https://wiki.lug.ro/api.php?action=feedcontributions&feedformat=atom&user=Lc 2026-06-19T07:51:42Z Contribuții utilizator MediaWiki 1.27.7 https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4458 2008-09-14T14:09:25Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de compania norvegiană Opera Software ASA, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit (neavând însă sursele disponibile, ceea ce îl face să nu fie Free Software).<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici]<br /> <br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost conceput în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipedia].<br /> <br /> [[Image:ktorrent2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> <br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].<br /> <br /> <br /> ==Packet tools==<br /> <br /> ===tcpdump===<br /> [http://www.tcpdump.org tcpdump] este unul din cele mai populare programe packet sniffer.<br /> Rulează din linia de comandă și este disponibil pe orice distribuție Linux sau<br /> în mod mai general pe orice mașina Unix. A fost dezvoltat de<br /> Van Jacobson, Craig Leres și Steven McCanne la Lawrence Berkeley Laboratory<br /> Network Research Group.<br /> <br /> tcpdump rulează ca root, având nevoie de acces direct la stiva de networking din kernel. Se folosește de multe ori în conjuncție cu [http://www.tcptrace.org/ tcptrace], un program utilitar care analizează logurile generate de tcpdump.<br /> <br /> Licența sub care este publicat tcpdump este considerată o licență liberă,<br /> programul respectând astfel definiția software-ului liber.<br /> <br /> ===Wireshark===<br /> [[Image:wireshark.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Wireshark]]<br /> <br /> Wireshark este un program packet sniffer. Este folosit pentru analizarea<br /> pachetelor care circulă în rețea, vizualizarea protocoalelor de comunicații,<br /> dezvoltarea de software de comunicații, etc. Este similar în funcționalitate cu<br /> tcpdump și are o interfată grafică foarte prietenoasă.<br /> Ca și tcpdump, Wireshark folosește biblioteca [http://www.tcpdump.org/ pcap]<br /> pentru captura de pachete.<br /> <br /> Original programul s-a numit Ethereal, însă a fost nevoie de o schimbare de nume în Wireshark datorită faptului că Ethereal devenise un trademark deținut de o companie. Devevlopmentul de Ethereal a fost oprit, și se recomandă folosirea Wireshark mergând mai departe.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4457 2008-09-14T14:02:46Z

<p>Lc: /* tcpdump */</p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de compania norvegiană Opera Software ASA, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit (neavând însă sursele disponibile, ceea ce îl face să nu fie Free Software).<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici]<br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost conceput în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipedia].<br /> <br /> [[Image:ktorrent2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].<br /> <br /> ==Packet tools==<br /> <br /> ===tcpdump===<br /> [http://www.tcpdump.org tcpdump] este unul din cele mai populare programe packet sniffer.<br /> Rulează din linia de comandă și este disponibil pe orice distribuție Linux sau<br /> în mod mai general pe orice mașina Unix. A fost dezvoltat de<br /> Van Jacobson, Craig Leres și Steven McCanne la Lawrence Berkeley Laboratory<br /> Network Research Group.<br /> <br /> tcpdump rulează ca root, având nevoie de acces direct la stiva de networking din kernel. Se folosește de multe ori în conjuncție cu [http://www.tcptrace.org/ tcptrace], un program utilitar care analizează logurile generate de tcpdump.<br /> <br /> Licența sub care este publicat tcpdump este considerată o licență liberă,<br /> programul respectând astfel definiția software-ului liber.<br /> <br /> ===Wireshark===<br /> [[Image:wireshark.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Wireshark]]<br /> <br /> Wireshark este un program packet sniffer. Este folosit pentru analizarea<br /> pachetelor care circulă în rețea, vizualizarea protocoalelor de comunicații,<br /> dezvoltarea de software de comunicații, etc. Este similar în funcționalitate cu<br /> tcpdump și are o interfată grafică foarte prietenoasă.<br /> Ca și tcpdump, Wireshark folosește biblioteca [http://www.tcpdump.org/ pcap]<br /> pentru captura de pachete.<br /> <br /> Original programul s-a numit Ethereal, însă a fost nevoie de o schimbare de nume în Wireshark datorită faptului că Ethereal devenise un trademark deținut de o companie. Devevlopmentul de Ethereal a fost oprit, și se recomandă folosirea Wireshark mergând mai departe.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4456 2008-09-14T13:50:53Z

<p>Lc: /* Wireshark */</p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de compania norvegiană Opera Software ASA, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit (neavând însă sursele disponibile, ceea ce îl face să nu fie Free Software).<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici]<br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost conceput în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipedia].<br /> <br /> [[Image:ktorrent2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].<br /> <br /> ==Packet tools==<br /> <br /> ===tcpdump===<br /> tcpdump este unul din cele mai populare programe packet sniffer.<br /> Rulează din linia de comandă și este disponibil pe orice distribuție Linux sau<br /> în mod mai general pe orice mașina Unix. A fost dezvoltat de<br /> Van Jacobson, Craig Leres și Steven McCanne la Lawrence Berkeley Laboratory<br /> Network Research Group.<br /> <br /> tcpdump rulează ca root, având nevoie de acces direct la stiva de networking din kernel. Se folosește de multe ori în conjuncție cu [http://www.tcptrace.org/ tcptrace], un program utilitar care analizează logurile generate de tcpdump.<br /> <br /> Licența sub care este publicat tcpdump este considerată o licență liberă,<br /> programul respectând astfel definiția software-ului liber. <br /> <br /> ===Wireshark===<br /> [[Image:wireshark.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Wireshark]]<br /> <br /> Wireshark este un program packet sniffer. Este folosit pentru analizarea<br /> pachetelor care circulă în rețea, vizualizarea protocoalelor de comunicații,<br /> dezvoltarea de software de comunicații, etc. Este similar în funcționalitate cu<br /> tcpdump și are o interfată grafică foarte prietenoasă.<br /> Ca și tcpdump, Wireshark folosește biblioteca [http://www.tcpdump.org/ pcap]<br /> pentru captura de pachete.<br /> <br /> Original programul s-a numit Ethereal, însă a fost nevoie de o schimbare de nume în Wireshark datorită faptului că Ethereal devenise un trademark deținut de o companie. Devevlopmentul de Ethereal a fost oprit, și se recomandă folosirea Wireshark mergând mai departe.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Wireshark.png&diff=4455 2008-09-14T13:48:52Z

<p>Lc: poza in domeniul public</p> <hr /> <div>poza in domeniul public</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4454 2008-09-14T13:46:04Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de compania norvegiană Opera Software ASA, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit (neavând însă sursele disponibile, ceea ce îl face să nu fie Free Software).<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici]<br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost conceput în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipedia].<br /> <br /> [[Image:ktorrent2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].<br /> <br /> ==Packet tools==<br /> <br /> ===tcpdump===<br /> tcpdump este unul din cele mai populare programe packet sniffer.<br /> Rulează din linia de comandă și este disponibil pe orice distribuție Linux sau<br /> în mod mai general pe orice mașina Unix. A fost dezvoltat de<br /> Van Jacobson, Craig Leres și Steven McCanne la Lawrence Berkeley Laboratory<br /> Network Research Group.<br /> <br /> tcpdump rulează ca root, având nevoie de acces direct la stiva de networking din kernel. Se folosește de multe ori în conjuncție cu [http://www.tcptrace.org/ tcptrace], un program utilitar care analizează logurile generate de tcpdump.<br /> <br /> Licența sub care este publicat tcpdump este considerată o licență liberă,<br /> programul respectând astfel definiția software-ului liber. <br /> <br /> ===Wireshark===<br /> [[Image:wireshark.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Wireshark este un program packet sniffer. Este folosit pentru analizarea<br /> pachetelor care circulă în rețea, vizualizarea protocoalelor de comunicații,<br /> dezvoltarea de software de comunicații, etc. Este similar în funcționalitate cu<br /> tcpdump și are o interfată grafică foarte prietenoasă.<br /> Ca și tcpdump, Wireshark folosește biblioteca [http://www.tcpdump.org/ pcap]<br /> pentru captura de pachete.<br /> <br /> Original programul s-a numit Ethereal, însă a fost nevoie de o schimbare de nume în Wireshark datorită faptului că Ethereal devenise un trademark deținut de o companie. Devevlopmentul de Ethereal a fost oprit, și se recomandă folosirea Wireshark mergând mai departe.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm12.png&diff=4421 2008-09-06T16:46:46Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm11.png&diff=4420 2008-09-06T16:44:16Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=KVM&diff=4419 2008-09-06T16:43:12Z

<p>Lc: /* Crearea unei mașini virtuale */</p> <hr /> <div>Acest ghid a fost publicat original de alexed sub numele <br /> &quot;Windows Vista în Fedora 9&quot; pe [http://fedoraproject.ro/content/windows-vista-%C3%AEn-fedora-9 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> Ghidul se adresează:<br /> <br /> * utilizatorilor VMware<br /> * utilizatorilor VirtualBox<br /> * utilizatorilor Linux care nu pot renunța la Windows din pricina unui program sau două care nu există decât pe Windows<br /> <br /> Primele două categorii de utilizatori pot renunța liniștiți la VMware și VirtualBox, ocazie cu care scapă<br /> și de toate chinurile asociate fiecărei actualizări de kernel Linux.<br /> Ultima categorie va fi probabil surprinsă că poate rula Windows Vista într-o fereastră din Linux fără <br /> compromisuri.<br /> <br /> Soluția propusă constă în [http://kvm.qumranet.com/kvmwiki KVM]. Aceasta este o soluție de virtualizare<br /> bazată pe kernelul Linux.<br /> KVM este implementat ca un modul de kernel (kernel module) și este distribuit oficial în kernelul Linux<br /> începând cu versiunea 2.6.20. Este așadar principala soluție de virtualizare sub Linux.<br /> <br /> KVM cuprinde mai multe subsisteme, fiecare distribuite sub o licență proprie:<br /> <br /> * KVM kernel module: GPL v2<br /> * KVM user module: LGPL v2<br /> * QEMU virtual CPU core library (libqemu.a) și QEMU PC system emulator: LGPL<br /> * Linux user mode QEMU emulator: GPL<br /> * BIOS files (bios.bin, vgabios.bin and vgabios-cirrus.bin): LGPL v2 or later<br /> <br /> Proiectul KVM este coordonat de Avi Kivity și a fost pornit ca un proiect open-source de firma Qumranet,<br /> firmă ulterior achiziționată de RedHat (sept. 2008).<br /> <br /> <br /> ==Cerințe hardware==<br /> <br /> Înainte de a începe această aventură, e important de reținut că virtualizarea nativă oferită de KVM este <br /> disponibilă doar pe unele tipuri de procesoare, mai exact cele care includ una din următoarele tehnologii <br /> Intel-VT or AMD-V. Intel Core 2 Duo și ultimele procesoare AMD includ aceste tehnologii.