebare, observaţi şi distincţia între &amp;amp;quot;Daţi-mi o soluţie&amp;amp;quot; şi &amp;amp;quot;Vă rog să mă ajutaţi să-mi dau seama ce nu merge&amp;amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ultima întrebare e bazată pe un incident real din August 2001, pe lista linux-kernel (lkml). Eu (Eric) eram cel ce punea întrebarea. Mi se tot bloca o maşină cu placa de bază Tyan S2462. Membrii listei mi-au furnizat informaţiile cheie de care aveam nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Punând întrebarea aşa cum am făcut-o, le-am dat cititorilor ceva de care să se agaţe; le-a fost uşor să se implice. Am arătat respect pentru colegii mei şi i-am invitat să mă trateze ca egal. Am arătat respect pentru timpul lor, arătându-le ce-am eliminat deja ca posibile cauze.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ulterior, când am mulţumit tuturor şi am remarcat cât de eficient am cooperat, un membru lkml a făcut observaţia că asta nu s-a întâmplat pentru că eram un &amp;lt;i&amp;gt;nume&amp;lt;/i&amp;gt; pe acea listă, ci pentru că am formulat întrebarea corect; sunt sigur că avea drepate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt o meritocraţie fără milă; sunt sigur că avea dreptate şi dacă aş fi fost un &amp;amp;quot;burete&amp;amp;quot;, aş fi fost ignorat sau flambat indiferent cine eram. Sugestia lui de a scrie despre acest incident pentru a îi educa pe alţii a dus la apariţia acestui ghid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Dacă nu vi se răspunde==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu primiţi nici un răspuns, nu o luaţi personal, în sensul că nu vrem să vă ajutăm. Uneori chiar nu ştie nimeni răspunsul. A nu primi un răspuns nu înseamnă că aţi fost ignorat, deşi e greu să vedeţi asta din exterior.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, să retrimiteţi aceeaşi întrebare e o idee proastă. E inutil şi deci deranjant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încercaţi să găsiţi ajutor în altă parte, în locuri mai potrivite nevoilor începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există multe grupuri locale sau online de utilizatori care sunt entuziaşti, fără a fi scris vreodată software. Aceste grupuri se formează pentru ca membrii să se poată ajuta între ei sau pentru a-i ajuta pe începători.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, sunt multe companii, mai mari sau mai mici, pe care le puteţi contracta pentru asistenţă tehnică (Red Hat şi Linuxcare sunt printre cele mai cunoscute; sunt multe altele). Nu fiţi oripilat de ideea de a plăti pentru asistenţă! În definitiv, dacă maşinii dvs i s-ar arde garnitura de chiulasă, aţi duce-o la un mecanic şi aţi plăti reparaţia. Chiar dacă software-ul nu v-a costat nimic, nu vă puteţi aştepta ca support-ul să fie întotdeauna gratuit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru software foarte răspândit, cum e Linux-ul, sunt cel puţin 10.000 utilizatori la fiecare dezvoltator. E imposibil ca o singură persoană să asigure support la peste 10.000 utilizatori. Ţineţi cont că deşi plătiţi pentru support, tot plătiţi mult mai puţin decât dacă ar fi trebuit să cumpăraţi si software-ul (în plus, support-ul pentru software-ul comercial este mai scump şi de calitate mai proastă decât support-ul pentru software open-source).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum să răspundeţi la întrebări==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Fiţi îngăduitor.&amp;lt;/i&amp;gt; Stress-ul cauzat de probleme îi poate face pe oameni să pară obraznici sau proşti, chiar când nu sunt.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comentaţi o greşeală off-line. Nu e necesară umilirea publică din cauza unei simple greşeli. Un începător cu adevărat s-ar putea să nu ştie cum să caute în arhive, sau unde este postat un FAQ.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă nu sunteţi siguri de un lucru, spuneţi aşa!&amp;lt;/i&amp;gt; Un răspuns greşit care sună competent e mai rău decât nici un răspuns. Nu daţi indicaţii greşite doar pentru că e distractiv să pari expert. Fiţi onest şi sincer; daţi un bun exemplu atât pentru cel care întreabă cât şi pentru ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă nu puteţi ajuta, nu încurcaţi.&amp;lt;/i&amp;gt; Nu faceţi glume despre proceduri care ar putea strica sistemul utilizatorului, pot fi interpretate ca indicaţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Puneţi întrebări de control pentru a extrage mai multe detalii.&amp;lt;/i&amp;gt; Dacă sunteţi bun la asta, cel care a întrebat poate afla lucruri noi, şi de ce nu, chiar dvs. Încercaţi să transformaţi o întrebare greşită într-una bună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deşi un simplu &amp;amp;quot;RTFM&amp;amp;quot; este justificat când răspundeţi unui leneş, direcţii către documentaţie (chiar în forma unor cuvinte cheie de folosit pe Google) sunt şi mai bune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă răspundeţi, răspundeţi cu ceva util.&amp;lt;/i&amp;gt; Nu sugeraţi soluţii greoaie când de fapt cel care întreabă foloseşte metoda sau uneltele greşite. Sugeraţi uneltele potrivite. Reformulaţi întrebarea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Ajutaţi comunitatea să înveţe din întrebare&amp;lt;/i&amp;gt; Când daţi de o întrebare bună, întrebaţi-vă cum poate fi îmbunătăţită documentaţia ca să nu mai fie pusă aceeaşi întrebare în viitor. Trimiteţi apoi un patch celui care întreţine documentaţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă a trebuit să vă documentaţi pentru a răspunde, &amp;lt;i&amp;gt;arătaţi cum aţi făcut, nu faceţi să pară că aţi scos răspunsul din burtă&amp;lt;/i&amp;gt;. A răspunde unei întrebări e ca şi cum i-aţi da unui om o pâine, a-i arăta cum să caute singur e ca şi cum i-aţi arăta cum se obţine pâinea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă aveţi nevoie de informaţii de bază, despre cum funcţionează calculatoarele, Internet-ul, Unix-ul, vedeţi [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când publicaţi software sau patch-uri pentru software, urmăriţi instrucţiunile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Mulţumiri==&lt;br /&gt;
Evelyn Mitchell a contribuit cu exemple de întrebări greşite şi a inspirat secţiunea &amp;amp;quot;Cum să răspundeţi la întrebări&amp;amp;quot;. Mikhail Ramendik a contribuit cu sugestii valoroase.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_se_pun_%C3%AEntreb%C4%83ri_%C3%AEn_mod_inteligent&amp;diff=4232</id>
		<title>Cum se pun întrebări în mod inteligent</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_se_pun_%C3%AEntreb%C4%83ri_%C3%AEn_mod_inteligent&amp;diff=4232"/>
				<updated>2008-03-24T11:32:57Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: revert&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 3.4 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Questions The Smart Way], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond] şi [mailto:rick@linuxmafia.com Rick Moen]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
'''Pentru cititori:''' daca va place sa dati linkul altora, incercati http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Cum_se_pun_intrebari_inteligente , nu contine diacritice care sa fie URL-encoded.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Introducere==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În lumea hackerilor, tipul de răspuns pe care îl veţi primi la întrebări tehnice depinde atât de formularea acestora cât şi de dificultatea elaborării unui răspuns. Acest ghid îşi propune să vă ajute să formulaţi întrebările în aşa fel încât să primiţi un răspuns satisfăcător.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum când folosirea open-source s-a răspândit pe scară largă, puteţi obţine deseori răspunsuri şi de la alţi utilizatori mai experimentaţi, nu doar de la hackeri. Ăsta e un lucru bun; utilizatorii tind să fie mai îngăduitori cu greşelile începătorilor. Totuşi, tratându-i şi pe aceştia ca pe hackeri cum e recomandat aici, e modul cel mai uşor de a obţine răspunsuri de la ei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegeţi este că hackerilor le plac problemele dificile şi întrebările care le solicită inteligenţa. Dacă nu era aşa, nu ne aflam aici. Dacă ne daţi o întrebare interesantă o să vă fim recunoscători; întrebările bune sunt un stimul şi un cadou. Întrebările bune ne ajută să ne clarificăm cunoştinţele şi adesea ridică probleme pe care nu le-am fi observat, sau la care nu ne-am fi gândit. Printre hackeri, „Bună intrebare!“ e un compliment sincer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ciuda acestor lucruri, hackerii au reputaţia că tratează întrebările simple cu ostilitate şi aroganţă. Uneori părem a fi automat nepoliticoşi cu începătorii si neştiutorii. Nu e deloc adevărat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Suntem de fapt ostili faţă de acele persoane care parcă nu vor să gândească şi nu-şi fac temele înainte să pună întrebări. Astfel de persoane nu sunt decât pierdere de vreme, iau fără să dea nimic înapoi, ne fac să pierdem timpul pe care l-am putea folosi pentru a răspunde la o intrebare mai interesantă sau unei persoane care merită într-adevăr. Îi numim pe aceştia „losers“ (din motive istorice, uneori este scris „lusers“).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ne dăm seama că sunt mulţi oameni care vor doar sa folosească programele noastre şi nu sunt interesaţi de detaliile tehnice. Pentru majoritatea oamenilor un computer este o unealtă, un mijloc pentru atingerea unui scop; au lucruri mai bune de făcut în viaţă. Realizăm asta şi nu ne aşteptăm ca toată lumea să fie interesată de chestiunile tehnice care ne fascinează pe noi. Totuşi, stilul nostru de a răspunde la întrebări este adaptat celor care &amp;lt;b&amp;gt;au&amp;lt;/b&amp;gt; acest interes si sunt dispuşi să participe activ la rezolvarea problemelor. Lucrul ăsta nu o să se schimbe, şi nici nu ar trebui; dacă s-ar întâmpla, am fi mai puţin eficienţi în treburile la care ne pricepem.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Suntem (în cea mai mare parte) voluntari. Ne luăm din timpul nostru pentru a răspunde la întrebări şi uneori suntem depăşiţi de cantitatea lor, aşa că le filtrăm fără milă. În particular, ignorăm întrebările de la persoane care se prezintă ca &amp;lt;i&amp;gt;losers&amp;lt;/i&amp;gt; pentru a ne putea folosi timpul mai eficient, cu ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă această atitudine vi se pare enervantă, elitistă sau arogantă, verificaţi-vă ipotezele. Nu vă cerem să faceţi plecăciuni în faţa noastră. Dimpotrivă, cei mai mulţi dintre noi ar prefera să vă trateze ca egali; sunteţi binevenit în comunitatea noastră, dacă depuneţi efortul necesar ca acest lucru să fie posibil. Pur şi simplu, nu este deloc economic să încercăm să ajutăm oameni care nu vor să se ajute singuri. E OK să fii neştiutor, NU E OK să faci pe prostul. &lt;br /&gt;
    &lt;br /&gt;
În concluzie, deşi nu este necesar să fiţi un expert pentru a ne capta atenţia, &amp;lt;i&amp;gt;este&amp;lt;/i&amp;gt; necesar să demonstraţi o atitudine care în timp duce la competenţă: atenţie, reflecţie, spirit de observaţie şi dorinţa de a participa activ la rezolvarea problemelor. Dacă nu vă convine această discriminare, vă sugerăm să apelaţi la servicii comerciale de asistenţă tehnică, în loc să ne cereţi să vă facem noi treaba gratuit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă decideţi să ne cereţi nouă ajutorul, nu vreţi să fiţi un &amp;lt;i&amp;gt;loser&amp;lt;/i&amp;gt;. Nu vreţi nici măcar să păreţi că sunteţi unul. Cel mai bun mod de a obţine rapid un răspuns folositor este să întrebaţi ca o persoană inteligentă, care are încredere în sine şi unele cunoştinţe, care se întâmplă să aibă nevoie de ajutor cu o problemă punctuală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Înainte de a întreba==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înainte de a trimite o întrebare tehnică pe email, într-un newsgroup sau forum, faceţi următoarele:&lt;br /&gt;
	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns căutând pe Web.&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns în manual.	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns într-un FAQ.	&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns prin analiză şi experiment.&lt;br /&gt;