<br /> <br /> Tehnologia AMD-V e prezentă în procesoarele AMD Athlon 64 familia „F” și „G” pe socket AM2 nu 939, <br /> Athlon 64 X2 familia „F” și „G”, Turion 64 X2, Opteron 2nd generation[1] și 3rd generation[2], Phenom, <br /> și toate procesoarele mai noi.<br /> <br /> Pentru a verifica dacă aveți suport pentru una dintre tehnologii executați în terminal următoarea comandă:<br /> <br /> # grep vmx /proc/cpuinfo<br /> <br /> Un rezultat pozitiv arată cam așa:<br /> <br /> flags : fpu tsc msr pae mce cx8 apic mtrr mca cmov pat pse36 clflush dts <br /> acpi mmx fxsr sse sse2 ss ht tm syscall nx lm constant_tsc pni monitor ds_cpl vmx est tm2 cx16 xtpr lahf_lm<br /> <br /> Dacă nu vedeți nimic, înseamnă că nu există suport pentru această tehnologie. Rețineți că comenzile de <br /> mai sus doar indică prezența tehnologiei, nu și dacă a fost activată în BIOS. Pe multe sisteme această <br /> facilitate este dezactivată din BIOS. Puteți verifica BIOS-ul pentru a vedea dacă este activată. Veți rula <br /> încă un sistem de operare într-unul existent; asigurați-vă că aveți suficiente resurse, mai precis memorie, <br /> spațiu pe disc și putere de procesare pentru a lucra confortabil cu ambele sisteme.<br /> <br /> Recomandări:<br /> <br /> * procesor peste 2GHz<br /> * memorie de 2GB sau mai mult<br /> * spațiu liber pe disc minim 15GB<br /> <br /> ==Cerințe software==<br /> <br /> Aveți nevoie de pachetele:<br /> <br /> * kvm<br /> * virt-manager<br /> * qemu<br /> <br /> Foarte multe distribuții Linux oferă aceste pachete. În continuare dau ca exemplu distribuția Fedora.<br /> <br /> În Fedora, pachetele se instalează cu yum după cum urmează:<br /> <br /> # su -<br /> # yum install kvm qemu virt-manager<br /> <br /> Dacă nu ați avut instalat kvm, e necesară o repornire a sistemului pentru activarea KVM.<br /> <br /> ==Crearea unei mașini virtuale==<br /> <br /> Unealta de care avem nevoie (virt-manager) poate fi pornită din meniul Gnome: <br /> <br /> Aplicații-&gt;Unelte de sistem-&gt;Manager de mașină virtuală<br /> <br /> sau <br /> <br /> Applications-&gt;System tools-&gt;Virtual Machine Manager<br /> <br /> sau rulând virt-manager într-o fereastră de terminal:<br /> <br /> # /usr/sbin/virt-manager<br /> <br /> Vedem așa ceva: <br /> <br /> [[Image:kvm1.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Ecranul principal afișează o listă a mașinilor virtuale care rulează actualmente pe sistem. Ar trebui să apară<br /> doar una, cea găzduită de sistem. Conectați-vă la aceasta făcând clic dreapta pe ea și alegând<br /> „Conectare” (Connect). Câmpul de stare ar trebui să se schimbe în „Activ” (Active) și butoanele „Nou” (New)<br /> și „Detalii” (Detalis) ar trebui să devină active, ca în imaginea de mai jos: <br /> <br /> [[Image:kvm2.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Pentru a crea un nou sistem virtual, faceți clic pe butonul „Nou” (New) pentru a porni asistentul de<br /> configurare, care arată cam așa: <br /> <br /> [[Image:kvm3.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm4.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Dați un nume sistemului virtual, fără spații. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran:<br /> <br /> [[Image:kvm5.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Windows se distribuie legal pe DVD-uri, așa că introducem DVD-ul original cu Windows Vista și selectăm<br /> CD-ROM sau DVD ca sursă de instalare. Dacă l-am avea ca imagine .iso am putea folosi prima opțiune. <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm6.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Eu am un procesor pe 64 de biți (Intel Core 2 Duo), nu cred că mai are cineva pe 32, decât dacă a rămas <br /> cu un calculator vechi, așa că am selectat x86_64. Se poate selecta și i686. Hipervizorul KVM nu suportă <br /> paravirtualizare, așa că opțiunea este dezactivată. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul <br /> ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm7.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Acum trebuie să configurăm un spațiu de stocare pentru noul sistem. Se poate folosi și o partiție fizică <br /> separată de cea pe care a fost instalat Linuxul. Dacă nu aveți, se poate folosi un fișier. Pentru Windows <br /> Vista e nevoie de ~12GB la instalare, dar poate mai instalați una două chestii așa că eu am pus 24GB <br /> și am debifat opțiunea de a aloca tot spațiul acum. Astfel fișierul va crește pe măsură ce crește Windows-ul <br /> permițându-mi să am spațiul liber nefolosit de Windows Vista disponibil în Linux. Apăsați „Înainte” (Forward) <br /> pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm8.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Aici se poate configura felul în care se conectează Windows Vista la rețea. Lăsați selectată opțiunea <br /> Virtual Network dacă nu știți ce vă trebuie. Astfel va fi creată o rețea locală între sistemul virtual și Linux, <br /> iar sistemul virtual se va conecta la internet prin NAT de la rețeaua locală prin placa de rețea a calculatorului.<br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm9.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Avem în față ecranul de configurare a memoriei și a procesorului. Pentru Vista recomand setarea la 1024 <br /> a ambelor valori. Lăsați setarea VCPU pe 1. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm10.png|600|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Gata cu configurarea, avem un ecran de revizuire a ei și putem apăsa „Termină” (Finish) pentru a porni<br /> sistemul nou creat. Din experiența mea, după apăsarea butonului „Termină” o dată, fereastra nu se închide. <br /> Nu vă panicați, închideți-o după ce ați apăsat o dată „Termină” de la butonul X din bara de titlu. <br /> Reveniți la managerul de mașină virtuală. Din experiența mea, a trebuit să mă deconectez (clic dreapta, <br /> Deconectare) apoi să mă conectez din nou (clic dreapta, Conectare) pentru a vedea mașina creată:<br /> <br /> [[Image:kvm11.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Dublu clic pe rândul cu Windows_Vista pentru a afișa sistemul. Dacă aveați DVD-ul cu Windows în unitate, ar trebui să vedeți imaginea asta: <br /> <br /> [[Image:kvm12.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> ==Încheiere==<br /> <br /> De aici vă descurcați, e vorba de o simplă instalare Windows. Dacă folosiți Gnome, adăugați mini aplicația <br /> (applet) VM Applet (yum install gnome-applet-vm) pentru a gestiona ușor sistemele virtuale. Dacă nu, <br /> puteți porni virt-manager cum am spus mai sus și de acolo porniți Windows Vista oricând doriți. <br /> Ghidul prezintă instalarea Windows Vista pentru a demonstra că KVM funcționează și cu cel mai nou sistem <br /> de operare Microsoft. Ghidul e valabil și pentru Windows XP sau alte versiuni și bineînțeles și pentru alte <br /> distribuții Linux, Solaris, etc. Dacă nu sunteți mulțumiți de traducerea virt-manager, nu vă plângeți, ci mergeți <br /> pe [http://narro.i18n.ro narro] pentru a o corecta!</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm10.png&diff=4418 2008-09-06T16:40:36Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm9.png&diff=4417 2008-09-06T16:39:11Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm8.png&diff=4416 2008-09-06T16:37:26Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm7.png&diff=4415 2008-09-06T16:35:04Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm6.png&diff=4414 2008-09-06T16:34:04Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm5.png&diff=4413 2008-09-06T16:32:23Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm4.png&diff=4412 2008-09-06T16:30:23Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm3.png&diff=4411 2008-09-06T16:28:17Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm2.png&diff=4410 2008-09-06T16:25:35Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=KVM&diff=4409 2008-09-06T16:22:54Z

<p>Lc: /* Crearea unei mașini virtuale */</p> <hr /> <div>Acest ghid a fost publicat original de alexed sub numele <br /> &quot;Windows Vista în Fedora 9&quot; pe [http://fedoraproject.ro/content/windows-vista-%C3%AEn-fedora-9 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> Ghidul se adresează:<br /> <br /> * utilizatorilor VMware<br /> * utilizatorilor VirtualBox<br /> * utilizatorilor Linux care nu pot renunța la Windows din pricina unui program sau două care nu există decât pe Windows<br /> <br /> Primele două categorii de utilizatori pot renunța liniștiți la VMware și VirtualBox, ocazie cu care scapă<br /> și de toate chinurile asociate fiecărei actualizări de kernel Linux.<br /> Ultima categorie va fi probabil surprinsă că poate rula Windows Vista într-o fereastră din Linux fără <br /> compromisuri.<br /> <br /> Soluția propusă constă în [http://kvm.qumranet.com/kvmwiki KVM]. Aceasta este o soluție de virtualizare<br /> bazată pe kernelul Linux.<br /> KVM este implementat ca un modul de kernel (kernel module) și este distribuit oficial în kernelul Linux<br /> începând cu versiunea 2.6.20. Este așadar principala soluție de virtualizare sub Linux.<br /> <br /> KVM cuprinde mai multe subsisteme, fiecare distribuite sub o licență proprie:<br /> <br /> * KVM kernel module: GPL v2<br /> * KVM user module: LGPL v2<br /> * QEMU virtual CPU core library (libqemu.a) și QEMU PC system emulator: LGPL<br /> * Linux user mode QEMU emulator: GPL<br /> * BIOS files (bios.bin, vgabios.bin and vgabios-cirrus.bin): LGPL v2 or later<br /> <br /> Proiectul KVM este coordonat de Avi Kivity și a fost pornit ca un proiect open-source de firma Qumranet,<br /> firmă ulterior achiziționată de RedHat (sept. 2008).<br /> <br /> <br /> ==Cerințe hardware==<br /> <br /> Înainte de a începe această aventură, e important de reținut că virtualizarea nativă oferită de KVM este <br /> disponibilă doar pe unele tipuri de procesoare, mai exact cele care includ una din următoarele tehnologii <br /> Intel-VT or AMD-V. Intel Core 2 Duo și ultimele procesoare AMD includ aceste tehnologii.<br /> <br /> Tehnologia AMD-V e prezentă în procesoarele AMD Athlon 64 familia „F” și „G” pe socket AM2 nu 939, <br /> Athlon 64 X2 familia „F” și „G”, Turion 64 X2, Opteron 2nd generation[1] și 3rd generation[2], Phenom, <br /> și toate procesoarele mai noi.<br /> <br /> Pentru a verifica dacă aveți suport pentru una dintre tehnologii executați în terminal următoarea comandă:<br /> <br /> # grep vmx /proc/cpuinfo<br /> <br /> Un rezultat pozitiv arată cam așa:<br /> <br /> flags : fpu tsc msr pae mce cx8 apic mtrr mca cmov pat pse36 clflush dts <br /> acpi mmx fxsr sse sse2 ss ht tm syscall nx lm constant_tsc pni monitor ds_cpl vmx est tm2 cx16 xtpr lahf_lm<br /> <br /> Dacă nu vedeți nimic, înseamnă că nu există suport pentru această tehnologie. Rețineți că comenzile de <br /> mai sus doar indică prezența tehnologiei, nu și dacă a fost activată în BIOS. Pe multe sisteme această <br /> facilitate este dezactivată din BIOS. Puteți verifica BIOS-ul pentru a vedea dacă este activată. Veți rula <br /> încă un sistem de operare într-unul existent; asigurați-vă că aveți suficiente resurse, mai precis memorie, <br /> spațiu pe disc și putere de procesare pentru a lucra confortabil cu ambele sisteme.<br /> <br /> Recomandări:<br /> <br /> * procesor peste 2GHz<br /> * memorie de 2GB sau mai mult<br /> * spațiu liber pe disc minim 15GB<br /> <br /> ==Cerințe software==<br /> <br /> Aveți nevoie de pachetele:<br /> <br /> * kvm<br /> * virt-manager<br /> * qemu<br /> <br /> Foarte multe distribuții Linux oferă aceste pachete. În continuare dau ca exemplu distribuția Fedora.<br /> <br /> În Fedora, pachetele se instalează cu yum după cum urmează:<br /> <br /> # su -<br /> # yum install kvm qemu virt-manager<br /> <br /> Dacă nu ați avut instalat kvm, e necesară o repornire a sistemului pentru activarea KVM.<br /> <br /> ==Crearea unei mașini virtuale==<br /> <br /> Unealta de care avem nevoie (virt-manager) poate fi pornită din meniul Gnome: <br /> <br /> Aplicații-&gt;Unelte de sistem-&gt;Manager de mașină virtuală<br /> <br /> sau <br /> <br /> Applications-&gt;System tools-&gt;Virtual Machine Manager<br /> <br /> sau rulând virt-manager într-o fereastră de terminal:<br /> <br /> # /usr/sbin/virt-manager<br /> <br /> Vedem așa ceva: <br /> <br /> [[Image:kvm1.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Ecranul principal afișează o listă a mașinilor virtuale care rulează actualmente pe sistem. Ar trebui să apară<br /> doar una, cea găzduită de sistem. Conectați-vă la aceasta făcând clic dreapta pe ea și alegând<br /> „Conectare” (Connect). Câmpul de stare ar trebui să se schimbe în „Activ” (Active) și butoanele „Nou” (New)<br /> și „Detalii” (Detalis) ar trebui să devină active, ca în imaginea de mai jos: <br /> <br /> [[Image:kvm2.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Pentru a crea un nou sistem virtual, faceți clic pe butonul „Nou” (New) pentru a porni asistentul de<br /> configurare, care arată cam așa: <br /> <br /> [[Image:kvm3.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm4.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Dați un nume sistemului virtual, fără spații. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran:<br /> <br /> [[Image:kvm5.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Windows se distribuie legal pe DVD-uri, așa că introducem DVD-ul original cu Windows Vista și selectăm<br /> CD-ROM sau DVD ca sursă de instalare. Dacă l-am avea ca imagine .iso am putea folosi prima opțiune. <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm6.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Eu am un procesor pe 64 de biți (Intel Core 2 Duo), nu cred că mai are cineva pe 32, decât dacă a rămas <br /> cu un calculator vechi, așa că am selectat x86_64. Se poate selecta și i686. Hipervizorul KVM nu suportă <br /> paravirtualizare, așa că opțiunea este dezactivată. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul <br /> ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm7.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Acum trebuie să configurăm un spațiu de stocare pentru noul sistem. Se poate folosi și o partiție fizică <br /> separată de cea pe care a fost instalat Linuxul. Dacă nu aveți, se poate folosi un fișier. Pentru Windows <br /> Vista e nevoie de ~12GB la instalare, dar poate mai instalați una două chestii așa că eu am pus 24GB <br /> și am debifat opțiunea de a aloca tot spațiul acum. Astfel fișierul va crește pe măsură ce crește Windows-ul <br /> permițându-mi să am spațiul liber nefolosit de Windows Vista disponibil în Linux. Apăsați „Înainte” (Forward) <br /> pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm8.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Aici se poate configura felul în care se conectează Windows Vista la rețea. Lăsați selectată opțiunea <br /> Virtual Network dacă nu știți ce vă trebuie. Astfel va fi creată o rețea locală între sistemul virtual și Linux, <br /> iar sistemul virtual se va conecta la internet prin NAT de la rețeaua locală prin placa de rețea a calculatorului.<br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm9.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> Avem în față ecranul de configurare a memoriei și a procesorului. Pentru Vista recomand setarea la 1024 <br /> a ambelor valori. Lăsați setarea VCPU pe 1. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvm10.png|600|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Gata cu configurarea, avem un ecran de revizuire a ei și putem apăsa „Termină” (Finish) pentru a porni<br /> sistemul nou creat. Din experiența mea, după apăsarea butonului „Termină” o dată, fereastra nu se închide. <br /> Nu vă panicați, închideți-o după ce ați apăsat o dată „Termină” de la butonul X din bara de titlu. <br /> Reveniți la managerul de mașină virtuală. Din experiența mea, a trebuit să mă deconectez (clic dreapta, <br /> Deconectare) apoi să mă conectez din nou (clic dreapta, Conectare) pentru a vedea mașina creată: Dublu <br /> clic pe rândul cu Windows_Vista pentru a afișa sistemul. Dacă aveați DVD-ul cu Windows în unitate, ar <br /> trebui să vedeți imaginea asta: <br /> <br /> [[Image:kvm11.png|600|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> ==Încheiere==<br /> <br /> De aici vă descurcați, e vorba de o simplă instalare Windows. Dacă folosiți Gnome, adăugați mini aplicația <br /> (applet) VM Applet (yum install gnome-applet-vm) pentru a gestiona ușor sistemele virtuale. Dacă nu, <br /> puteți porni virt-manager cum am spus mai sus și de acolo porniți Windows Vista oricând doriți. <br /> Ghidul prezintă instalarea Windows Vista pentru a demonstra că KVM funcționează și cu cel mai nou sistem <br /> de operare Microsoft. Ghidul e valabil și pentru Windows XP sau alte versiuni și bineînțeles și pentru alte <br /> distribuții Linux, Solaris, etc. Dacă nu sunteți mulțumiți de traducerea virt-manager, nu vă plângeți, ci mergeți <br /> pe [http://narro.i18n.ro narro] pentru a o corecta!</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=KVM&diff=4408 2008-09-06T16:17:13Z

<p>Lc: /* Crearea unei mașini virtuale */</p> <hr /> <div>Acest ghid a fost publicat original de alexed sub numele <br /> &quot;Windows Vista în Fedora 9&quot; pe [http://fedoraproject.ro/content/windows-vista-%C3%AEn-fedora-9 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> Ghidul se adresează:<br /> <br /> * utilizatorilor VMware<br /> * utilizatorilor VirtualBox<br /> * utilizatorilor Linux care nu pot renunța la Windows din pricina unui program sau două care nu există decât pe Windows<br /> <br /> Primele două categorii de utilizatori pot renunța liniștiți la VMware și VirtualBox, ocazie cu care scapă<br /> și de toate chinurile asociate fiecărei actualizări de kernel Linux.<br /> Ultima categorie va fi probabil surprinsă că poate rula Windows Vista într-o fereastră din Linux fără <br /> compromisuri.<br /> <br /> Soluția propusă constă în [http://kvm.qumranet.com/kvmwiki KVM]. Aceasta este o soluție de virtualizare<br /> bazată pe kernelul Linux.<br /> KVM este implementat ca un modul de kernel (kernel module) și este distribuit oficial în kernelul Linux<br /> începând cu versiunea 2.6.20. Este așadar principala soluție de virtualizare sub Linux.<br /> <br /> KVM cuprinde mai multe subsisteme, fiecare distribuite sub o licență proprie:<br /> <br /> * KVM kernel module: GPL v2<br /> * KVM user module: LGPL v2<br /> * QEMU virtual CPU core library (libqemu.a) și QEMU PC system emulator: LGPL<br /> * Linux user mode QEMU emulator: GPL<br /> * BIOS files (bios.bin, vgabios.bin and vgabios-cirrus.bin): LGPL v2 or later<br /> <br /> Proiectul KVM este coordonat de Avi Kivity și a fost pornit ca un proiect open-source de firma Qumranet,<br /> firmă ulterior achiziționată de RedHat (sept. 2008).<br /> <br /> <br /> ==Cerințe hardware==<br /> <br /> Înainte de a începe această aventură, e important de reținut că virtualizarea nativă oferită de KVM este <br /> disponibilă doar pe unele tipuri de procesoare, mai exact cele care includ una din următoarele tehnologii <br /> Intel-VT or AMD-V. Intel Core 2 Duo și ultimele procesoare AMD includ aceste tehnologii.<br /> <br /> Tehnologia AMD-V e prezentă în procesoarele AMD Athlon 64 familia „F” și „G” pe socket AM2 nu 939, <br /> Athlon 64 X2 familia „F” și „G”, Turion 64 X2, Opteron 2nd generation[1] și 3rd generation[2], Phenom, <br /> și toate procesoarele mai noi.<br /> <br /> Pentru a verifica dacă aveți suport pentru una dintre tehnologii executați în terminal următoarea comandă:<br /> <br /> # grep vmx /proc/cpuinfo<br /> <br /> Un rezultat pozitiv arată cam așa:<br /> <br /> flags : fpu tsc msr pae mce cx8 apic mtrr mca cmov pat pse36 clflush dts <br /> acpi mmx fxsr sse sse2 ss ht tm syscall nx lm constant_tsc pni monitor ds_cpl vmx est tm2 cx16 xtpr lahf_lm<br /> <br /> Dacă nu vedeți nimic, înseamnă că nu există suport pentru această tehnologie. Rețineți că comenzile de <br /> mai sus doar indică prezența tehnologiei, nu și dacă a fost activată în BIOS. Pe multe sisteme această <br /> facilitate este dezactivată din BIOS. Puteți verifica BIOS-ul pentru a vedea dacă este activată. Veți rula <br /> încă un sistem de operare într-unul existent; asigurați-vă că aveți suficiente resurse, mai precis memorie, <br /> spațiu pe disc și putere de procesare pentru a lucra confortabil cu ambele sisteme.<br /> <br /> Recomandări:<br /> <br /> * procesor peste 2GHz<br /> * memorie de 2GB sau mai mult<br /> * spațiu liber pe disc minim 15GB<br /> <br /> ==Cerințe software==<br /> <br /> Aveți nevoie de pachetele:<br /> <br /> * kvm<br /> * virt-manager<br /> * qemu<br /> <br /> Foarte multe distribuții Linux oferă aceste pachete. În continuare dau ca exemplu distribuția Fedora.<br /> <br /> În Fedora, pachetele se instalează cu yum după cum urmează:<br /> <br /> # su -<br /> # yum install kvm qemu virt-manager<br /> <br /> Dacă nu ați avut instalat kvm, e necesară o repornire a sistemului pentru activarea KVM.<br /> <br /> ==Crearea unei mașini virtuale==<br /> <br /> Unealta de care avem nevoie (virt-manager) poate fi pornită din meniul Gnome: <br /> <br /> Aplicații-&gt;Unelte de sistem-&gt;Manager de mașină virtuală<br /> <br /> sau <br /> <br /> Applications-&gt;System tools-&gt;Virtual Machine Manager<br /> <br /> sau rulând virt-manager într-o fereastră de terminal:<br /> <br /> # /usr/sbin/virt-manager<br /> <br /> Vedem așa ceva: <br /> <br /> [[Image:kvn1.png|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Ecranul principal afișează o listă a mașinilor virtuale care rulează actualmente pe sistem. Ar trebui să apară<br /> doar una, cea găzduită de sistem. Conectați-vă la aceasta făcând clic dreapta pe ea și alegând<br /> „Conectare” (Connect). Câmpul de stare ar trebui să se schimbe în „Activ” (Active) și butoanele „Nou” (New)<br /> și „Detalii” (Detalis) ar trebui să devină active, ca în imaginea de mai jos: <br /> <br /> [[Image:kvn1.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Pentru a crea un nou sistem virtual, faceți clic pe butonul „Nou” (New) pentru a porni asistentul de<br /> configurare, care arată cam așa: <br /> <br /> [[Image:kvn3.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn4.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Dați un nume sistemului virtual, fără spații. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran:<br /> <br /> [[Image:kvn5.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Windows se distribuie legal pe DVD-uri, așa că introducem DVD-ul original cu Windows Vista și selectăm<br /> CD-ROM sau DVD ca sursă de instalare. Dacă l-am avea ca imagine .iso am putea folosi prima opțiune. <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn6.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Eu am un procesor pe 64 de biți (Intel Core 2 Duo), nu cred că mai are cineva pe 32, decât dacă a rămas <br /> cu un calculator vechi, așa că am selectat x86_64. Se poate selecta și i686. Hipervizorul KVM nu suportă <br /> paravirtualizare, așa că opțiunea este dezactivată. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul <br /> ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn7.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Acum trebuie să configurăm un spațiu de stocare pentru noul sistem. Se poate folosi și o partiție fizică <br /> separată de cea pe care a fost instalat Linuxul. Dacă nu aveți, se poate folosi un fișier. Pentru Windows <br /> Vista e nevoie de ~12GO la instalare, dar poate mai instalați una două chestii așa că eu am pus 24GO <br /> și am debifat opțiunea de a aloca tot spațiul acum. Astfel fișierul va crește pe măsură ce crește Windows-ul <br /> permițându-mi să am spațiul liber nefolosit de Windows Vista disponibil în Linux. Apăsați „Înainte” (Forward) <br /> pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn8.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Aici se poate configura felul în care se conectează Windows Vista la rețea. Lăsați selectată opțiunea <br /> Virtual Network dacă nu știți ce vă trebuie. Astfel va fi creată o rețea locală între sistemul virtual și Linux, <br /> iar sistemul virtual se va conecta la internet prin NAT de la rețeaua locală prin placa de rețea a calculatorului.<br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn9.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Avem în față ecranul de configurare a memoriei și a procesorului. Pentru Vista recomand setarea la 1024 <br /> a ambelor valori. Lăsați setarea VCPU pe 1. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn10.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Gata cu configurarea, avem un ecran de revizuire a ei și putem apăsa „Termină” (Finish) pentru a porni<br /> sistemul nou creat. Din experiența mea, după apăsarea butonului „Termină” o dată, fereastra nu se închide. <br /> Nu vă panicați, închideți-o după ce ați apăsat o dată „Termină” de la butonul X din bara de titlu. <br /> Reveniți la managerul de mașină virtuală. Din experiența mea, a trebuit să mă deconectez (clic dreapta, <br /> Deconectare) apoi să mă conectez din nou (clic dreapta, Conectare) pentru a vedea mașina creată: Dublu <br /> clic pe rândul cu Windows_Vista pentru a afișa sistemul. Dacă aveați DVD-ul cu Windows în unitate, ar <br /> trebui să vedeți imaginea asta: <br /> <br /> [[Image:kvn11.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> ==Încheiere==<br /> <br /> De aici vă descurcați, e vorba de o simplă instalare Windows. Dacă folosiți Gnome, adăugați mini aplicația <br /> (applet) VM Applet (yum install gnome-applet-vm) pentru a gestiona ușor sistemele virtuale. Dacă nu, <br /> puteți porni virt-manager cum am spus mai sus și de acolo porniți Windows Vista oricând doriți. <br /> Ghidul prezintă instalarea Windows Vista pentru a demonstra că KVM funcționează și cu cel mai nou sistem <br /> de operare Microsoft. Ghidul e valabil și pentru Windows XP sau alte versiuni și bineînțeles și pentru alte <br /> distribuții Linux, Solaris, etc. Dacă nu sunteți mulțumiți de traducerea virt-manager, nu vă plângeți, ci mergeți <br /> pe [http://narro.i18n.ro narro] pentru a o corecta!</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=KVM&diff=4407 2008-09-06T16:13:11Z

<p>Lc: /* Crearea unei mașini virtuale */</p> <hr /> <div>Acest ghid a fost publicat original de alexed sub numele <br /> &quot;Windows Vista în Fedora 9&quot; pe [http://fedoraproject.ro/content/windows-vista-%C3%AEn-fedora-9 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> Ghidul se adresează:<br /> <br /> * utilizatorilor VMware<br /> * utilizatorilor VirtualBox<br /> * utilizatorilor Linux care nu pot renunța la Windows din pricina unui program sau două care nu există decât pe Windows<br /> <br /> Primele două categorii de utilizatori pot renunța liniștiți la VMware și VirtualBox, ocazie cu care scapă<br /> și de toate chinurile asociate fiecărei actualizări de kernel Linux.<br /> Ultima categorie va fi probabil surprinsă că poate rula Windows Vista într-o fereastră din Linux fără <br /> compromisuri.<br /> <br /> Soluția propusă constă în [http://kvm.qumranet.com/kvmwiki KVM]. Aceasta este o soluție de virtualizare<br /> bazată pe kernelul Linux.<br /> KVM este implementat ca un modul de kernel (kernel module) și este distribuit oficial în kernelul Linux<br /> începând cu versiunea 2.6.20. Este așadar principala soluție de virtualizare sub Linux.<br /> <br /> KVM cuprinde mai multe subsisteme, fiecare distribuite sub o licență proprie:<br /> <br /> * KVM kernel module: GPL v2<br /> * KVM user module: LGPL v2<br /> * QEMU virtual CPU core library (libqemu.a) și QEMU PC system emulator: LGPL<br /> * Linux user mode QEMU emulator: GPL<br /> * BIOS files (bios.bin, vgabios.bin and vgabios-cirrus.bin): LGPL v2 or later<br /> <br /> Proiectul KVM este coordonat de Avi Kivity și a fost pornit ca un proiect open-source de firma Qumranet,<br /> firmă ulterior achiziționată de RedHat (sept. 2008).<br /> <br /> <br /> ==Cerințe hardware==<br /> <br /> Înainte de a începe această aventură, e important de reținut că virtualizarea nativă oferită de KVM este <br /> disponibilă doar pe unele tipuri de procesoare, mai exact cele care includ una din următoarele tehnologii <br /> Intel-VT or AMD-V. Intel Core 2 Duo și ultimele procesoare AMD includ aceste tehnologii.<br /> <br /> Tehnologia AMD-V e prezentă în procesoarele AMD Athlon 64 familia „F” și „G” pe socket AM2 nu 939, <br /> Athlon 64 X2 familia „F” și „G”, Turion 64 X2, Opteron 2nd generation[1] și 3rd generation[2], Phenom, <br /> și toate procesoarele mai noi.<br /> <br /> Pentru a verifica dacă aveți suport pentru una dintre tehnologii executați în terminal următoarea comandă:<br /> <br /> # grep vmx /proc/cpuinfo<br /> <br /> Un rezultat pozitiv arată cam așa:<br /> <br /> flags : fpu tsc msr pae mce cx8 apic mtrr mca cmov pat pse36 clflush dts <br /> acpi mmx fxsr sse sse2 ss ht tm syscall nx lm constant_tsc pni monitor ds_cpl vmx est tm2 cx16 xtpr lahf_lm<br /> <br /> Dacă nu vedeți nimic, înseamnă că nu există suport pentru această tehnologie. Rețineți că comenzile de <br /> mai sus doar indică prezența tehnologiei, nu și dacă a fost activată în BIOS. Pe multe sisteme această <br /> facilitate este dezactivată din BIOS. Puteți verifica BIOS-ul pentru a vedea dacă este activată. Veți rula <br /> încă un sistem de operare într-unul existent; asigurați-vă că aveți suficiente resurse, mai precis memorie, <br /> spațiu pe disc și putere de procesare pentru a lucra confortabil cu ambele sisteme.<br /> <br /> Recomandări:<br /> <br /> * procesor peste 2GHz<br /> * memorie de 2GB sau mai mult<br /> * spațiu liber pe disc minim 15GB<br /> <br /> ==Cerințe software==<br /> <br /> Aveți nevoie de pachetele:<br /> <br /> * kvm<br /> * virt-manager<br /> * qemu<br /> <br /> Foarte multe distribuții Linux oferă aceste pachete. În continuare dau ca exemplu distribuția Fedora.<br /> <br /> În Fedora, pachetele se instalează cu yum după cum urmează:<br /> <br /> # su -<br /> # yum install kvm qemu virt-manager<br /> <br /> Dacă nu ați avut instalat kvm, e necesară o repornire a sistemului pentru activarea KVM.<br /> <br /> ==Crearea unei mașini virtuale==<br /> <br /> Unealta de care avem nevoie (virt-manager) poate fi pornită din meniul Gnome: <br /> <br /> Aplicații-&gt;Unelte de sistem-&gt;Manager de mașină virtuală<br /> <br /> sau <br /> <br /> Applications-&gt;System tools-&gt;Virtual Machine Manager<br /> <br /> sau rulând virt-manager într-o fereastră de terminal:<br /> <br /> # /usr/sbin/virt-manager<br /> <br /> Vedem așa ceva: <br /> <br /> &lt;center&gt;{{image|kvm1.png|800px|}}&lt;/center&gt;<br /> <br /> Ecranul principal afișează o listă a mașinilor virtuale care rulează actualmente pe sistem. Ar trebui să apară<br /> doar una, cea găzduită de sistem. Conectați-vă la aceasta făcând clic dreapta pe ea și alegând<br /> „Conectare” (Connect). Câmpul de stare ar trebui să se schimbe în „Activ” (Active) și butoanele „Nou” (New)<br /> și „Detalii” (Detalis) ar trebui să devină active, ca în imaginea de mai jos: <br /> <br /> [[Image:kvn2.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Pentru a crea un nou sistem virtual, faceți clic pe butonul „Nou” (New) pentru a porni asistentul de<br /> configurare, care arată cam așa: <br /> <br /> [[Image:kvn3.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn4.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Dați un nume sistemului virtual, fără spații. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran:<br /> <br /> [[Image:kvn5.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Windows se distribuie legal pe DVD-uri, așa că introducem DVD-ul original cu Windows Vista și selectăm<br /> CD-ROM sau DVD ca sursă de instalare. Dacă l-am avea ca imagine .iso am putea folosi prima opțiune. <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn6.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Eu am un procesor pe 64 de biți (Intel Core 2 Duo), nu cred că mai are cineva pe 32, decât dacă a rămas <br /> cu un calculator vechi, așa că am selectat x86_64. Se poate selecta și i686. Hipervizorul KVM nu suportă <br /> paravirtualizare, așa că opțiunea este dezactivată. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul <br /> ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn7.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Acum trebuie să configurăm un spațiu de stocare pentru noul sistem. Se poate folosi și o partiție fizică <br /> separată de cea pe care a fost instalat Linuxul. Dacă nu aveți, se poate folosi un fișier. Pentru Windows <br /> Vista e nevoie de ~12GO la instalare, dar poate mai instalați una două chestii așa că eu am pus 24GO <br /> și am debifat opțiunea de a aloca tot spațiul acum. Astfel fișierul va crește pe măsură ce crește Windows-ul <br /> permițându-mi să am spațiul liber nefolosit de Windows Vista disponibil în Linux. Apăsați „Înainte” (Forward) <br /> pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn8.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Aici se poate configura felul în care se conectează Windows Vista la rețea. Lăsați selectată opțiunea <br /> Virtual Network dacă nu știți ce vă trebuie. Astfel va fi creată o rețea locală între sistemul virtual și Linux, <br /> iar sistemul virtual se va conecta la internet prin NAT de la rețeaua locală prin placa de rețea a calculatorului.<br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn9.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Avem în față ecranul de configurare a memoriei și a procesorului. Pentru Vista recomand setarea la 1024 <br /> a ambelor valori. Lăsați setarea VCPU pe 1. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn10.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Gata cu configurarea, avem un ecran de revizuire a ei și putem apăsa „Termină” (Finish) pentru a porni<br /> sistemul nou creat. Din experiența mea, după apăsarea butonului „Termină” o dată, fereastra nu se închide. <br /> Nu vă panicați, închideți-o după ce ați apăsat o dată „Termină” de la butonul X din bara de titlu. <br /> Reveniți la managerul de mașină virtuală. Din experiența mea, a trebuit să mă deconectez (clic dreapta, <br /> Deconectare) apoi să mă conectez din nou (clic dreapta, Conectare) pentru a vedea mașina creată: Dublu <br /> clic pe rândul cu Windows_Vista pentru a afișa sistemul. Dacă aveați DVD-ul cu Windows în unitate, ar <br /> trebui să vedeți imaginea asta: <br /> <br /> [[Image:kvn11.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> ==Încheiere==<br /> <br /> De aici vă descurcați, e vorba de o simplă instalare Windows. Dacă folosiți Gnome, adăugați mini aplicația <br /> (applet) VM Applet (yum install gnome-applet-vm) pentru a gestiona ușor sistemele virtuale. Dacă nu, <br /> puteți porni virt-manager cum am spus mai sus și de acolo porniți Windows Vista oricând doriți. <br /> Ghidul prezintă instalarea Windows Vista pentru a demonstra că KVM funcționează și cu cel mai nou sistem <br /> de operare Microsoft. Ghidul e valabil și pentru Windows XP sau alte versiuni și bineînțeles și pentru alte <br /> distribuții Linux, Solaris, etc. Dacă nu sunteți mulțumiți de traducerea virt-manager, nu vă plângeți, ci mergeți <br /> pe [http://narro.i18n.ro narro] pentru a o corecta!</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=KVM&diff=4406 2008-09-06T16:06:19Z