* Încercaţi să găsiţi un răspuns la un prieten mai experimentat.&lt;br /&gt;
* Dacă sunteţi programator, încercaţi să găsiţi răspunsul citind codul sursă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când formulaţi întrebarea, arătaţi că aţi făcut întâi cele de mai sus; astfel demonstraţi că nu sunteţi un puturos care ne face să ne pierdem timpul. Şi mai bine, arătaţi ce aţi &amp;lt;b&amp;gt;descoperit&amp;lt;/b&amp;gt; făcând cele de mai sus. Ne place să răspundem celor care demonstrează că pot învăţa ceva din răspunsurile noastre. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când căutaţi pe Google, introduceţi textul mesajului de eroare pe care-l primiţi (căutaţi şi în Google Groups, nu doar pe web). E foarte posibil să ajungeţi direct la documentaţia referitoare la problemă, sau la un thread pe un mailing list care conţine răspunsul. Chiar dacă nu găsiţi nimic relevant, ajută să puteţi spune „Am căutat pe google după cuvintele următoare dar nu am găsit nimic folositor“ la începutul mesajului prin care cereţi ajutor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vă grăbiţi. Nu vă aşteptaţi să puteţi rezolva o problemă complicată în câteva secunde de căutat pe Google. Citiţi şi asimilaţi FAQ-urile, relaxaţi-vă şi dedicaţi problemei o anumită perioadă de gândire înainte să abordaţi experţii. Credeţi-ne, îşi vor da seama din întrebările dumneavoastră cât de mult aţi citit şi v-aţi gândit, şi vor fi mai dornici să vă ajute dacă sunteţi pregătit. Nu lansaţi imediat întregul repertoriu de întrebări doar fiindcă prima căutare nu a produs nici un rezultat (sau a produs prea multe rezultate).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pregătiţi-vă bine întrebarea, gândiţi-o până la capăt. Întrebările care sună incomplet vor primi un răspuns pe măsură, sau deloc. Cu cât este mai clar că aţi încercat să vă rezolvaţi singur problema, cu atât e mai probabil să primiţi ajutor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aveţi grijă să nu puneţi o întrebare greşită. Dacă întrebarea porneşte de la ipoteze greşite, e foarte probabil ca cineva să vă răspundă literal, în speranţa că veţi învăţa ceva primind exact ce-aţi cerut în loc de ceea ce aveaţi nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Niciodată să nu consideraţi că aveţi &amp;lt;b&amp;gt;dreptul&amp;lt;/b&amp;gt; la un răspuns. Nu-l aveţi; în definitiv, nu plătiţi pentru acest serviciu. Veţi câştiga un răspuns, punând o întrebare cu substanţă, interesantă, care ne dă de gândit, o întrebare care contribuie implicit la experienţa comunităţii mai degrabă decât o cerere pasivă de informaţii de la ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Arătaţi că sunteţi dispus să contribuiţi la elaborarea unei soluţii. „Poate să mă îndrume cineva?“, „Ce lipseşte din exemplul meu?“ şi „Pe ce site ar mai trebui să mă uit?“ au şanse mult mai mari să primească un răspuns, decât „Vă rog să-mi spuneţi exact cum să fac!“ pentru că arată că aveţi doar nevoie de o mică îndrumare în direcţia bună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Când întrebaţi==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atenţie unde întrebaţi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Folosiţi-vă discernământul în alegerea locului unde puneţi întrebarea. E foarte probabil să fiţi ignorat sau catalogat ca &amp;lt;i&amp;gt;loser&amp;lt;/i&amp;gt;, dacă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* postaţi întrebarea pe un forum unde este offtopic&lt;br /&gt;
* postaţi o întrebare elementară pe un forum unde se aşteaptă probleme tehnice complexe, sau invers&lt;br /&gt;
* postaţi pe mai multe grupuri simultan&lt;br /&gt;
* trimiteţi un mesaj direct către cineva care nu vă e cunoscut personal sau nu e direct responsabil pentru rezolvarea problemei&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii ignoră întrebările puse în locurile greşite pentru a-şi proteja canalele de comunicaţie de zgomot inutil. Nu doriţi să fiţi în această situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul pas, deci, este găsirea forumului potrivit. Iarăşi, Google sau alte motoare de căutare vă sunt prieteni. Folosiţi-le pentru a găsi pagina de web a proiectului dedicat hardware-ului sau software-ului care vă face probleme. De obicei o să conţină link-uri către o lista de FAQ (Frequently Asked Questions), lista de email a proiectului şi arhiva acesteia. Listele de email sunt ultimul loc unde veţi cere ajutor, dacă prin eforturi proprii (inclusiv &amp;lt;b&amp;gt;citirea&amp;lt;/b&amp;gt; acelor FAQ) nu găsiţi o soluţie. Pagina de web a proiectului mai poate descrie o procedură de raportare a bug-urilor. Dacă există, citiţi-o cu atenţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lansarea unui mesaj către o persoană sau forum cu care nu sunteţi familiar e cel puţin riscantă. De exemplu, nu presupuneţi că autorul unei pagini de web informative doreşte să vă fie consultant gratuit. Nu faceţi presupuneri optimiste că întrebarea va fi binevenită; dacă nu sunteţi sigur, întrebaţi în altă parte sau deloc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când alegeţi un forum, newsgroup sau listă de email, nu vă luaţi doar după numele lor; căutaţi un FAQ sau regulile grupului pentru a verifica dacă întrebarea dvs. este pe subiect (on-topic). Citiţi o parte din mesajele anterioare înainte de a posta ca să aveţi o idee despre cum se desfăşoară discuţiile. De fapt, e o idee foarte bună să căutaţi in arhivele grupului după câteva cuvinte cheie ale problemei, înainte de a posta. Puteţi găsi chiar răspunsul, sau vă poate ajuta să formulaţi mai bine întrebarea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu trimiteţi simultan mesaje către toate canalele disponibile, e similar cu strigatul şi irită. Luaţi-le pe rând.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înţelegeţi întâi subiectul! O greşeală clasică este să întrebaţi despre interfaţa de programare Unix sau Windows într-un forum dedicat unui limbaj, unei biblioteci sau unelte portabile pe ambele sisteme. Dacă nu vă este clar de ce asta e o problemă, mai bine vă abţineţi până vă lămuriţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, întrebările postate pe un forum public bine ales au şanse mai bune să-şi găsească un răspuns decât aceleaşi întrebări pe un forum privat, din mai multe motive: în primul rând, masa mai mare de oameni care pot răspunde. Apoi, mărimea audienţei; hackerii răspund mai degrabă unei întrebări care ajută mai multă lume, decât celor care sunt de folos doar câtorva persoane.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De înţeles, hackerii talentaţi sau autorii de programe foarte cunoscute primesc oricum mai multe mesaje greşit adresate decât norma. Puteţi fi picătura care umple paharul. De mai multe ori, coautori în proiecte cunoscute şi-au încetat participarea, datorită numărului prea mare de mesaje inutile venite pe adresa de mail personală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Forumurile Web si canalele IRC orientate către începători===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Grupul de utilizatori local sau distribuţia dvs. de Linux pot îndruma către forumuri Web sau canale IRC unde începătorii pot primi ajutor. Acestea sunt un bun punct de plecare, mai ales dacă vi se pare că vă loviţi de o problemă relativ simplă sau comună. Existenţa unui canal IRC e o invitaţie deschisă să puneţi întrebări si puteţi primi adesea răspunsul imediat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De fapt, dacă programul care vă creeaza probleme face parte din distribuţie (cum se întâmplă de obicei), e chiar mai bine să întrebaţi pe liste/forumuri ale distribuţiei respective înainte să încercaţi pe cele ale proiectului. Hackerii lor s-ar putea să vă spună doar „folosiţi versiunea &amp;lt;b&amp;gt;noastră&amp;lt;/b&amp;gt;“.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Înainte de a posta pe un forum Web, verificaţi dacă are o funcţie de căutare. Dacă da, încercaţi câteva căutări referitoare la problema dvs; poate ajută. Chiar dacă aţi folosit un motor de căutare pe Web înainte (cum ar fi trebuit), căutaţi şi pe forum; e posibil ca nu tot forumul să fi fost indexat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din ce în ce mai frecvent, proiectele oferă asistenţă utilizatorilor pe forumuri Web sau canale IRC, păstrând listele de email pentru discuţii legate de dezvoltare. Uitaţi-vă întâi după primele când aveţi nevoie de ajutor în legătură cu un proiect anume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Pasul doi: listele de email ale proiectului===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când un proiect are o listă de email, scrieţi pe aceasta, nu direct către programatorii implicaţi, chiar dacă vi se pare că ştiţi exact cine vă poate da cel mai bun răspuns. Uitaţi-vă în documentaţia proiectului şi în pagina de Web după adresa unei liste de email. Iată câteva motive: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Orice întrebare suficient de bună pentru unul dintre programatori va fi interesantă pentru întregul grup. Pe de altă parte, faptul că întrebarea e prea stupidă pentru listă nu e o scuză pentru a-i agasa pe programatori personal.&lt;br /&gt;
* Întrebând pe listă permiteţi o mai bună împărţire a muncii între programatori. Un programator individual (în special dacă e vorba despre leader-ul proiectului) poate fi prea ocupat pentru a vă răspunde.&lt;br /&gt;
* Majoritatea listelor de email sunt arhivate şi indexate de motoarele de căutare. Altcineva va putea găsi întrebarea dvs. şi răspunsurile pe web, în loc să întrebe din nou pe listă.&lt;br /&gt;
* Dacă o anumită întrebare se tot repetă, e o indicaţie că documentaţia sau chiar software-ul respectiv se pot îmbunătăţi pentru a fi mai puţin ambigue. Dacă întrebările respective s-ar pune în particular, nimeni nu ar avea o vedere de ansamblu asupra întrebărilor mai frecvente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă un proiect are atât o listă (sau forum) pentru utilizatori cât şi una pentru programatori (hackeri) şi nu lucraţi efectiv cu codul sursă al programului, întrebaţi pe lista pentru utilizatori. Nu presupuneţi că sunteţi binevenit pe lista de dezvoltare, unde probabil că întrebarea va fi tratată ca zgomot.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Bineînţeles, dacă sunteţi &amp;lt;b&amp;gt;sigur&amp;lt;/b&amp;gt; că întrebarea nu e trivială şi nu primiţi răspuns pe lista pentru utilizatori timp de mai multe zile, încercaţi şi cealaltă listă. Ar fi indicat să monitorizaţi o perioadă lista, pentru a fi familiar cu obiceiurile grupului (o idee bună pentru orice listă privată).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu găsiţi o listă de email pentru un proiect şi aveţi doar adresa autorului (maintainer), scrieţi-i acestuia. Chiar şi aşa, nu presupuneţi că nu există o listă. Menţionaţi în mesajul dvs. că nu aţi găsit-o. De asemenea, menţionaţi că nu aveţi nimic împotrivă să vă fie retrimis mesajul către alte persoane. (Mulţi consideră că mesajele private, chiar dacă nu conţin nimic secret, trebuie să rămână private. Dându-vă acordul pentru retransmiterea mesajului dvs. îi permiteţi să aleagă el modul de tratare a cererii).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi linii de subiect relevante===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe listele de email, newsgroups sau forumurile Web, linia de subiect vă dă ocazia să captaţi atenţia experţilor, în circa 50 caractere. Nu o irosiţi cu sintagme de genul „ajutor“ (ca să nu mai vorbim de „AJUTOR!!!!“; mesajele cu un astfel de subiect vor fi ignorate din reflex). Nu încercaţi să ne impresionaţi cu dificultăţile dvs; folosiţi acel spaţiu pentru o descriere concisă a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O convenţie utilă pentru linia de subiect, folosită de multe organizaţii de asistenţă tehnică, este forma „obiect - deviaţie“. „Obiect“ desemnează acel lucru care are o problema, iar „deviaţie“ descrie abaterea de la comportamentul aşteptat.&lt;br /&gt;