<p>Lc: /* Crearea unei mașini virtuale */</p> <hr /> <div>Acest ghid a fost publicat original de alexed sub numele <br /> &quot;Windows Vista în Fedora 9&quot; pe [http://fedoraproject.ro/content/windows-vista-%C3%AEn-fedora-9 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> Ghidul se adresează:<br /> <br /> * utilizatorilor VMware<br /> * utilizatorilor VirtualBox<br /> * utilizatorilor Linux care nu pot renunța la Windows din pricina unui program sau două care nu există decât pe Windows<br /> <br /> Primele două categorii de utilizatori pot renunța liniștiți la VMware și VirtualBox, ocazie cu care scapă<br /> și de toate chinurile asociate fiecărei actualizări de kernel Linux.<br /> Ultima categorie va fi probabil surprinsă că poate rula Windows Vista într-o fereastră din Linux fără <br /> compromisuri.<br /> <br /> Soluția propusă constă în [http://kvm.qumranet.com/kvmwiki KVM]. Aceasta este o soluție de virtualizare<br /> bazată pe kernelul Linux.<br /> KVM este implementat ca un modul de kernel (kernel module) și este distribuit oficial în kernelul Linux<br /> începând cu versiunea 2.6.20. Este așadar principala soluție de virtualizare sub Linux.<br /> <br /> KVM cuprinde mai multe subsisteme, fiecare distribuite sub o licență proprie:<br /> <br /> * KVM kernel module: GPL v2<br /> * KVM user module: LGPL v2<br /> * QEMU virtual CPU core library (libqemu.a) și QEMU PC system emulator: LGPL<br /> * Linux user mode QEMU emulator: GPL<br /> * BIOS files (bios.bin, vgabios.bin and vgabios-cirrus.bin): LGPL v2 or later<br /> <br /> Proiectul KVM este coordonat de Avi Kivity și a fost pornit ca un proiect open-source de firma Qumranet,<br /> firmă ulterior achiziționată de RedHat (sept. 2008).<br /> <br /> <br /> ==Cerințe hardware==<br /> <br /> Înainte de a începe această aventură, e important de reținut că virtualizarea nativă oferită de KVM este <br /> disponibilă doar pe unele tipuri de procesoare, mai exact cele care includ una din următoarele tehnologii <br /> Intel-VT or AMD-V. Intel Core 2 Duo și ultimele procesoare AMD includ aceste tehnologii.<br /> <br /> Tehnologia AMD-V e prezentă în procesoarele AMD Athlon 64 familia „F” și „G” pe socket AM2 nu 939, <br /> Athlon 64 X2 familia „F” și „G”, Turion 64 X2, Opteron 2nd generation[1] și 3rd generation[2], Phenom, <br /> și toate procesoarele mai noi.<br /> <br /> Pentru a verifica dacă aveți suport pentru una dintre tehnologii executați în terminal următoarea comandă:<br /> <br /> # grep vmx /proc/cpuinfo<br /> <br /> Un rezultat pozitiv arată cam așa:<br /> <br /> flags : fpu tsc msr pae mce cx8 apic mtrr mca cmov pat pse36 clflush dts <br /> acpi mmx fxsr sse sse2 ss ht tm syscall nx lm constant_tsc pni monitor ds_cpl vmx est tm2 cx16 xtpr lahf_lm<br /> <br /> Dacă nu vedeți nimic, înseamnă că nu există suport pentru această tehnologie. Rețineți că comenzile de <br /> mai sus doar indică prezența tehnologiei, nu și dacă a fost activată în BIOS. Pe multe sisteme această <br /> facilitate este dezactivată din BIOS. Puteți verifica BIOS-ul pentru a vedea dacă este activată. Veți rula <br /> încă un sistem de operare într-unul existent; asigurați-vă că aveți suficiente resurse, mai precis memorie, <br /> spațiu pe disc și putere de procesare pentru a lucra confortabil cu ambele sisteme.<br /> <br /> Recomandări:<br /> <br /> * procesor peste 2GHz<br /> * memorie de 2GB sau mai mult<br /> * spațiu liber pe disc minim 15GB<br /> <br /> ==Cerințe software==<br /> <br /> Aveți nevoie de pachetele:<br /> <br /> * kvm<br /> * virt-manager<br /> * qemu<br /> <br /> Foarte multe distribuții Linux oferă aceste pachete. În continuare dau ca exemplu distribuția Fedora.<br /> <br /> În Fedora, pachetele se instalează cu yum după cum urmează:<br /> <br /> # su -<br /> # yum install kvm qemu virt-manager<br /> <br /> Dacă nu ați avut instalat kvm, e necesară o repornire a sistemului pentru activarea KVM.<br /> <br /> ==Crearea unei mașini virtuale==<br /> <br /> Unealta de care avem nevoie (virt-manager) poate fi pornită din meniul Gnome: <br /> <br /> Aplicații-&gt;Unelte de sistem-&gt;Manager de mașină virtuală<br /> <br /> sau <br /> <br /> Applications-&gt;System tools-&gt;Virtual Machine Manager<br /> <br /> sau rulând virt-manager într-o fereastră de terminal:<br /> <br /> # /usr/sbin/virt-manager<br /> <br /> Vedem așa ceva: <br /> <br /> <br /> [[Image:kvm1.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVM]]<br /> <br /> <br /> Ecranul principal afișează o listă a mașinilor virtuale care rulează actualmente pe sistem. Ar trebui să apară<br /> doar una, cea găzduită de sistem. Conectați-vă la aceasta făcând clic dreapta pe ea și alegând<br /> „Conectare” (Connect). Câmpul de stare ar trebui să se schimbe în „Activ” (Active) și butoanele „Nou” (New)<br /> și „Detalii” (Detalis) ar trebui să devină active, ca în imaginea de mai jos: <br /> <br /> [[Image:kvn2.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Pentru a crea un nou sistem virtual, faceți clic pe butonul „Nou” (New) pentru a porni asistentul de<br /> configurare, care arată cam așa: <br /> <br /> [[Image:kvn3.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn4.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Dați un nume sistemului virtual, fără spații. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran:<br /> <br /> [[Image:kvn5.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Windows se distribuie legal pe DVD-uri, așa că introducem DVD-ul original cu Windows Vista și selectăm<br /> CD-ROM sau DVD ca sursă de instalare. Dacă l-am avea ca imagine .iso am putea folosi prima opțiune. <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn6.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Eu am un procesor pe 64 de biți (Intel Core 2 Duo), nu cred că mai are cineva pe 32, decât dacă a rămas <br /> cu un calculator vechi, așa că am selectat x86_64. Se poate selecta și i686. Hipervizorul KVM nu suportă <br /> paravirtualizare, așa că opțiunea este dezactivată. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul <br /> ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn7.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Acum trebuie să configurăm un spațiu de stocare pentru noul sistem. Se poate folosi și o partiție fizică <br /> separată de cea pe care a fost instalat Linuxul. Dacă nu aveți, se poate folosi un fișier. Pentru Windows <br /> Vista e nevoie de ~12GO la instalare, dar poate mai instalați una două chestii așa că eu am pus 24GO <br /> și am debifat opțiunea de a aloca tot spațiul acum. Astfel fișierul va crește pe măsură ce crește Windows-ul <br /> permițându-mi să am spațiul liber nefolosit de Windows Vista disponibil în Linux. Apăsați „Înainte” (Forward) <br /> pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn8.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Aici se poate configura felul în care se conectează Windows Vista la rețea. Lăsați selectată opțiunea <br /> Virtual Network dacă nu știți ce vă trebuie. Astfel va fi creată o rețea locală între sistemul virtual și Linux, <br /> iar sistemul virtual se va conecta la internet prin NAT de la rețeaua locală prin placa de rețea a calculatorului.<br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn9.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Avem în față ecranul de configurare a memoriei și a procesorului. Pentru Vista recomand setarea la 1024 <br /> a ambelor valori. Lăsați setarea VCPU pe 1. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn10.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Gata cu configurarea, avem un ecran de revizuire a ei și putem apăsa „Termină” (Finish) pentru a porni<br /> sistemul nou creat. Din experiența mea, după apăsarea butonului „Termină” o dată, fereastra nu se închide. <br /> Nu vă panicați, închideți-o după ce ați apăsat o dată „Termină” de la butonul X din bara de titlu. <br /> Reveniți la managerul de mașină virtuală. Din experiența mea, a trebuit să mă deconectez (clic dreapta, <br /> Deconectare) apoi să mă conectez din nou (clic dreapta, Conectare) pentru a vedea mașina creată: Dublu <br /> clic pe rândul cu Windows_Vista pentru a afișa sistemul. Dacă aveați DVD-ul cu Windows în unitate, ar <br /> trebui să vedeți imaginea asta: <br /> <br /> [[Image:kvn11.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> ==Încheiere==<br /> <br /> De aici vă descurcați, e vorba de o simplă instalare Windows. Dacă folosiți Gnome, adăugați mini aplicația <br /> (applet) VM Applet (yum install gnome-applet-vm) pentru a gestiona ușor sistemele virtuale. Dacă nu, <br /> puteți porni virt-manager cum am spus mai sus și de acolo porniți Windows Vista oricând doriți. <br /> Ghidul prezintă instalarea Windows Vista pentru a demonstra că KVM funcționează și cu cel mai nou sistem <br /> de operare Microsoft. Ghidul e valabil și pentru Windows XP sau alte versiuni și bineînțeles și pentru alte <br /> distribuții Linux, Solaris, etc. Dacă nu sunteți mulțumiți de traducerea virt-manager, nu vă plângeți, ci mergeți <br /> pe [http://narro.i18n.ro narro] pentru a o corecta!</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kvm1.png&diff=4405 2008-09-06T16:04:42Z