    &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :AJUTOR! Placa video nu funcţionează cum trebuie!!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :XFree86 4.1 forma cursorului incorectă, chipset Fooware MV1005&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Şi mai inteligent :XFree86 4.1 cursorul mouse-ului, chipset Fooware MV1005 - desenat incorect    &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Redactarea unui subiect de forma „obiect - deviaţie“ vă va forţa să gândiţi problema în detaliu. Ce anume este afectat? Doar cursorul mouse-ului, sau şi restul graficii? Se întâmplă doar cu XFree86? Doar cu versiunea 4.1? Se întâmplă doar cu chipset-ul Fooware? Doar cu modelul MV1005? Un hacker care vede un astfel de subiect poate înţelege imediat cu ce anume aveţi probleme &amp;lt;b&amp;gt;şi&amp;lt;/b&amp;gt; care sunt acelea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginaţi-vă că vă uitaţi la index-ul arhivei de întrebări, care vă arată doar liniile de subiect. Faceţi în aşa fel încât subiectul să reflecte întrebarea suficient de bine încât următoarea persoană care va căuta în arhivă răspunsul la o întrebare similară cu a dvs. să o găsească uşor şi să nu întrebe din nou acelaşi lucru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă puneţi o întrebare într-un răspuns (reply la un email anterior), schimbaţi linia de subiect pentru a se vedea că puneţi o întrebare. Un subiect ca &amp;amp;quot;Re: test&amp;amp;quot; sau &amp;amp;quot;Re: new bug&amp;amp;quot; e puţin probabil să atragă atenţia. De asemenea, ştergeţi din mesaj textul vechi, păstrând un minim necesar pentru a-l face coerent pentru cititori noi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu folosiţi funcţia &amp;amp;quot;reply&amp;amp;quot; pe un mesaj de pe listă pentru a porni un thread nou, fără legătură, sau vă limitaţi audienţa. Unii clienţi de mail, ca mutt, permit utilizatorului să sorteze mesajele după thread şi să împacheteze (fold) toate mesajele dintr-un thread într-o singură linie de subiect. Cei care fac asta, pur şi simplu nu vor vedea mesajul dvs.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Schimbarea liniei de subiect nu este suficientă. Mutt, probabil şi alte programe, se uită la alte informaţii din header-ul mesajelor pentru a determina thread-ul din care fac parte, nu la linia de subiect. Scrieţi un mesaj nou.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe forumurile Web regulile sunt puţin diferite, deoarece mesajele sunt de obicei legate de un thread şi nu sunt vizibile decât în contextul acelui thread. Schimbarea subiectului pentru a pune o întrebare nu este esenţială (nu toate forumurile permit linii diferite de subiect la fiecare mesaj, şi oricum nu le citeşte nimeni). Dar a pune o întrebare într-un thread existent e o practică dubioasă, pentru că întrebarea nu va fi văzută decât de cei care urmăresc acel thread. Deci, dacă nu sunteţi extrem de sigur că vreţi un răspuns doar de la cei activi în thread, porniţi unul nou.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu îngreunaţi răspunsul===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă încheiaţi mesajul cu „Vă rog să răspundeţi pe adresa...“, e foarte puţin probabil să vă răspundă cineva. Dacă nu puteţi fi deranjat pentru câteva secunde să setaţi câmpul Reply-To din header, nici noi nu putem fi deranjaţi pentru a ne gândi la problema dvs. Dacă programul de mail nu vă permite acest lucru, folosiţi unul mai bun. Dacă sistemul dvs. de operare nu are un program care să permită acest lucru, folosiţi un sistem de operare mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe forumurile Web e nepoliticos să solicitaţi un răspuns direct pe email în afara cazului în care informaţia pe care o solicitaţi e confidenţială (şi consideraţi dintr-un motiv oarecare că cineva e dispus să v-o transmită doar dvs, nu şi celorlalţi de pe forum). Dacă doriţi să primiţi un răspuns pe email configuraţi forumul să îl trimită astfel; această facilitate este foarte răspândită, o puteţi găsi sub numele „watch this thread“, „send email on answers“ etc).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi un limbaj clar, corect gramatical şi ortografic===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Experienţa ne arată că cei dezordonaţi sau neatenţi la scriere, sunt la fel şi în gândire sau programare (suficient de frecvent încât aceasta să fie regula, nu excepţia). Răspunsul la întrebările neatenţilor şi dezordonaţilor nu ne aduce vreo satisfacţie; mai bine facem altceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşadar, e important să vă exprimaţi ideile clar şi corect. Dacă nu sunteţi dispuşi să faceţi efortul acesta, nici noi nu suntem dispuşi să vă acordăm atenţie. Cizelaţi-vă limbajul. Nu trebuie să fie rigid sau să sune oficial, hackerii apreciază un limbaj informal, jargonul şi umorul, atunci când sunt folosite cu precizie. Dar &amp;lt;b&amp;gt;trebuie&amp;lt;/b&amp;gt; să fie precise, pentru a arăta că gândiţi şi sunteţi atent.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ortografia, punctuaţia, trebuie să fie corecte. Nu încurcaţi (în engleză) „its“  cu „it's“, „loose“ cu „lose“ sau „discrete“ cu „discreet“. NU FOLOSIŢI DOAR LITERE MARI, se consideră că ţipaţi (scrisul doar cu litere mici e doar ceva mai puţin enervant, pentru că este dificil de urmărit. Alan Cox este scuzat, dvs. nu).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, dacă scrieţi ca un semi-analfabet, e foarte probabil să fiţi ignorat. Limbajul l33t skript kiddie h4x0r este reţeta sigură ce garantează că nu veţi primi nimic în afară de tăcere (sau, în cel mai bun caz, dispreţ şi sarcasm).&lt;br /&gt;
        &lt;br /&gt;
Dacă folosiţi altă limbă decât cea maternă, veţi fi tratat cu oarece îngăduinţă pentru erorile gramaticale sau ortografice, dar nu mai mult. Lenea tot nu va fi tolerată (şi da, de obicei&lt;br /&gt;
diferenţa e sesizabilă). De asemenea, dacă nu ştiţi ce limbi vorbesc ceilalţi, folosiţi engleza. Întrebările în limbi străine majorităţii vor fi bineînţeles ignorate, iar engleza este limba&lt;br /&gt;
universală pe Internet. Scriind în engleză scad şansele ca întrebarea dvs. să fie ignorată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Folosiţi un format uşor de citit===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă faceţi întrebarea greu de citit în mod artificial, ea va fi&lt;br /&gt;
mai degrabă ignorată în favoarea altora. Aşadar:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* trimiteţi email text, nu HTML    &lt;br /&gt;
* ataşamentele sunt de obicei OK, dar numai când au un conţinut relevant (ca de exemplu fişiere sursă sau patch), şi nu adăugate automat de clientul dvs de mail (cum ar fi o copie a mesajului dvs în alt format)&lt;br /&gt;
* nu trimiteţi mesaje în care paragrafe întregi sunt scrise pe o singură linie (e greu de răspuns doar la o porţiune din mesaj). Presupuneţi că cititorii folosesc un ecran text de 80 caractere lăţime şi spargeţi rândurile în consecinţă, la ceva mai puţin de 80 caractere.&lt;br /&gt;
* în schimb, &amp;lt;b&amp;gt;nu&amp;lt;/b&amp;gt; spargeţi la o coloană fixată rândurile ce conţin date (loguri, istoric de comenzi). Datele trebuie incluse exact în forma în care au fost generate, pentru ca cititorii să vadă acelaşi lucru pe care l-aţi văzut si dvs.&lt;br /&gt;
* nu folosiţi codarea MIME Quoted-Printable pe un forum de limbă engleză. Această codare poate e necesară când folosiţi o limbă pentru care setul ASCII nu e suficient, dar nu este suportată de toţi agenţii de mail. Când nu este interpretată corect, apar acele semne urâte (=20) prin text.&lt;br /&gt;
* nu vă aşteptaţi &amp;lt;b&amp;gt;niciodată&amp;lt;/b&amp;gt; să putem citi formate de document proprietare ca Microsoft Word sau Excel. Majoritatea reacţionăm la aşa ceva cam cum ar reacţiona oricine la vederea unei balegi la intrarea în casă. Chiar când putem, tehnic vorbind, să le citim, urâm chestia asta.&lt;br /&gt;
* dacă trimiteţi email din Windows, opriţi facilitatea stupidă a Microsoft numită „Smart Quotes“ pentru a evita apariţia de caractere în plus în mesaj&lt;br /&gt;
* pe forumurile Web, nu abuzaţi de smiley-uri si facilităţile HTML (când există). Unul-două smiley-uri sunt OK, dar colorarea cât mai variată a textului e neserioasă. Abuzul de smiley-uri, culori şi fonturi vă recomandă ca pe o adolescentă jucăuşă, o idee nu foarte bună, în afară de cazul în care sunteţi mai atras de sex decât de un răspuns. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă folosiţi un client de mail cu interfaţă în mod grafic (Netscape Messenger, MS Outlook sau altele asemenea) aveţi grijă: puteţi încălca aceste reguli folosind setările implicite. Majoritatea au o comandă „View Source“ în meniu. Folosiţi-o pe mesajele deja trimise pentru a verifica dacă trimiteţi doar text sau şi alte lucruri inutile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Fiţi precis în descrierea problemei===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* descrieţi clar simptomele problemei sau bug-ului&lt;br /&gt;
* descrieţi mediul în care apar (arhitectură, sistem de operare, aplicaţie, etc). Precizaţi versiunea distribuţiei folosite (ex: „Fedora Core 2“, „Slackware 9.1“, etc).&lt;br /&gt;
* descrieţi investigaţiile pe care le-aţi făcut asupra problemei                           &lt;br /&gt;
* descrieţi etapele pe care le-aţi parcurs pentru a diagnostica problema &lt;br /&gt;
* descrieţi schimbările recente în configuraţia calculatorului (hardware şi software) care ar putea fi relevante                            &lt;br /&gt;
* încercaţi să anticipaţi întrebările ajutătoare pe care hackerii vi le-ar putea pune şi pe cât posibil furnizaţi acele informaţii în avans. Simon Tatham a scris un eseu intitulat [http://www.chiark.greenend.org.uk/~sgtatham/bugs.html How to Report Bugs Effectively] pe care vi-l recomand cu căldură.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Multe informaţii nu înseamnă precizie===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi precis nu înseamnă să puneţi cantităţi uriaşe de cod sursă sau date într-o cerere de ajutor. Dacă aveţi un test complicat la care aplicaţia nu se comportă corect, încercaţi să-l reduceţi la minimul necesar care declanşează problema.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lucrul ăsta e folositor din cel puţin trei motive. Unu: va fi evident că aţi depus eforturi pentru simplificarea întrebării, ceea ce vă sporeşte şansele de a primi un răspuns. Doi: simplificarea întrebării face mai probabilă primirea unui răspuns &amp;lt;b&amp;gt;folositor&amp;lt;/b&amp;gt;. Trei: rafinând formularea problemei e posibil să găsiţi singur o rezolvare sau metodă de evitare a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu pretindeţi că aţi descoperit un bug===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când aveţi o problemă cu un program, nu pretindeţi că aţi găsit un bug decât dacă sunteţi foarte, &amp;lt;i&amp;gt;foarte&amp;lt;/i&amp;gt; sigur. Sfat: dacă nu puteţi furniza cod sursă care repară problema sau un test&lt;br /&gt;
care să demonstreze regresia faţă de o versiune anterioară, probabil nu sunteţi suficient de sigur. Acest lucru este valabil şi pentru paginile de web sau documentaţie. Dacă găsiţi un&lt;br /&gt;
bug în documentaţie, ar trebui să prezentaţi un text corect şi locul în care trebuie aşezat în documentaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ţineţi cont că sunt mulţi alţi utilizatori care nu au problema dvs. Altfel, aţi fi aflat despre ea citind documentaţia şi căutând pe web (aţi făcut asta, nu?). E foarte posibil să faceţi dvs. ceva greşit, nu programul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei care au scris programul lucrează din greu pentru a-l face să funcţioneze cât mai bine. Dacă pretindeţi că aţi găsit un bug, sugeraţi că ei au făcut ceva greşit, şi e posibil să-i jigniţi chiar dacă aveţi dreptate. Nu e deloc diplomatic să includeţi cuvântul „bug“ în linia de subiect a mesajului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când puneţi întrebarea, e bine să o formulaţi plecând de la presupunerea ca &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; sunteţi cel care face ceva greşit, chiar dacă în particular sunteţi foarte sigur că aţi găsit un bug. Dacă într-adevăr e un bug, veţi afla despre asta într-un răspuns. E preferabil să se scuze autorii dacă bug-ul e real, decât să fiţi pus în aceeaşi situaţie în caz că v-aţi înşelat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Milogeala nu impresionează şi nu înlocuieşte efortul propriu===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unii oameni care au înţeles că nu trebuie să fie aroganţi sau nepoliticoşi când cer ajutor cad în extrema cealaltă: „Ştiu că sunt un biet începător neajutorat, dar...“. Atitudinea asta e enervantă mai ales atunci când este însoţită de o descriere prea vagă a problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pierdeţi timpul (dvs. şi al nostru) cu astfel de maimuţăreli. Prezentaţi contextul şi întrebarea cât de clar puteţi. Vă pune într-o lumină mai bună decât cea descrisă mai sus.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Uneori forumurile Web au secţiuni dedicate începătorilor. Dacă vi se pare că aveţi o întrebare de începător, acolo îi e locul, dar nu exageraţi cu milogeala nici acolo.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi simptomele problemei, nu presupunerile dvs===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu e deloc folositor să le spuneţi hackerilor ce credeţi că poate cauza probleme (dacă aţi fi atât de bun la diagnoză, aţi mai cere ajutorul altora?). Descrieţi exact simptomele observate, nu interpretări şi teorii proprii. Lăsaţi-i pe ei să facă interpretările. Dacă o presupunere a dvs. vi se pare foarte relevantă, introduceţi-o ca atare („Eu cred că...“) şi arătaţi de ce e insuficientă pentru rezolvarea problemei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :Primesc frecvent SIG11 la compilarea kernel-ului, bănuiesc că un traseu e crăpat pe placa de bază. Cum verific aşa ceva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :	Pe un K6/233 cu placa de bază FIC-PA2007 (chipset VIA Apollo VP2) cu 256MB Corsair PC133, primesc din ce în ce mai des SIG11 la circa 20 minute de la pornire, când compilez un kernel (niciodată în primele 20 minute). După un reboot problema reapare imediat, dar după ce-l las stins peste noapte nu. Am schimbat RAM-ul, nu ajută. Aşa arată mesajele de eroare la compilare [...]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deoarece acest subiect pare a fi unul greu de insusit, aceasta fraza va va aduce aminte: &amp;quot;Toti diagnosticienii sunt din Missouri.&amp;quot; Motoul oficial al statului Missouri este &amp;quot;Arata-mi&amp;quot;, stabilit in 1899, cand congressmanul Willard D. Vandiver a zis &amp;quot;Ma trag dintr-un tinut care cultiva porumb si bumbac si scaieti si Democrati, iar elocventa spumanta nici nu ma convinge si nici nu ma satisface. Sunt din Missouri. Trebuie sa-mi arati.&amp;quot; In cazul diagnosticianului, nu este vorba de scepticism ci de o nevoie adevarata de a vedea ceva cat mai apropiat de ceea ce vedeti dvs., in locul presupunerilor si rezumatelor dvs. Aratati-ne.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi simptomele problemei în ordine cronologică===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai utile indicii despre natura unei probleme care apare frecvent, sunt evenimentele dinaintea manifestării acesteia. Ar trebui, deci, să descrieţi ce făceaţi în momentul în care a apărut problema. Dacă e vorba de comenzi din linia de comandă, un log al sesiunii care să conţină ultimele circa 20 linii poate fi foarte util.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă programul care a crăpat are opţiuni pentru diagnostic (ex: -v pentru verbose (eng: detaliat)), gândiţi-vă ce informaţii furnizate pot fi utile şi includeţi-le în log.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă textul ajunge să fie foarte lung (mai lung de circa patru paragrafe), descrieţi sumar problema la început, urmând apoi detaliile în ordine cronologică. Hackerii care vă citesc o să aibă o idee la ce să se aştepte.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Descrieţi obiectivul, nu paşii intermediari===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă încercaţi să aflaţi cum puteţi face un lucru (spre deosebire de cazul în care raportaţi un bug), începeţi prin a vă descrie obiectivul. Doar după aceea descrieţi etapa intermediară la care v-aţi blocat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adesea cei care au nevoie de ajutor au în minte un obiectiv greu de atins dar rămân blocaţi într-o etapă pe care o consideră necesară pentru realizarea acelui obiectiv. Atunci, ei solicită ajutor pentru a depăşi etapa, dar nu îşi dau seama că poate calea aleasă e greşită.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Stupid :Cum fac să selectez culorile în FooDraw, dându-le valorile hexazecimale?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
; Inteligent :Încerc să schimb (în FooDraw) paleta de culori a unei imagini. Singurul mod în care cred că s-ar putea face asta e să schimb manual fiecare culoare din paletă, dar nu îmi dau seama cum se introduc direct valorile hexazecimale pentru culori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare este mai bună, pentru că permite formularea unui răspuns în care să se sugereze un instrument mai potrivit pentru sarcina respectivă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu solicitaţi răspunsuri private===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii consideră că rezolvările problemelor trebuie să fie făcute în public, printr-un proces transparent în care primele tentative de răspuns ar trebui să fie corectate de către cei mai experimentaţi, când aceştia observă că sunt incomplete sau incorecte. În acest fel ei pot fi recompensaţi prin recunoaşterea competenţelor şi cunoştinţelor de către comunitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când cereţi un răspuns privat întrerupeţi procesul în sine şi anulaţi potenţialele beneficii. Nu faceţi acest lucru. Este alegerea celui care răspunde să o facă privat, şi acest lucru se întâmplă de obicei pentru că întrebarea e prost formulată sau atât de banală încât nu prezintă interes pentru ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o singură excepţie de la regulă. Dacă întrebarea e probabil să genereze multe răspunsuri similare, cuvintele magice sunt &amp;amp;quot;trimiteţi-mi mie răspunsurile, şi o să fac un rezumat pe listă &amp;amp;quot;. E elegant să preveniţi încărcarea listei de mail sau newsgroup-ului cu o mare de răspunsuri, majoritatea identice (trebuie să vă ţineţi de cuvânt cu rezumatul).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Puneţi întrebări concrete, punctuale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebările deschise dezbaterilor tind să fie văzute ca pierdere de vreme. Persoanele care vă pot da cele mai folositoare răspunsuri sunt totodată şi cele mai ocupate (fie şi pentru că ei sunt cei care au cel mai mult de contribuit). Ei sunt de obicei alergici la chestiuni care pot mânca un timp nedeterminat, aşa că nu apreciază acest gen de întrebări.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mai probabil să primiţi un răspuns folositor dacă prezentaţi o problemă concretă (solicitaţi indicaţii, trimiteţi cod, doriţi validarea unui patch, etc). Îşi vor putea astfel concentra atenţia asupra problemei şi vor putea pune o limită superioară a timpului alocat dvs. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a înţelege, gândiţi-vă la expertiza lor ca la o resursă abundentă şi la timpul disponibil ca la o resursă rară. Cu cât solicitaţi mai puţin timp alocat, cu atât e mai probabil să primiţi un răspuns de la un hacker foarte bun dar foarte ocupat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E bine deci să încercaţi minimizarea timpului necesar pentru a vă răspunde, ceea ce nu e întotdeauna acelaşi lucru cu simplificarea problemei. De exemplu, „Puteţi să-mi indicaţi o explicaţie bună pentru X?“ e o întrebare mult mai bună decât „Puteţi să-mi explicaţi X, vă rog?“ Dacă aveţi un program care nu funcţionează, e mai bine de obicei să întrebaţi ce este greşit în cod decât să cereţi să vi-l repare cineva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Când întrebaţi despre cod===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu rugaţi pe alţii să vă găsească problemele în codul dvs. fără a le da un indiciu asupra cărui fel de problemă ar trebui să caute. Dacă postaţi câteva sute de linii de cod odată cu comentariul &amp;quot;nu funcţionează&amp;quot; veţi fi ignorat. Postarea a 12 linii de cod cu comentariul &amp;quot;după linia 7 mă aşteptam să văd &amp;lt;x&amp;gt; dar am primit &amp;lt;y&amp;gt;&amp;quot; are şanse mult mai mari să vă obţină un răspuns.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă doriţi doar o evaluare a codului, menţionaţi asta la început, şi fiţi expliciţi în privinţa căror zone credeţi că trebuiesc evaluate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nu puneţi întrebări din tema pentru acasă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii depistează uşor astfel de întrebări, pentru că pe majoritatea le-am rezolvat şi noi. Acele probleme sunt pentru ca &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; să le rezolvaţi, ca să învăţaţi ceva. E OK să cereţi mici indicaţii, dar nu soluţia completă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă suspectaţi că o întrebare ce v-a fost adresată face parte din această categorie, dar totuşi nu aveţi un răspuns, puteţi încerca să întrebaţi în grupurile de utilizatori sau (în ultimă instanţă) pe listele pentru utilizatori. În timp ce hackerii &amp;lt;b&amp;gt;vor depista&amp;lt;/b&amp;gt; natura problemei, utilizatorii mai avansaţi vă pot da măcar unele indicaţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Reduceţi numărul întrebărilor irelevante===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rezistaţi tentaţiei de a încheia mesajele cu întrebări lipsite de conţinut de genul „Poate să mă ajute cineva?“ sau „Exista vreo soluţie?“. În primul rând, dacă aţi descris măcar pe jumătate coerent problema, astfel de adăugiri sunt superflue. În al doilea rând, pentru că sunt superflue, sunt iritante şi vi se poate răspunde cât se poate de corect din punct de vedere logic &amp;amp;quot;Da, poţi fi ajutat&amp;amp;quot; sau &amp;amp;quot;Nu, nu te poate ajuta nimeni.&amp;amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, este bine să evitaţi întrebările cu răspuns da/nu. [http://homepages.tesco.net/~J.deBoynePollard/FGA/questions-with-yes-or-no-answers.html yes-or-no answer]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Urgent pentru dvs, nu şi pentru noi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu solicitaţi un răspuns rapid, chiar dacă aveţi nevoie de el, marcând mesajul ca Urgent. E problema dvs, nu a noastră. Mimarea unei urgenţe e neproductivă: majoritatea hackerilor va şterge pur şi simplu mesajul, ca o încercare egoistă şi obraznică de a primi atenţie specială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o mică excepţie de la regulă. Dacă menţionaţi că folosiţi un program în circumstanţe ce-i oferă o expunere publică mare, e posibil să primiţi atenţie; într-o astfel de situaţie, dacă sunteţi presat de timp, şi spuneţi asta politicos, aveţi şansa să primiţi un răspuns mai rapid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Este totuşi riscant să faceţi presupuneri că hackerii vor fi interesaţi doar din acest motiv, valorile lor fiind probabil diferite. Să postaţi de pe Staţia Spaţială Internaţională probabil că se califică, dar dacă postaţi din partea unei mari organizaţii caritabile sau politice aproape sigur nu. Un mesaj de genul &amp;amp;quot;Urgent: ajutaţi-mă să salvez balenele verzi!&amp;amp;quot; vă va face ţinta unui flame chiar din partea hackerilor care consideră salvarea balenelor verzi un lucru important.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu vă este clar de ce e aşa, recitiţi acest document până când înţelegeţi, înainte să postaţi în vreun fel.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Puţină politeţe nu strică===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fiţi politicos. Folosiţi &amp;amp;quot;Vă rog&amp;amp;quot; şi &amp;amp;quot;Mulţumesc pentru atenţie&amp;amp;quot;. Arătaţi că apreciaţi faptul că sunteţi ajutat gratis.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sincer, politeţea nu este la fel de importantă (şi nu este un substitut) ca scrierea corectă, clară, precisă, evitarea formatelor proprietare, etc; am prefera să primim mesaje mai abrupte, dar tehnice, decât unele vagi, pline de politeţuri (ţineţi cont că ne plac problemele din care avem ceva de învăţat).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Totuşi, dacă nu sunteţi foarte tehnic, puţină politeţe vă va ajuta să primiţi un răspuns.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie menţionat că singura obiecţie serioasă pe care am primit-o de la hackeri veterani la acest HOWTO, se referea la recomandarea noastră anterioară de a folosi &amp;amp;quot;Mulţumesc cu&lt;br /&gt;