<p>Lc: kvm howto</p> <hr /> <div>kvm howto</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=KVM&diff=4404 2008-09-06T16:03:29Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Acest ghid a fost publicat original de alexed sub numele <br /> &quot;Windows Vista în Fedora 9&quot; pe [http://fedoraproject.ro/content/windows-vista-%C3%AEn-fedora-9 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> Ghidul se adresează:<br /> <br /> * utilizatorilor VMware<br /> * utilizatorilor VirtualBox<br /> * utilizatorilor Linux care nu pot renunța la Windows din pricina unui program sau două care nu există decât pe Windows<br /> <br /> Primele două categorii de utilizatori pot renunța liniștiți la VMware și VirtualBox, ocazie cu care scapă<br /> și de toate chinurile asociate fiecărei actualizări de kernel Linux.<br /> Ultima categorie va fi probabil surprinsă că poate rula Windows Vista într-o fereastră din Linux fără <br /> compromisuri.<br /> <br /> Soluția propusă constă în [http://kvm.qumranet.com/kvmwiki KVM]. Aceasta este o soluție de virtualizare<br /> bazată pe kernelul Linux.<br /> KVM este implementat ca un modul de kernel (kernel module) și este distribuit oficial în kernelul Linux<br /> începând cu versiunea 2.6.20. Este așadar principala soluție de virtualizare sub Linux.<br /> <br /> KVM cuprinde mai multe subsisteme, fiecare distribuite sub o licență proprie:<br /> <br /> * KVM kernel module: GPL v2<br /> * KVM user module: LGPL v2<br /> * QEMU virtual CPU core library (libqemu.a) și QEMU PC system emulator: LGPL<br /> * Linux user mode QEMU emulator: GPL<br /> * BIOS files (bios.bin, vgabios.bin and vgabios-cirrus.bin): LGPL v2 or later<br /> <br /> Proiectul KVM este coordonat de Avi Kivity și a fost pornit ca un proiect open-source de firma Qumranet,<br /> firmă ulterior achiziționată de RedHat (sept. 2008).<br /> <br /> <br /> ==Cerințe hardware==<br /> <br /> Înainte de a începe această aventură, e important de reținut că virtualizarea nativă oferită de KVM este <br /> disponibilă doar pe unele tipuri de procesoare, mai exact cele care includ una din următoarele tehnologii <br /> Intel-VT or AMD-V. Intel Core 2 Duo și ultimele procesoare AMD includ aceste tehnologii.<br /> <br /> Tehnologia AMD-V e prezentă în procesoarele AMD Athlon 64 familia „F” și „G” pe socket AM2 nu 939, <br /> Athlon 64 X2 familia „F” și „G”, Turion 64 X2, Opteron 2nd generation[1] și 3rd generation[2], Phenom, <br /> și toate procesoarele mai noi.<br /> <br /> Pentru a verifica dacă aveți suport pentru una dintre tehnologii executați în terminal următoarea comandă:<br /> <br /> # grep vmx /proc/cpuinfo<br /> <br /> Un rezultat pozitiv arată cam așa:<br /> <br /> flags : fpu tsc msr pae mce cx8 apic mtrr mca cmov pat pse36 clflush dts <br /> acpi mmx fxsr sse sse2 ss ht tm syscall nx lm constant_tsc pni monitor ds_cpl vmx est tm2 cx16 xtpr lahf_lm<br /> <br /> Dacă nu vedeți nimic, înseamnă că nu există suport pentru această tehnologie. Rețineți că comenzile de <br /> mai sus doar indică prezența tehnologiei, nu și dacă a fost activată în BIOS. Pe multe sisteme această <br /> facilitate este dezactivată din BIOS. Puteți verifica BIOS-ul pentru a vedea dacă este activată. Veți rula <br /> încă un sistem de operare într-unul existent; asigurați-vă că aveți suficiente resurse, mai precis memorie, <br /> spațiu pe disc și putere de procesare pentru a lucra confortabil cu ambele sisteme.<br /> <br /> Recomandări:<br /> <br /> * procesor peste 2GHz<br /> * memorie de 2GB sau mai mult<br /> * spațiu liber pe disc minim 15GB<br /> <br /> ==Cerințe software==<br /> <br /> Aveți nevoie de pachetele:<br /> <br /> * kvm<br /> * virt-manager<br /> * qemu<br /> <br /> Foarte multe distribuții Linux oferă aceste pachete. În continuare dau ca exemplu distribuția Fedora.<br /> <br /> În Fedora, pachetele se instalează cu yum după cum urmează:<br /> <br /> # su -<br /> # yum install kvm qemu virt-manager<br /> <br /> Dacă nu ați avut instalat kvm, e necesară o repornire a sistemului pentru activarea KVM.<br /> <br /> ==Crearea unei mașini virtuale==<br /> <br /> Unealta de care avem nevoie (virt-manager) poate fi pornită din meniul Gnome: <br /> <br /> Aplicații-&gt;Unelte de sistem-&gt;Manager de mașină virtuală<br /> <br /> sau <br /> <br /> Applications-&gt;System tools-&gt;Virtual Machine Manager<br /> <br /> sau rulând virt-manager într-o fereastră de terminal:<br /> <br /> # /usr/sbin/virt-manager<br /> <br /> Vedem așa ceva: <br /> <br /> <br /> [[Image:kvn1.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> <br /> Ecranul principal afișează o listă a mașinilor virtuale care rulează actualmente pe sistem. Ar trebui să apară<br /> doar una, cea găzduită de sistem. Conectați-vă la aceasta făcând clic dreapta pe ea și alegând<br /> „Conectare” (Connect). Câmpul de stare ar trebui să se schimbe în „Activ” (Active) și butoanele „Nou” (New)<br /> și „Detalii” (Detalis) ar trebui să devină active, ca în imaginea de mai jos: <br /> <br /> [[Image:kvn2.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Pentru a crea un nou sistem virtual, faceți clic pe butonul „Nou” (New) pentru a porni asistentul de<br /> configurare, care arată cam așa: <br /> <br /> [[Image:kvn3.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn4.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Dați un nume sistemului virtual, fără spații. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran:<br /> <br /> [[Image:kvn5.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Windows se distribuie legal pe DVD-uri, așa că introducem DVD-ul original cu Windows Vista și selectăm<br /> CD-ROM sau DVD ca sursă de instalare. Dacă l-am avea ca imagine .iso am putea folosi prima opțiune. <br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn6.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Eu am un procesor pe 64 de biți (Intel Core 2 Duo), nu cred că mai are cineva pe 32, decât dacă a rămas <br /> cu un calculator vechi, așa că am selectat x86_64. Se poate selecta și i686. Hipervizorul KVM nu suportă <br /> paravirtualizare, așa că opțiunea este dezactivată. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul <br /> ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn7.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Acum trebuie să configurăm un spațiu de stocare pentru noul sistem. Se poate folosi și o partiție fizică <br /> separată de cea pe care a fost instalat Linuxul. Dacă nu aveți, se poate folosi un fișier. Pentru Windows <br /> Vista e nevoie de ~12GO la instalare, dar poate mai instalați una două chestii așa că eu am pus 24GO <br /> și am debifat opțiunea de a aloca tot spațiul acum. Astfel fișierul va crește pe măsură ce crește Windows-ul <br /> permițându-mi să am spațiul liber nefolosit de Windows Vista disponibil în Linux. Apăsați „Înainte” (Forward) <br /> pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn8.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Aici se poate configura felul în care se conectează Windows Vista la rețea. Lăsați selectată opțiunea <br /> Virtual Network dacă nu știți ce vă trebuie. Astfel va fi creată o rețea locală între sistemul virtual și Linux, <br /> iar sistemul virtual se va conecta la internet prin NAT de la rețeaua locală prin placa de rețea a calculatorului.<br /> Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn9.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Avem în față ecranul de configurare a memoriei și a procesorului. Pentru Vista recomand setarea la 1024 <br /> a ambelor valori. Lăsați setarea VCPU pe 1. Apăsați „Înainte” (Forward) pentru a avansa la următorul ecran: <br /> <br /> [[Image:kvn10.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> Gata cu configurarea, avem un ecran de revizuire a ei și putem apăsa „Termină” (Finish) pentru a porni<br /> sistemul nou creat. Din experiența mea, după apăsarea butonului „Termină” o dată, fereastra nu se închide. <br /> Nu vă panicați, închideți-o după ce ați apăsat o dată „Termină” de la butonul X din bara de titlu. <br /> Reveniți la managerul de mașină virtuală. Din experiența mea, a trebuit să mă deconectez (clic dreapta, <br /> Deconectare) apoi să mă conectez din nou (clic dreapta, Conectare) pentru a vedea mașina creată: Dublu <br /> clic pe rândul cu Windows_Vista pentru a afișa sistemul. Dacă aveați DVD-ul cu Windows în unitate, ar <br /> trebui să vedeți imaginea asta: <br /> <br /> [[Image:kvn11.png|thumb|800|center|Captură de ecran - KVN]]<br /> <br /> ==Încheiere==<br /> <br /> De aici vă descurcați, e vorba de o simplă instalare Windows. Dacă folosiți Gnome, adăugați mini aplicația <br /> (applet) VM Applet (yum install gnome-applet-vm) pentru a gestiona ușor sistemele virtuale. Dacă nu, <br /> puteți porni virt-manager cum am spus mai sus și de acolo porniți Windows Vista oricând doriți. <br /> Ghidul prezintă instalarea Windows Vista pentru a demonstra că KVM funcționează și cu cel mai nou sistem <br /> de operare Microsoft. Ghidul e valabil și pentru Windows XP sau alte versiuni și bineînțeles și pentru alte <br /> distribuții Linux, Solaris, etc. Dacă nu sunteți mulțumiți de traducerea virt-manager, nu vă plângeți, ci mergeți <br /> pe [http://narro.i18n.ro narro] pentru a o corecta!</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=HOWTO&diff=4403 2008-09-06T15:54:40Z

<p>Lc: /* Sistem */</p> <hr /> <div>==Sistem==<br /> <br /> * [[ntpdate]] - Sincronizare ceas calculator din reţea folosind ntpdate<br /> * [[Xorg -configure]] - Configurare simplă Xorg<br /> * [[dvdplay]] - DVD Playback HOWTO<br /> * [[arts over network]] -- Configurare arts pentru transport sunet în reţea<br /> * [[laptop shite/suspend/resume/hibernate]] - Configurare laptop ca sa meargă frumos si dragastos<br /> * [[flash]] - Instalarea unui player flash în Mozilla Firefox<br /> * [[KVM]] - Vista în Linux<br /> <br /> ==Networking== <br /> <br /> * [[Concepte Linux Networking]]<br /> * [[NAT HOWTO]]<br /> * [[Linux 2.4 Packet Filtering HOWTO]]<br /> * [[Emularea comenzii Free/OpenSwan ipsec eroute pe kernel 2.6]]<br /> * [[QoS si HTB in Linux]]<br /> * [[Autentificare cu PPPoE pentru retelele de cartier]] linux.usr.ro e mort de ceva timp, am restaurat documentul de pe http://web.archive.org/web/20061018045738/http://linux.usr.ro/pppoe/ si l-am wikizat (fara imagini). <br /> * [[SSH]]<br /> <br /> Documente externe:<br /> http://www.yolinux.com/TUTORIALS/LinuxTutorialNetworking.html</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Distribu%C5%A3ie_Linux&diff=4399 2008-08-30T19:08:11Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Linux este un [[nucleu]] de sistem de operare foarte bun, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face mare lucru. <br /> <br /> O '''distribuție''' conține pe lângă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare(de ex. [[shell]]-ul), dar și o selecție mai mică sau mai mare de ''aplicații''. Folosirea unei distribuții economisește utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, și mai ales ''configurând'' toate componentele sistemului de operare și toate aplicațiile de care au nevoie.<br /> <br /> O distribuție este constituită din mai multe ''pachete''. Un pachet este, în principiu, o colecție de fișiere. Vă puteți gândi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o [[bibliotecă]] sau un [[plug-in]]. De exemplu, atunci când instalați [[OpenOffice.org]] în distribuția voastră preferată, veți instala de fapt următoarele pachete: ''core'' (bibliotecile comune), ''Writer'', ''Calc'', etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcționeze: de exemplu aplicația de scris CD-uri [[K3b]] are nevoie de o parte din [[KDE]] și de [[cdrecord]]. Acestea se numesc ''dependințe''. <br /> <br /> Aproape toate distribuțiile moderne conțin un [[gestionar de pachete]] (''package manager''), care menține o bază de date cu toate pachetele și fișierele instalate în sistem, și care vă ajută să instalați pachetele dorite descărcând și instalând automat toate dependențele necesare. În plus, acesta are grijă automat de menținerea la zi a pachetelor. <br /> <br /> <br /> ==Distribuții generale==<br /> <br /> Fără un public țintă anume, încearcă să fie &quot;totul pentru toată lumea&quot;. După cum e cazul, le puteți folosi pentru a construi un server sau un desktop. În ordine alfabetică:<br /> <br /> * [[Debian]][http://www.debian.org/]<br /> Debian este un sistem de operare [[free]] ([[liber]], [[gratuit]]). Debian utilizează kernelul Linux ([[nucleul Linux]]), dar majoritatea utilitarelor de bază provin din proiectul [[GNU]] [http://www.gnu.org]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux). Este un proiect comunitar foarte larg.<br /> <br /> Debian GNU/Linux vine cu peste 15490 pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o ușoară instalare. Suportul pentru limba română este excelent, și este dat de o echipă de developeri dedicată acestui scop.