anticipaţie&amp;amp;quot;. Unii au considerat că sugerează intenţia de a nu mulţumi ulterior. Recomandarea noastră e fie să folosiţi &amp;amp;quot;Mulţumesc cu anticipaţie&amp;amp;quot; &amp;lt;b&amp;gt;şi&amp;lt;/b&amp;gt; să mulţumiţi ulterior celor care v-au răspuns, sau să folosiţi doar la final o formulă de genul &amp;amp;quot;Mulţumesc pentru atenţie&amp;amp;quot;)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Reveniţi cu descrierea soluţiei===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După rezolvarea problemei, reveniţi cu un scurt mesaj pentru cei care v-au ajutat; spuneţi-le ce-a ieşit şi mulţumiţi-le pentru ajutor. Dacă problema a captat suficient interes pe o listă de mail sau newsgroup, acolo ar trebui să postaţi această notiţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ideal, răspunsul ar trebui să fie în thread-ul pornit de la întrebarea iniţială şi ar trebui să fie etichetat cu ceva de genul &amp;lt;b&amp;gt;REZOLVAT&amp;lt;/b&amp;gt; în linia de subiect. Pe listele cu trafic mare, un cititor care va vedea un thread despre &amp;amp;quot;problema X&amp;amp;quot; va şti să nu piardă timpul cu acel thread dacă vede un mesaj cu subiectul &amp;amp;quot;problema X - REZOLVAT&amp;amp;quot; (în afară de cazul în care problema este interesantă pentru el) şi îşi poate folosi timpul rezolvând alte probleme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notiţa finală nu trebuie să fie lungă; un simplu &amp;amp;quot;Salut, era un cablu defect. Mulţumesc tuturor. - Bill&amp;amp;quot; e mai bun decât nimic. De fapt, un sumar este mai bun decât o expunere pe larg, dacă problema nu era extrem de complexă. Spuneţi ce anume a rezolvat problema, dar nu e nevoie să repetaţi toată secvenţa cu diagnosticul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru problemele mai complexe, puteţi descrie pe scurt cum a decurs analiza.  Prezentaţi formularea finală a problemei. Spuneţi întâi ce a funcţionat ca soluţie şi indicaţi potenţialele căi care nu duc în final la nici un rezultat. Căile greşite de rezolvare trebuie să apară după metoda corectă şi celelalte detalii, pentru a nu transforma totul într-un roman poliţist. Numiţi persoanele care v-au ajutat; o să vi-i apropiaţi în acest fel.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un astfel de sumar va fi găsit de cei care caută în arhiva listei/newsgroup-ului şi le va indica exact ce a funcţionat pentru dvs., putându-i ajuta eventual şi pe ei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ultimul rând, mesajul dvs va da satisfacţie tuturor celor implicaţi, arătând că problema a fost rezolvată. Dacă nu sunteţi o persoană tehnică sau hacker, credeţi-ne pe cuvânt că sentimentul e foarte important pentru acei guru şi specialişti care v-au ajutat. Problemele care se lungesc şi nu au o finalitate sunt frustrante; hackerii simt nevoia de a le vedea rezolvate. Karma câştigată răspunzând acestei dorinţe o sa vă fie de mare ajutor data viitoare când aveţi nevoie să întrebaţi ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Gândiţi-vă cum îi puteţi ajuta pe alţii să nu aibă aceeaşi problemă în viitor. Întrebaţi-vă dacă o mică menţiune în FAQ sau documentaţie ar ajuta, şi dacă da, faceţi-o şi trimiteţi-o celui care se ocupă de ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Printre hackeri, acest comportament e mult mai important decât politeţea convenţională. În acest fel câştigaţi o reputaţie de bun jucător, un câştig important pentru dvs.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum se interpretează răspunsurile==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===RTFM şi STFW: cum îţi dai seama că ai sfeclit-o===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o veche tradiţie: dacă primiţi un răspuns care conţine doar &amp;amp;quot;RTFM&amp;amp;quot; (Read The Fucking Manual), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să citiţi manualul. Aproape sigur are dreptate. Citiţi-l!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
RTFM are o rudă mai tânără. Dacă răspunsul conţine doar &amp;amp;quot;STFW&amp;amp;quot; (Search The Fucking Web), cel care vi l-a trimis consideră că ar fi trebuit să căutaţi pe Web. Aproape sigur are dreptate. Căutaţi! (Varianta mai puţin dură este &amp;amp;quot;Google este prietenul tău!&amp;amp;quot;). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe un forum Web, vi se poate spune să căutaţi în arhivele forumului. Cineva v-ar putea chiar indica un thread anterior în care s-a discutat deja problema. Nu vă bazaţi pe asta; căutaţi înainte de a întreba.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De multe ori, cel care vă răspunde aşa are manualul sau o pagină de web în faţă şi poate vedea că (a) informaţia pe care o cereţi e uşor de găsit şi (b) consideră că veţi învăţa mai mult căutând singur decât dacă vi se dă &amp;amp;quot;mură-n gură&amp;amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu ar trebui să vă simţiţi jignit; după standardele noastre vă tratează cu respect prin simplul fapt că nu vă ignoră. Ar trebui să-i fiţi recunoscător pentru bunăvoinţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu înţelegeţi...===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu înţelegeţi un răspuns, nu cereţi imediat clarificări. Folosiţi aceleaşi unelte ca înainte de a întreba (manual, FAQ, web, etc) pentru a-l înţelege. Dacă tot e nevoie să cereţi lămuriri, arătaţi ce-aţi învăţat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De exemplu, dacă vă spun: &amp;amp;quot;Se pare că aveţi un zentry agăţat; trebuie resetat&amp;amp;quot;, nu veniţi cu &amp;amp;quot;Ce e un zentry?&amp;amp;quot; în loc de &amp;amp;quot;OK, am citit manualul şi zentry-urile sunt menţionate la opţiunile -z şi -p. Niciuna nu se referă la resetarea lor. E una din ele, sau îmi scapă ceva?&amp;amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Cum să trataţi obrăzniciile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mult din ce poate părea obrăznicie, în cercurile noastre nu este intenţionat jignitor. E mai degrabă un produs al stilului direct de comunicare între persoane mai atente la rezolvarea problemelor decât la menajarea sentimentelor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când simţiţi aşa ceva, încercaţi să rămâneţi calm. Dacă cineva depăşeşte limitele, e foarte probabil ca un veteran să-i atragă atenţia. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă şi dvs vă pierdeţi calmul cu cineva, e posibil ca acela să se fi purtat în normele obişnuite şi &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; să cădeţi vinovat. Bineînţeles, vă vor scădea şansele să primiţi informaţiile solicitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, ocazional o să fiţi întâmpinat cu obrăznicii şi comportament agresiv, neîndreptăţite. E acceptabil în acest caz să îl muştruluiţi sever pe ofensator. Când faceţi asta, însă, fiţi foarte, foarte sigur pe poziţia dvs. Linia între o mustrare pentru comportament şi pornirea unui flame-war inutil e atât de subţire încât chiar hackerii o trec de multe ori; dacă sunteţi un nou venit, şansele sunt mari ca discuţia să degenereze. Dacă aţi venit pentru informaţii, nu distracţie, e mai bine să nu riscaţi şi să lăsaţi tastatura în pace.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Unii susţin că mulţi hackeri suferă de o formă de autism sau Sindromul Asperger, şi le lipsesc câteva circuite din creier care controlează interacţiunea socială. Poate e, poate nu e adevărat. Dacă nu sunteţi hacker, ar ajuta să puteţi tolera excentricităţile noastre, chiar dacă sunteţi convins că nu suntem normali. N-aveţi decât. Nu ne interesează; ne place să fim ceea ce suntem, si suntem în general sceptici la diagnostice de acest gen).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În secţiunea următoare vom vorbi despre altceva: genul de obrăznicii pe care le veţi întâlni când &amp;lt;b&amp;gt;dvs&amp;lt;/b&amp;gt; vă comportaţi greşit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum să nu vă purtaţi ca un loser==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şansele sunt ca mai devreme sau mai târziu să intraţi în conflict cu comunitatea hackerilor, chiar de mai multe ori, în moduri descrise aici sau similare. Vi se va spune exact ce-aţi greşit, probabil într-o manieră mai colorată. În public.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când se întâmplă aşa ceva, cel mai rău lucru pe care-l puteţi face e să vă plângeţi despre ceea ce vi s-a întâmplat, să pretindeţi scuze, zbieraţi, declaraţi greva foamei, ameninţaţi cu procese, pârâţi la angajatori, etc. Iată ce-aveţi de făcut:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Depăşiţi momentul. E normal. E chiar sănătos şi benefic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Standardele comunităţii nu se ţin singure: sunt ţinute de cei care le aplică, vizibil, &amp;lt;b&amp;gt;în public&amp;lt;/b&amp;gt;. Nu vă plângeţi că nu v-au fost adresate criticile în particular: nu aşa merge. Nu e deloc folositor să insistaţi că aţi fost insultat când cineva spune că nu aveţi dreptate sau că e de altă părere. Sunt atitudini de loser.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe anumite forumuri de hackeri, dintr-o prost înţeleasă politeţe, s-a interzis comentarea greşelilor din post-uri, cu regula &amp;amp;quot;Nu spuneţi nimic, decât dacă vreţi să ajutaţi.&amp;amp;quot;. Rezultatul a fost că persoanele cu contribuţii valoroase au plecat, lăsând forumul inutilizabil ca forum tehnic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alegeţi: ori exagerat de prietenos (în sensul de mai sus) ori eficace.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Reţineţi: când un hacker vă spune c-aţi greşit şi vă cere să nu se repete (indiferent cât de abrupt), o face în beneficiul (1) dvs şi (2) al comunităţii. Ar fi mult mai uşor pentru el să vă ignore şi să filtreze mesajele dvs. Dacă nu puteţi fi recunoscător, aveţi măcar un minim de demnitate, nu vă plângeţi şi nu aşteptaţi să fiţi tratat ca o păpuşă fragilă doar pentru că sunteţi nou-venit, cu fire hipersensibilă şi iluzii de mărire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Uneori veţi fi atacat personal de cineva, fără un motiv aparent, chiar dacă nu aţi greşit (sau aţi greşit doar în imaginaţia unora). În acest caz, dacă vă plângeţi e sigur că o să o încurcaţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De obicei, aceştia sunt habarniştii care se consideră experţi, sau pseudo-psihologi care vă testează limitele. Ceilalţi cititori ori îi ignoră, ori găsesc alte modalităţi de a-i trata. Comportamentul acesta le creează doar lor probleme şi nu ar trebui să vă privească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vă lăsaţi antrenat în flame-war-uri. Cel mai bine le ignoraţi, după ce verificaţi că sunt într-adevăr flame-uri şi nu indicaţii despre ce-aţi greşit, şi nici sugestii subtil formulate referitoare la problema dvs (se poate întâmpla).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări pe care să nu le puneţi==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iată câteva exemple clasice de întrebări stupide şi la ce se gândesc hackerii când nu le răspund.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Unde găsesc programul X ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Unde l-aş găsi şi eu, deşteptule, pe pagina de rezultate a unei căutări pe Web. Nu ştii să foloseşti [http://www.google.com Google]?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum folosesc X ca să fac Y ?  &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Dacă vrei să faci Y, ar trebui să întrebi cum se face fără să presupui o metodă care, poate, nu e potrivită. Întrebările de forma asta adesea indică o persoană care nu doar că nu ştie nimic despre X, dar nici nu ştie foarte bine ce vrea să facă şi e pierdută în detalii. De cele mai multe ori e mai bine să fie ignorată până poate formula problema mai bine.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum îmi pot configura prompt-ul shell-ului?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Dacă ştii destule încât să întrebi asta, ştii şi că răspunsul e în manual.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Pot să folosesc Bass-o-matic ca să convertesc un document AcmeCorp în TeX ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Încearcă şi vezi. Dacă ai fi făcut-o, a) ştiai răspunsul şi b) nu-mi pierdeai timpul&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; {Programul, configuraţia, comanda SQL} nu merge&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Asta nu e o întrebare, şi n-am de gând să extrag informaţii cu forceps-ul de la tine, am alte lucruri mai bune de făcut. Când văd  aşa ceva, reacţia mea e una dintre:&lt;br /&gt;