<br /> <br /> * [[Fedora Core]] [http://fedora.redhat.com/]<br /> Fedora este un proiect open source sponsorizat și controlat de [[Redhat|RedHat Inc]] [http://www.redhat.com/]. Este în principal un &quot;teren de testare&quot; al firmei RedHat pentru tehnologii noi care eventual vor fi incluse în produsele firmei. Fedora nu este suportată de compania RedHat, suportul este oferit gratuit de o comunitate foarte activă strânsă în jurul acestui proiect. Comunitatea este implicată de asemenea și în dezvoltarea distribuției.<br /> <br /> Distribuția se remarcă prin grafica elegantă pe care ți-o prezintă prin intermediul mediului Gnome. Suportul pentru limba română lipsește însă, deși se fac eforturi în această direcție.<br /> <br /> * [[Gentoo]] [http://www.gentoo.org/]<br /> Dintre toate distribuțiile menționate aici, Gentoo este cea mai flexibilă. Un utilizator avansat are la dispoziție toate uneltele necesare pentru a-și personaliza distribuția după cum dorește. Spre deosebire de celelalte distribuții, în Gentoo instalarea se face din pachete sursă. Astfel, fiecare pachet este compilat și optimizat pentru platforma specifică pe care se face instalarea. Ce rezultă - sau mai bine zis ce ar putea să rezulte, depinde cât de priceput este cel care face instalarea - este un sistem rapid, care ocupă cantitatea minimă de memorie, și este optimizat strict pentru aplicația pentru care a fost construit. Este folosit cu succes atât ca desktop cât și ca server.<br /> <br /> Ca și Debian, Gentoo este strict o distribuție comunitară, necontrolată de nicio firmă comercială. Pe plan local, se remarcă prin cea mai bună documentație Linux tradusă în limba română.<br /> <br /> * [[Mandriva]] [http://www.mandriva.com]<br /> Mandriva a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai prietenoase distribuții Linux. Foarte ușor de instalat și gestionat de începători, distribuția are un grad foarte ridicat de finisare. Pe scurt, arată bine! Limba română este și ea bine suportată. Distribuția este dezvoltată de firma Mandriva.<br /> <br /> * [[SUSE]] [http://www.novell.com/linux/suse/]<br /> Este o distribuție bine finisată, ușor de utilizat, cu multe pachete și o integrare foarte bună între componente. Dezvoltată de firma Novell, SUSE vine cu o unealtă de administrare foarte capabilă numită YaST. Cu aceasta se pot face repede configurări pentru o varietate largă de secțiuni (hardware, management software, servicii de rețea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc). Are suport bun pentru limba română.<br /> <br /> Distribuția vine în mai multe variante. [[OpenSUSE]] este versiunea gratuită cu suport comunitar, iar SUSE Linux Enterprise Desktop este versiunea pentru business care include suport 24/7.<br /> <br /> * [[Slackware]] [http://www.slackware.com/]<br /> Slackware Linux este una dintre primele distribuții Linux apărute. Încă de la prima versiune, Slackware a pus accentul pe simplitate, stabilitate și siguranță în operare. Nu încearcă sa rivalizeze cu Windows, încearcă doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu își propune să acopere programele cu interfețe grafice fanteziste. În schimb, pune utilizatorii în control total asupra sistemului lăsându-i să interacționeze cu acesta pană la cel mai mic detaliu.<br /> <br /> * [[Ubuntu]] [http://www.ubuntulinux.org/]<br /> &quot;Ubuntu&quot; este un vechi cuvânt african, însemnând &quot;umanitate către alții&quot;. Este o distribuție Linux pentru începători, foarte ușor de instalat și care oferă gratuit CD-uri de instalare pe care ți le trimite acasă prin poștă. Distribuția este dezvoltată de firma Canonical Ltd.<br /> <br /> Versiunea principală este bazată pe Gnome, oferă însă și o versiune bazată pe KDE ([[Kubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]), și una bazată pe XFCE ([[Xubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]). Suportul pentru limba română lasă de dorit.<br /> <br /> <br /> ==Distribuții pentru [[desktop]]==<br /> <br /> Fie din motive ideologice, fie din lipsă de licență comercială, unele distribuțiilor menționate până acum nu instalează pe desktop o serie de pachete esențiale pentru buna funcționare, cum ar fi drivere de NVIDIA, codecuri, suport DVD playback, JAVA, etc. Altele precum Gentoo și Debian, sunt foarte necruțătoare cu utilizatorii începători. Apare așadar o piață distinctă care încearcă să remedieze aceste neajunsuri.<br /> <br /> * [[MEPIS]] [http://www.mepis.org/]<br /> Mepis este o formă foarte prietenoasă de Debian, care include configurare automată de hardware, NTFS partition resizing, ACPI power management, suport WiFi, fonturi TrueType anti-aliased, un firewall personal, KDE și multe altele.<br /> <br /> * [[Mint]] [http://linuxmint.com]<br /> Mint un fel de Ubuntu cu codecuri, suport DVD playback, java, drivere proprietare și orice altceva ce mai lipsește oficial din Ubuntu. Include un gestionar de pachete web-based.<br /> <br /> * [[PCLinuxOS]] [http://www.pclinuxos.com/news.php]<br /> PCLinuxOS este un live-cd instalabil bazat pe Mandriva, și este conceput ca un înlocuitor de Windows. În acest sens, PCLinuxOS are incluse toate facilitățile pentru trecerea de la Windows la Linux. Are astfel toate aplicațiile pe care un utilizator Windows și le-ar putea dori, drivere pentru o serie largă de dispozitive hardware (inclusiv drivere NVIDIA), suportă o serie largă de formate multimedia fără tot bagajul de Digital Rights Management asociat.<br /> <br /> * [[Sabayon]] [http://www.sabayonlinux.org/]<br /> Sabayon (desert italian) este dacă doriți un Gentoo pentru ființe umane. Vine sub forma unui live-dvd care după instalare se transformă într-un sistem Gentoo desktop foarte puternic. Începând din acel moment, sistemul este gestionat ca un sistem Gentoo obișnuit. Foarte mulți utilizatori folosesc Sabayon pe post de disc de instalare Gentoo.<br /> <br /> <br /> ==Distribuții pentru [[server]]e==<br /> <br /> La toate distribuțiile comerciale de servere există posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se găsesc pe site-urile producătorilor. Nu am amintit aici Debian și Gentoo, două soluții gratuite și foarte răspândite de construire a unui server.<br /> <br /> * [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]]<br /> * [[Suse#SLES|SUSE LINUX Enterprise Server]]<br /> * [[Novell|Novell Open Enterprise Server]]<br /> * [[Mandriva|Mandriva Corporate Server]]<br /> * [[CentOS]] [http://www.centos.org/]<br /> Este o clonă [[free]] a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu [[Red Hat Enterprise Linux]]. Are o comunitate foarte activă și în continuă creștere. Deși CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulțime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu ușurință găsiți pe listele de email și pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveți neapărată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteți apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitățile produselor Red Hat cu care v-ați obișnuit deja.<br /> <br /> * [[Ubuntu Server]] [http://www.ubuntu.com/]<br /> Începând cu versiunea 6.06 (&quot;Dapper Drake&quot; LTS ) Ubuntu Linux (aflată acum la versiunea 6.10) introduce și o variantă mai potrivită pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizări. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are și un &quot;shortcut&quot; (opțiune de instalare) care instalează o selecție de pachete ce produc un așa numit &quot;LAMP Server&quot;. LAMP este o prescurtare pentru &quot;Linux,Apache,Mysql,PHP&quot; - o combinație folosită destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.<br /> <br /> * [[Oracle Enterprise Linux]] [http://www.oracle.com/technologies/linux/index.html] - marketat și ca „Unbreakable Linux”, este o distribuție derivată din [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]], vândută cu branding și asistență tehnică de la Oracle.<br /> <br /> <br /> ==Distribuții specializate==<br /> <br /> Destinate unei nișe mult mai restrânse.<br /> <br /> * [[Knoppix]] [http://www.knoppix.org/] - primul live-cd în existență, bazat pe Debian<br /> * [[Damn Small Linux]] [http://www.damnsmalllinux.org] -- pentru sisteme cu resurse limitate<br /> * [[Movix]] [http://sourceforge.net/projects/movix/] -- pentru redare multimedia<br /> <br /> <br /> ==Vezi și==<br /> <br /> * [[Proiecte Linux cu participare românească#Distribuții]] pentru distribuții dezvoltate în România.<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> {{Distribuţie}}</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Distribu%C5%A3ie_Linux&diff=4398 2008-08-30T19:02:13Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Linux este un [[nucleu]] de sistem de operare foarte bun, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face mare lucru. <br /> <br /> O '''distribuție''' conține pe lângă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare(de ex. [[shell]]-ul), dar și o selecție mai mică sau mai mare de ''aplicații''. Folosirea unei distribuții economisește utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, și mai ales ''configurând'' toate componentele sistemului de operare și toate aplicațiile de care au nevoie.<br /> <br /> O distribuție este constituită din mai multe ''pachete''. Un pachet este, în principiu, o colecție de fișiere. Vă puteți gândi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o [[bibliotecă]] sau un [[plug-in]]. De exemplu, atunci când instalați [[OpenOffice.org]] în distribuția voastră preferată, veți instala de fapt următoarele pachete: ''core'' (bibliotecile comune), ''Writer'', ''Calc'', etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcționeze: de exemplu aplicația de scris CD-uri [[K3b]] are nevoie de o parte din [[KDE]] și de [[cdrecord]]. Acestea se numesc ''dependințe''. <br /> <br /> Aproape toate distribuțiile moderne conțin un [[gestionar de pachete]] (''package manager''), care menține o bază de date cu toate pachetele și fișierele instalate în sistem, și care vă ajută să instalați pachetele dorite descărcând și instalând automat toate dependențele necesare. În plus, acesta are grijă automat de menținerea la zi a pachetelor. <br /> <br /> ==Distribuții generale==<br /> Fără un public țintă anume, încearcă să fie &quot;totul pentru toată lumea&quot;. După cum e cazul, le puteți folosi pentru a construi un server sau un desktop. În ordine alfabetică:<br /> <br /> * [[Debian]][http://www.debian.org/]<br /> Debian este un sistem de operare [[free]] ([[liber]], [[gratuit]]). Debian utilizează kernelul Linux ([[nucleul Linux]]), dar majoritatea utilitarelor de bază provin din proiectul [[GNU]] [http://www.gnu.org]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux). Este un proiect comunitar foarte larg.<br /> <br /> Debian GNU/Linux vine cu peste 15490 pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o ușoară instalare. Suportul pentru limba română este excelent, și este dat de o echipă de developeri dedicată acestui scop.<br /> <br /> * [[Fedora Core]] [http://fedora.redhat.com/]<br /> Fedora este un proiect open source sponsorizat și controlat de [[Redhat|RedHat Inc]] [http://www.redhat.com/]. Este în principal un &quot;teren de testare&quot; al firmei RedHat pentru tehnologii noi care eventual vor fi incluse în produsele firmei. Fedora nu este suportată de compania RedHat, suportul este oferit gratuit de o comunitate foarte activă strânsă în jurul acestui proiect. Comunitatea este implicată de asemenea și în dezvoltarea distribuției.