* mai ai ceva de adăugat?&lt;br /&gt;
* ce nasol, sper să se rezolve&lt;br /&gt;
* şi ce treaba am eu cu asta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am probleme cu staţia mea Windows. Mă puteţi ajuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Da, aruncă rahatul ăla de la Microsoft şi instalează-ţi Linux sau BSD.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: puteţi pune întrebări referitoare la maşini Windows dacă sunt despre un program care funcţionează şi pe Windows, sau interacţionează cu maşini Windows (adică Samba). Nu fiţi surprins dacă vi se răspunde că problema e în Windows, nu în program, pentru că Windows e atât de prost încât situaţia e frecventă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am un program care nu merge. Cred că biblioteca X e defectă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Deşi e perfect posibil să fiţi primul care observă o problemă cu apelurile sistem sau bibliotecile folosite intens de sute şi mii de oameni, e mult mai probabil că nu ştii despre ce vorbeşti. Acuzaţiile serioase necesită dovezi serioase; când faceţi o astfel de afirmaţie, trebuie să documentaţi eroarea pe larg.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Am probleme când instalez Linux sau X. Mă puteţi ajuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Nu, trebuie să fiu lângă tine ca să fac asta. Întreabă utilizatorii locali de Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: întrebările despre instalarea Linux sunt binevenite pe un forum sau listă despre o distribuţie anume, dacă problema este specifică acelei distribuţii; de asemenea, pe forumurile locale de utilizatori, caz în care descrieţi precis ce nu funcţionează. Căutaţi cu grijă însă, folosind şi cuvântul cheie &amp;amp;quot;linux&amp;amp;quot;, informaţii despre hardware-ul suspect.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;I:&amp;lt;/b&amp;gt; Cum pot să sparg parola de root/câştig drepturi de operator/citesc emailul cuiva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;b&amp;gt;R:&amp;lt;/b&amp;gt; Eşti un ticălos că încerci să faci asta şi un prost că ceri unui hacker să te ajute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări bune, întrebări greşite==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, o să demonstrez cum se pun întrebările inteligent, prin exemple; perechi de întrebări despre aceeaşi problemă, una stupidă şi una inteligentă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: Unde găsesc ceva despre Foonly Flurbamatic?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebarea cere un STFW.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: Am încercat să găsesc ceva pe Google despre Foonly Flurbamatic 2600, dar nu am găsit nimic interesant. Unde aş putea găsi documentaţie despre programarea lui?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A trecut de STFW, se pare că are o problemă reală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: foo nu se compilează. De ce e buşit?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Presupune că altcineva a greşit. Arogant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: foo nu se compilează pe Nulix 6.2. În FAQ nu e menţionat nimic special despre Nulix. Iată un log al compilării. Fac eu ceva greşit?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A descris contextul, a citit FAQ, arată care e eroarea şi nu presupune că problema e din vina altcuiva. Poate merită atenţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Stupid: Am probleme cu placa de baza. Poate să mă ajute cineva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;amp;quot;Aha. Ai nevoie şi să-ţi schimbăm scutecele?&amp;amp;quot;, urmat de apăsarea tastei Del.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
;Inteligent: Am încercat X, Y şi Z pe o placă de bază S2464. Nu a mers, aşa că am încercat A, B şi C. Când am făcut C s-a întâmplat, dubios, D. E clar că ciocoflenderul se brustureşte, dar nu cum ar trebui. Care sunt cauzele uzuale de brusturire pe plăcile Athlon MP? Puteţi să-mi mai sugeraţi alte teste pe care le pot face?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ăsta, pe de altă parte, merită un răspuns. A demonstrat că-şi foloseşte creierul, în loc să aştepte să-l lovească o soluţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La ultima întrebare, observaţi şi distincţia între &amp;amp;quot;Daţi-mi o soluţie&amp;amp;quot; şi &amp;amp;quot;Vă rog să mă ajutaţi să-mi dau seama ce nu merge&amp;amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ultima întrebare e bazată pe un incident real din August 2001, pe lista linux-kernel (lkml). Eu (Eric) eram cel ce punea întrebarea. Mi se tot bloca o maşină cu placa de bază Tyan S2462. Membrii listei mi-au furnizat informaţiile cheie de care aveam nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Punând întrebarea aşa cum am făcut-o, le-am dat cititorilor ceva de care să se agaţe; le-a fost uşor să se implice. Am arătat respect pentru colegii mei şi i-am invitat să mă trateze ca egal. Am arătat respect pentru timpul lor, arătându-le ce-am eliminat deja ca posibile cauze.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ulterior, când am mulţumit tuturor şi am remarcat cât de eficient am cooperat, un membru lkml a făcut observaţia că asta nu s-a întâmplat pentru că eram un &amp;lt;i&amp;gt;nume&amp;lt;/i&amp;gt; pe acea listă, ci pentru că am formulat întrebarea corect; sunt sigur că avea drepate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt o meritocraţie fără milă; sunt sigur că avea dreptate şi dacă aş fi fost un &amp;amp;quot;burete&amp;amp;quot;, aş fi fost ignorat sau flambat indiferent cine eram. Sugestia lui de a scrie despre acest incident pentru a îi educa pe alţii a dus la apariţia acestui ghid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Dacă nu vi se răspunde==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu primiţi nici un răspuns, nu o luaţi personal, în sensul că nu vrem să vă ajutăm. Uneori chiar nu ştie nimeni răspunsul. A nu primi un răspuns nu înseamnă că aţi fost ignorat, deşi e greu să vedeţi asta din exterior.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În general, să retrimiteţi aceeaşi întrebare e o idee proastă. E inutil şi deci deranjant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încercaţi să găsiţi ajutor în altă parte, în locuri mai potrivite nevoilor începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există multe grupuri locale sau online de utilizatori care sunt entuziaşti, fără a fi scris vreodată software. Aceste grupuri se formează pentru ca membrii să se poată ajuta între ei sau pentru a-i ajuta pe începători.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemenea, sunt multe companii, mai mari sau mai mici, pe care le puteţi contracta pentru asistenţă tehnică (Red Hat şi Linuxcare sunt printre cele mai cunoscute; sunt multe altele). Nu fiţi oripilat de ideea de a plăti pentru asistenţă! În definitiv, dacă maşinii dvs i s-ar arde garnitura de chiulasă, aţi duce-o la un mecanic şi aţi plăti reparaţia. Chiar dacă software-ul nu v-a costat nimic, nu vă puteţi aştepta ca support-ul să fie întotdeauna gratuit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru software foarte răspândit, cum e Linux-ul, sunt cel puţin 10.000 utilizatori la fiecare dezvoltator. E imposibil ca o singură persoană să asigure support la peste 10.000 utilizatori. Ţineţi cont că deşi plătiţi pentru support, tot plătiţi mult mai puţin decât dacă ar fi trebuit să cumpăraţi si software-ul (în plus, support-ul pentru software-ul comercial este mai scump şi de calitate mai proastă decât support-ul pentru software open-source).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cum să răspundeţi la întrebări==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Fiţi îngăduitor.&amp;lt;/i&amp;gt; Stress-ul cauzat de probleme îi poate face pe oameni să pară obraznici sau proşti, chiar când nu sunt.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comentaţi o greşeală off-line. Nu e necesară umilirea publică din cauza unei simple greşeli. Un începător cu adevărat s-ar putea să nu ştie cum să caute în arhive, sau unde este postat un FAQ.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă nu sunteţi siguri de un lucru, spuneţi aşa!&amp;lt;/i&amp;gt; Un răspuns greşit care sună competent e mai rău decât nici un răspuns. Nu daţi indicaţii greşite doar pentru că e distractiv să pari expert. Fiţi onest şi sincer; daţi un bun exemplu atât pentru cel care întreabă cât şi pentru ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă nu puteţi ajuta, nu încurcaţi.&amp;lt;/i&amp;gt; Nu faceţi glume despre proceduri care ar putea strica sistemul utilizatorului, pot fi interpretate ca indicaţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Puneţi întrebări de control pentru a extrage mai multe detalii.&amp;lt;/i&amp;gt; Dacă sunteţi bun la asta, cel care a întrebat poate afla lucruri noi, şi de ce nu, chiar dvs. Încercaţi să transformaţi o întrebare greşită într-una bună.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deşi un simplu &amp;amp;quot;RTFM&amp;amp;quot; este justificat când răspundeţi unui leneş, direcţii către documentaţie (chiar în forma unor cuvinte cheie de folosit pe Google) sunt şi mai bune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Dacă răspundeţi, răspundeţi cu ceva util.&amp;lt;/i&amp;gt; Nu sugeraţi soluţii greoaie când de fapt cel care întreabă foloseşte metoda sau uneltele greşite. Sugeraţi uneltele potrivite. Reformulaţi întrebarea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;i&amp;gt;Ajutaţi comunitatea să înveţe din întrebare&amp;lt;/i&amp;gt; Când daţi de o întrebare bună, întrebaţi-vă cum poate fi îmbunătăţită documentaţia ca să nu mai fie pusă aceeaşi întrebare în viitor. Trimiteţi apoi un patch celui care întreţine documentaţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă a trebuit să vă documentaţi pentru a răspunde, &amp;lt;i&amp;gt;arătaţi cum aţi făcut, nu faceţi să pară că aţi scos răspunsul din burtă&amp;lt;/i&amp;gt;. A răspunde unei întrebări e ca şi cum i-aţi da unui om o pâine, a-i arăta cum să caute singur e ca şi cum i-aţi arăta cum se obţine pâinea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă aveţi nevoie de informaţii de bază, despre cum funcţionează calculatoarele, Internet-ul, Unix-ul, vedeţi [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când publicaţi software sau patch-uri pentru software, urmăriţi instrucţiunile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Mulţumiri==&lt;br /&gt;
Evelyn Mitchell a contribuit cu exemple de întrebări greşite şi a inspirat secţiunea &amp;amp;quot;Cum să răspundeţi la întrebări&amp;amp;quot;. Mikhail Ramendik a contribuit cu sugestii valoroase.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&amp;diff=4171</id>
		<title>Pagina principală</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Pagina_principal%C4%83&amp;diff=4171"/>
				<updated>2008-02-08T11:31:30Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Subiecte */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;__NOTOC__&lt;br /&gt;
&amp;lt;div style=&amp;quot;border: 1px lightgray dashed; background-color: #eef&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
==Situatie Aygun==&lt;br /&gt;
Din nefericire, vestile despre sanatatea lui Abibula Aygun, membru al RLUG, sunt adevarate. Detalii despre modalitatile de donare si despre desfasurarea evenimentelor in pagina [[implant Aygun]]&amp;lt;/div&amp;gt;&lt;br /&gt;
&amp;lt;table border=&amp;quot;0&amp;quot; cellspacing=&amp;quot;4&amp;quot; cellpadding=&amp;quot;4&amp;quot; width=&amp;quot;100%&amp;quot;&amp;gt;&amp;lt;tr&amp;gt;&lt;br /&gt;
&amp;lt;td width=&amp;quot;50%&amp;quot; valign=&amp;quot;top&amp;quot; style=&amp;quot;border: 1px lightgray dashed&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
==Bine ai venit==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Bun venit în '''wiki.lug.ro''', wiki-ul [[RLUG|Grupului Utilizatorilor Români de Linux]]. Află mai multe detalii despre noi la [[Portal comunitate|Portalul comunităţii]].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi da de noi pe:&lt;br /&gt;
* [[Liste de discuţii|listele de discuţii]]&lt;br /&gt;
* [[IRC]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Vrei să editezi?==&lt;br /&gt;
Poţi începe chiar acum. Însă:&lt;br /&gt;
* [[Special:Userlogin|Fă-ţi mai întâi un cont]]&lt;br /&gt;
* Respectă [[Project:Wikiquette|wiki-eticheta]]&lt;br /&gt;
* Sintaxa este simplă, dar dacă-ţi prinzi urechile pe undeva, [http://meta.wikimedia.org/wiki/Help:Contents#For_editors aici găseşti ajutor].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
{{Ştiaţică}}&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Vrei să dai o mână de ajutor?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Proiecte care solicită ajutor]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;lt;/td&amp;gt;&lt;br /&gt;
&amp;lt;td width=&amp;quot;50%&amp;quot; valign=&amp;quot;top&amp;quot; style=&amp;quot;border: 1px lightgray dashed&amp;quot;&amp;gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Subiecte==&lt;br /&gt;
* '''[[Linux]]''' - [[Istoria_calculatoarelor#2|ce este]], de ce este, etc.&lt;br /&gt;
* '''[[RLUG]]''' - despre noi&lt;br /&gt;
* '''[[Distribuţii]]''' -- [[Debian]], [[Gentoo]], [[Fedora]], [[Slackware]], [[SUSE]], [[Ubuntu]], [[Kiwi Linux]]...&lt;br /&gt;
* '''[[Documentaţie]]''', [[HOWTO]]-uri, [[ponturi]]&lt;br /&gt;
** [[Cărţi şi reviste]]&lt;br /&gt;
** [[Linux pe desktop]]: desktop environments, playere de muzică, ...&lt;br /&gt;
** [[Networking]] &lt;br /&gt;
** [[Programare]] &lt;br /&gt;
** [[Suport hardware]] ([[drivere]],[[configurare]])&lt;br /&gt;
** [[Linux şi alte SO|Linux şi alte sisteme de operare]]&lt;br /&gt;
** [[Linux şi jocurile]]&lt;br /&gt;
** [[Accesibilitate]]&lt;br /&gt;
* '''[[Linux în România]]'''&lt;br /&gt;
** '''[[Romanian-HOWTO]]'''&lt;br /&gt;
** [[Proiecte Linux cu participare românească]]&lt;br /&gt;
** [[Comunităţi Linux din România]]&lt;br /&gt;
** [[Prezenţă comercială Linux România]]&lt;br /&gt;
** [[Proiecte de localizare în limba română]]&lt;br /&gt;
** [[Advocacy]]: Cine şi pe unde foloseşte Linux în România&lt;br /&gt;
** [[Linux în educaţie]]&lt;br /&gt;
* '''[[Noţiuni de bază]]'''&lt;br /&gt;
** [[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]&lt;br /&gt;
** [[Cum se răspunde în mod inteligent]]&lt;br /&gt;
** [[Cum să devii un hacker]]&lt;br /&gt;
** [[Istoria calculatoarelor]]&lt;br /&gt;
** [[Iniţiere în hardware]] &lt;br /&gt;
** [[Iniţiere în networking]]&lt;br /&gt;
* '''[[Distro Way]]'''&lt;br /&gt;
** [[Distribuţii bazate pe RedHat]]&lt;br /&gt;
* '''[[Hardware]]'''&lt;br /&gt;
** [[Laptop HP Nw 8440]]&lt;br /&gt;
** [[Hardware#Wireless|Wireless]]&lt;br /&gt;
** [[Hardware#GSM|GSM]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4165</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4165"/>
				<updated>2008-01-17T05:24:03Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Atitudinea unui Hacker */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.png|frame|right|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de FAQ sau document pe web care să raspundă la această întrebare aşa că m-am apucat să-l scriu. Mulţi hackeri îl consideră acum ca referință, presupun că asta înseamnă că este. Nu pretind că sunt singura autoritate în acest domeniu; dacă nu iţi place ce citești eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum sa devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte-o de două ori înainte de a-mi pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci puncte în nouă pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită [http://dmoz.org/Computers/Artificial_Life/Cellular_Automata/ Life] care fascinează pe hackeri de mulţi ani. Cred că este o bună emblemă, care arată cum sunt hackerii: abstracţi, aparent misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care adoptă atitudinea unui hacker şi în alte domenii, cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţiile celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea: hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Atât am să spun despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine și pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea că dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele, dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi la tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4164</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4164"/>
				<updated>2008-01-17T05:17:29Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* Ce este un Hacker? */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.png|frame|right|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de FAQ sau document pe web care să raspundă la această întrebare aşa că m-am apucat să-l scriu. Mulţi hackeri îl consideră acum ca referință, presupun că asta înseamnă că este. Nu pretind că sunt singura autoritate în acest domeniu; dacă nu iţi place ce citești eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum sa devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte-o de două ori înainte de a-mi pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci puncte în nouă pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită [http://dmoz.org/Computers/Artificial_Life/Cellular_Automata/ Life] care fascinează pe hackeri de mulţi ani. Cred că este o bună emblemă, care arată cum sunt hackerii: abstracţi, aparent misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care adoptă atitudinea unui hacker şi în alte domenii, cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţiile celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea: hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Atât am să spun despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4163</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4163"/>
				<updated>2008-01-17T05:13:53Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: /* De ce acest document? */&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.png|frame|right|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de FAQ sau document pe web care să raspundă la această întrebare aşa că m-am apucat să-l scriu. Mulţi hackeri îl consideră acum ca referință, presupun că asta înseamnă că este. Nu pretind că sunt singura autoritate în acest domeniu; dacă nu iţi place ce citești eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum sa devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte-o de două ori înainte de a-mi pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci puncte în nouă pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită [http://dmoz.org/Computers/Artificial_Life/Cellular_Automata/ Life] care fascinează pe hackeri de mulţi ani. Cred că este o bună emblemă, care arată cum sunt hackerii: abstracţi, aparent misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4162</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4162"/>
				<updated>2008-01-17T05:01:25Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.png|frame|right|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi autor al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de document care să raspundă la această întrebare, aşa că am scris acest document. Mulţi hackeri îl considera acum definitiv şi presupun că asta înseamnă că este. Totuşi, eu nu sunt o autoritate exclusivă în acest domeniu; dacă nu iţi place eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum să devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte această listă de două ori înainte de a pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci-puncte-în-nouă-pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită : Life care a fascinat mulţi ani. Cred că este o bună emblemă care prezintă cum sunt hackerii : abstracţi, misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4161</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4161"/>
				<updated>2008-01-17T05:00:10Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.png|thumb|right|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi autor al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de document care să raspundă la această întrebare, aşa că am scris acest document. Mulţi hackeri îl considera acum definitiv şi presupun că asta înseamnă că este. Totuşi, eu nu sunt o autoritate exclusivă în acest domeniu; dacă nu iţi place eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum să devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte această listă de două ori înainte de a pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci-puncte-în-nouă-pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită : Life care a fascinat mulţi ani. Cred că este o bună emblemă care prezintă cum sunt hackerii : abstracţi, misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Glider.png&amp;diff=4160</id>
		<title>Fișier:Glider.png</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Glider.png&amp;diff=4160"/>
				<updated>2008-01-17T04:59:38Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Glider&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Glider&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4159</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4159"/>
				<updated>2008-01-17T04:58:15Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.svg|thumb|right|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi autor al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de document care să raspundă la această întrebare, aşa că am scris acest document. Mulţi hackeri îl considera acum definitiv şi presupun că asta înseamnă că este. Totuşi, eu nu sunt o autoritate exclusivă în acest domeniu; dacă nu iţi place eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum să devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte această listă de două ori înainte de a pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci-puncte-în-nouă-pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită : Life care a fascinat mulţi ani. Cred că este o bună emblemă care prezintă cum sunt hackerii : abstracţi, misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4158</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4158"/>
				<updated>2008-01-17T04:57:53Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: &lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Imagine:Glider.svg|thumb|left|300px|Glider]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi autor al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de document care să raspundă la această întrebare, aşa că am scris acest document. Mulţi hackeri îl considera acum definitiv şi presupun că asta înseamnă că este. Totuşi, eu nu sunt o autoritate exclusivă în acest domeniu; dacă nu iţi place eşti liber să scrii propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum să devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte această listă de două ori înainte de a pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci-puncte-în-nouă-pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită : Life care a fascinat mulţi ani. Cred că este o bună emblemă care prezintă cum sunt hackerii : abstracţi, misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la inceput. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită &amp;quot;Ce este un hacker ?&amp;quot; că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_sa_devii_un_hacker&amp;diff=4156</id>
		<title>Cum sa devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_sa_devii_un_hacker&amp;diff=4156"/>
				<updated>2008-01-16T11:05:13Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: Redirecţionat înspre Cum să devii un hacker&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;#REDIRECT [[Cum să devii un hacker]]&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	<entry>
		<id>https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4155</id>
		<title>Cum să devii un hacker</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://wiki.lug.ro/index.php?title=Cum_s%C4%83_devii_un_hacker&amp;diff=4155"/>
				<updated>2008-01-16T11:04:35Z</updated>
		
		<summary type="html">&lt;p&gt;Cmatei: am scos eticheta &amp;quot;in lucru&amp;quot;. please contribute.&lt;/p&gt;
&lt;hr /&gt;
&lt;div&gt;&lt;br /&gt;
Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Savu Andrei] pe data de 21 ianuarie 2006.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==De ce acest document?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi autor al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă &amp;quot;Cum pot să învăţ să fiu un hacker?&amp;quot;. În 1996 am observat că nu există nici un fel de document care să raspundă la această întrebare, aşa că am scris acest document. Mulţi hackeri îl considera acum definitiv şi presupun că asta înseamnă că este. Totuşi, eu nu sunt o autoritate exclusivă în acest domeniu; dacă nu iţi place eşti liber să scri propria versiune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum să devii un hacker]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte această listă de două ori înainte de a pune orice întrebare despre acest document.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginea cu cele cinci-puncte-în-nouă-pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numita : Life care a fascinat mulţi ani. Cred că este o bună emblemă care prezintă cum sunt hackerii : abstracţi, misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Ce este un Hacker?==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală.  Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi în alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fi hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fi un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Atitudinea unui Hacker==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.&lt;br /&gt;
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.&lt;br /&gt;
# Libertatea este bună.&lt;br /&gt;
# Atitudinea nu substituie competenţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 Pentru a urma calea:&lt;br /&gt;
 priveşte maestrul,&lt;br /&gt;
 urmează maestrul,&lt;br /&gt;
 mergi împreună cu maestrul,&lt;br /&gt;
 priveşte prin ochii maestrului,&lt;br /&gt;
 fi tu maestrul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
 To follow the path:&lt;br /&gt;
 look to the master,&lt;br /&gt;
 follow the master,&lt;br /&gt;
 walk with the master,&lt;br /&gt;
 see through the master,&lt;br /&gt;
 become the master.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea în faptul că chiar dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încat este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atenţie pentru că ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate solutiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des învăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvam problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi fortează oamenii să reinventeze roata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu trebuie să crezi ca eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel încât să ai ce mânca, platii chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutam aici.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Libertatea este bună===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Atitudinea nu se substituie competenţelor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă, nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei glorifică competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să o dezvolţi în tine şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a devenii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Cunoştinţe esenţiale==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Învaţă să programezi.&lt;br /&gt;
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.&lt;br /&gt;
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.&lt;br /&gt;
# Dacă nu şti engleză la un nivel acceptabil, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învată să programezi===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest lucru este esenţial. Daca nu şti să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale'' (eng: like a plumber in a hardware store); trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă şti unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi prima data. O să observi că o să fi mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul resurselor (ca memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot&lt;br /&gt;
acest cod de nivel jos este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fi capabil să înţelegi aceste programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din carţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încearca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza sa poţi învăţa totuși foarte multe lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fi un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi internet este suficient de puternică încât nici Microsoft nu poate să intervină.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O bună metodă de a &amp;quot;încerca apa&amp;quot; este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra omenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta nu înseamnă doar să şti să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; &lt;br /&gt;
[http://htmldog.com/ aici e unul]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a devenii un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la urmatorul subiect...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Daca nu ştii să scrii bine, învaţă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Statutul în comunitatea hackerilor==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
# Scrie programe cu surse deschise (open-source)&lt;br /&gt;
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source&lt;br /&gt;
# Publică informaţii utile&lt;br /&gt;
# Menţine infrastructura funcţională&lt;br /&gt;
# Ajută comunitatea hackerilor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source''). &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Publică informaţii utile===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
===Ajută comunitatea hackerilor===&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, &amp;quot;bătrâni&amp;quot;, istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al &amp;quot;bătrânilor&amp;quot; aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fi modest.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Legătura Hacker/Tocilar(nerd)==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanţată decât definiţia acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi întradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Puncte pentru stil==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Învaţă bine limba materna. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.&lt;br /&gt;
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)&lt;br /&gt;
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.&lt;br /&gt;
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fi atent să nu începi să crezi chestii aiurea.&lt;br /&gt;
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.&lt;br /&gt;
* Apreciază jocurile de cuvinte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fi un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre &amp;quot;joc&amp;quot;, &amp;quot;muncă&amp;quot;, &amp;quot;ştiinţă&amp;quot; şi &amp;quot;artă&amp;quot; par să dispară şi să se uneasca într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fi mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinta să devină foarte buni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.&lt;br /&gt;
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).&lt;br /&gt;
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.&lt;br /&gt;
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identitatii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Alte resurse==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci când publici programe sau scri patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
==Întrebări frecvente==&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
* Când pot să încep?&lt;br /&gt;
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
* Cât o să dureze până devin un hacker?&lt;br /&gt;
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?&lt;br /&gt;
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
* Cum aflu parola unui cont?&lt;br /&gt;
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?&lt;br /&gt;
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?&lt;br /&gt;
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?&lt;br /&gt;
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Ma ajuti?&lt;br /&gt;
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
* Poti să îmi recomanzi câteva cărti utile?&lt;br /&gt;
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?&lt;br /&gt;
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?&lt;br /&gt;
* Ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
* Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?&lt;br /&gt;
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
* &amp;quot;Vorbești&amp;quot; cod fluent ?&lt;br /&gt;
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?&lt;br /&gt;
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii? &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ti s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea ce grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să &amp;quot;Taci şi arată-le codul&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită Ce este un hacker ? că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de &amp;quot;colegii invizibile&amp;quot; au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi pazitori ale porţilor, membrii cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membrii în comunitate. Pentru că termenul de &amp;quot;colegiu invizibil&amp;quot; care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al portilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker întelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alti hackeri cu întrebări precise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă îi scri unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le şti. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a devenii hackeri buni, aşa că ai grijă să scri corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt deobicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să încep ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fi un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fi un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fi blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari idiotule.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Pa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizare Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează &amp;quot;format c:&amp;quot;. Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formala şi aritmentică. În particular nu o să-ti trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E mult mai important să fi capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să gaseşti o copie a carţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe carţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începand cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatbilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fi automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici &amp;quot;Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!&amp;quot;, înscrie-te.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''Q:''' Unde găsesc o veriune gratis de Unix?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>Cmatei</name></author>	</entry>

	</feed>