<br /> <br /> Distribuția se remarcă prin grafica elegantă pe care ți-o prezintă prin intermediul mediului Gnome. Suportul pentru limba română lipsește însă, deși se fac eforturi în această direcție.<br /> <br /> * [[Gentoo]] [http://www.gentoo.org/]<br /> Dintre toate distribuțiile menționate aici, Gentoo este cea mai flexibilă. Un utilizator avansat are la dispoziție toate uneltele necesare pentru a-și personaliza distribuția după cum dorește. Spre deosebire de celelalte distribuții, în Gentoo instalarea se face din pachete sursă. Astfel, fiecare pachet este compilat și optimizat pentru platforma specifică pe care se face instalarea. Ce rezultă - sau mai bine zis ce ar putea să rezulte, depinde cât de priceput este cel care face instalarea - este un sistem rapid, care ocupă cantitatea minimă de memorie, și este optimizat strict pentru aplicația pentru care a fost construit. Este folosit cu succes atât ca desktop cât și ca server.<br /> <br /> Ca și Debian, Gentoo este strict o distribuție comunitară, necontrolată de nicio firmă comercială. Pe plan local, se remarcă prin cea mai bună documentație Linux tradusă în limba română.<br /> <br /> * [[Mandriva]] [http://www.mandriva.com]<br /> Mandriva a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai prietenoase distribuții Linux. Foarte ușor de instalat și gestionat de începători, distribuția are un grad foarte ridicat de finisare. Pe scurt, arată bine! Limba română este și ea bine suportată. Distribuția este dezvoltată de firma Mandriva.<br /> <br /> * [[SUSE]] [http://www.novell.com/linux/suse/]<br /> Este o distribuție bine finisată, ușor de utilizat, cu multe pachete și o integrare foarte bună între componente. Dezvoltată de firma Novell, SUSE vine cu o unealtă de administrare foarte capabilă numită YaST. Cu aceasta se pot face repede configurări pentru o varietate largă de secțiuni (hardware, management software, servicii de rețea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc). Are suport bun pentru limba română.<br /> <br /> Distribuția vine în mai multe variante. [[OpenSUSE]] este versiunea gratuită cu suport comunitar, iar SUSE Linux Enterprise Desktop este versiunea pentru business care include suport 24/7.<br /> <br /> * [[Slackware]] [http://www.slackware.com/]<br /> Slackware Linux este una dintre primele distribuții Linux apărute. Încă de la prima versiune, Slackware a pus accentul pe simplitate, stabilitate și siguranță în operare. Nu încearcă sa rivalizeze cu Windows, încearcă doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu își propune să acopere programele cu interfețe grafice fanteziste. În schimb, pune utilizatorii în control total asupra sistemului lăsându-i să interacționeze cu acesta pană la cel mai mic detaliu.<br /> <br /> * [[Ubuntu]] [http://www.ubuntulinux.org/]<br /> &quot;Ubuntu&quot; este un vechi cuvânt african, însemnând &quot;umanitate către alții&quot;. Este o distribuție Linux pentru începători, foarte ușor de instalat și care oferă gratuit CD-uri de instalare pe care ți le trimite acasă prin poștă. Distribuția este dezvoltată de firma Canonical Ltd.<br /> <br /> Versiunea principală este bazată pe Gnome, oferă însă și o versiune bazată pe KDE ([[Kubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]), și una bazată pe XFCE ([[Xubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]). Suportul pentru limba română lasă de dorit.<br /> <br /> ==Distribuții pentru [[desktop]]==<br /> Fie din motive ideologice, fie din lipsă de licență comercială, unele distribuțiilor menționate până acum nu instalează pe desktop o serie de pachete esențiale pentru buna funcționare, cum ar fi drivere de NVIDIA, codecuri, suport DVD playback, JAVA, etc. Altele precum Gentoo și Debian, sunt foarte necruțătoare cu utilizatorii începători. Apare așadar o piață distinctă care încearcă să remedieze aceste neajunsuri.<br /> <br /> * [[MEPIS]] [http://www.mepis.org/]<br /> Mepis este o formă foarte prietenoasă de Debian, care include configurare automată de hardware, NTFS partition resizing, ACPI power management, suport WiFi, fonturi TrueType anti-aliased, un firewall personal, KDE și multe altele.<br /> <br /> * [[Mint]] [http://linuxmint.com]<br /> Mint un fel de Ubuntu cu codecuri, suport DVD playback, java, drivere proprietare și orice altceva ce mai lipsește oficial din Ubuntu. Include un gestionar de pachete web-based.<br /> <br /> * [[PCLinuxOS]] [http://www.pclinuxos.com/news.php]<br /> PCLinuxOS este un live-cd instalabil bazat pe Mandriva, și este conceput ca un înlocuitor de Windows. În acest sens, PCLinuxOS are incluse toate facilitățile pentru trecerea de la Windows la Linux. Are astfel toate aplicațiile pe care un utilizator Windows și le-ar putea dori, drivere pentru o serie largă de dispozitive hardware (inclusiv drivere NVIDIA), suportă o serie largă de formate multimedia fără tot bagajul de Digital Rights Management asociat.<br /> <br /> * [[Sabayon]] [http://www.sabayonlinux.org/]<br /> Sabayon (desert italian) este dacă doriți un Gentoo pentru ființe umane. Vine sub forma unui live-dvd care după instalare se transformă într-un sistem Gentoo desktop foarte puternic. Începând din acel moment, sistemul este gestionat ca un sistem Gentoo obișnuit. Foarte mulți utilizatori folosesc Sabayon pe post de disc de instalare Gentoo.<br /> <br /> ==Distribuții pentru [[server]]e==<br /> <br /> La toate distribuțiile comerciale de servere există posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se găsesc pe site-urile producătorilor. Nu am amintit aici Debian și Gentoo, două soluții gratuite și foarte răspândite de construire a unui server.<br /> <br /> * [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]]<br /> * [[Suse#SLES|SUSE LINUX Enterprise Server]]<br /> * [[Novell|Novell Open Enterprise Server]]<br /> * [[Mandriva|Mandriva Corporate Server]]<br /> * [[CentOS]] [http://www.centos.org/]<br /> Este o clonă [[free]] a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu [[Red Hat Enterprise Linux]]. Are o comunitate foarte activă și în continuă creștere. Deși CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulțime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu ușurință găsiți pe listele de email și pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveți neapărată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteți apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitățile produselor Red Hat cu care v-ați obișnuit deja.<br /> <br /> * [[Ubuntu Server]] [http://www.ubuntu.com/]<br /> Începând cu versiunea 6.06 (&quot;Dapper Drake&quot; LTS ) Ubuntu Linux (aflată acum la versiunea 6.10) introduce și o variantă mai potrivită pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizări. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are și un &quot;shortcut&quot; (opțiune de instalare) care instalează o selecție de pachete ce produc un așa numit &quot;LAMP Server&quot;. LAMP este o prescurtare pentru &quot;Linux,Apache,Mysql,PHP&quot; - o combinație folosită destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.<br /> <br /> * [[Oracle Enterprise Linux]] [http://www.oracle.com/technologies/linux/index.html] - marketat și ca „Unbreakable Linux”, este o distribuție derivată din [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]], vândută cu branding și asistență tehnică de la Oracle.<br /> <br /> ==Distribuții specializate==<br /> Destinate unei nișe mult mai restrânse.<br /> <br /> * [[Knoppix]] [http://www.knoppix.org/] - primul live-cd în existență, bazat pe Debian<br /> * [[Damn Small Linux]] [http://www.damnsmalllinux.org] -- pentru sisteme cu resurse limitate<br /> * [[Movix]] [http://sourceforge.net/projects/movix/] -- pentru redare multimedia<br /> <br /> ==Vezi și==<br /> * [[Proiecte Linux cu participare românească#Distribuții]] pentru distribuții dezvoltate în România.<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> {{Distribuţie}}</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Distribu%C5%A3ie_Linux&diff=4397 2008-08-30T18:59:25Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Linux este un [[nucleu]] de sistem de operare foarte bun, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face mare lucru. <br /> <br /> O '''distribuție''' conține, pe lângă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare(de ex. [[shell]]-ul), dar și o selecție mai mică sau mai mare de ''aplicații''. Folosirea unei distribuții economisește utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, și, mai ales, ''configurând'' toate componentele sistemului de operare și toate aplicațiile de care au nevoie.<br /> <br /> O distribuție este constituită din mai multe ''pachete''. Un pachet este, în principiu, o colecție de fișiere. Vă puteți gândi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o [[bibliotecă]] sau un [[plug-in]]. De exemplu, atunci când instalați [[OpenOffice.org]] în distribuția voastră preferată, veți instala de fapt următoarele pachete: ''core'' (bibliotecile comune), ''Writer'', ''Calc'', etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcționeze: de exemplu aplicația de scris CD-uri [[K3b]] are nevoie de o parte din [[KDE]] și de [[cdrecord]]. Acestea se numesc ''dependințe''. <br /> <br /> Aproape toate distribuțiile moderne conțin un [[gestionar de pachete]] (''package manager''), care menține o bază de date cu toate pachetele și fișierele instalate în sistem, și care vă ajută să instalați pachetele dorite descărcând și instalând automat toate dependențele necesare. În plus, acesta are grijă automat de menținerea la zi a pachetelor. <br /> <br /> ==Distribuții generale==<br /> Fără un public țintă anume, încearcă să fie &quot;totul pentru toată lumea&quot;. După cum e cazul, le puteți folosi pentru a construi un server sau un desktop. În ordine alfabetică:<br /> <br /> * [[Debian]][http://www.debian.org/]<br /> Debian este un sistem de operare [[free]] ([[liber]], [[gratuit]]). Debian utilizează kernelul Linux ([[nucleul Linux]]), dar majoritatea utilitarelor de bază provin din proiectul [[GNU]] [http://www.gnu.org]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux). Este un proiect comunitar foarte larg.<br /> <br /> Debian GNU/Linux vine cu peste 15490 pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o ușoară instalare. Suportul pentru limba română este excelent, și este dat de o echipă de developeri dedicată acestui scop.<br /> <br /> * [[Fedora Core]] [http://fedora.redhat.com/]<br /> Fedora este un proiect open source sponsorizat și controlat de [[Redhat|RedHat Inc]] [http://www.redhat.com/]. Este în principal un &quot;teren de testare&quot; al firmei RedHat pentru tehnologii noi care eventual vor fi incluse în produsele firmei. Fedora nu este suportată de compania RedHat, suportul este oferit gratuit de o comunitate foarte activă strânsă în jurul acestui proiect. Comunitatea este implicată de asemenea și în dezvoltarea distribuției.<br /> <br /> Distribuția se remarcă prin grafica elegantă pe care ți-o prezintă prin intermediul mediului Gnome. Suportul pentru limba română lipsește însă, deși se fac eforturi în această direcție.<br /> <br /> * [[Gentoo]] [http://www.gentoo.org/]<br /> Dintre toate distribuțiile menționate aici, Gentoo este cea mai flexibilă. Un utilizator avansat are la dispoziție toate uneltele necesare pentru a-și personaliza distribuția după cum dorește. Spre deosebire de celelalte distribuții, în Gentoo instalarea se face din pachete sursă. Astfel, fiecare pachet este compilat și optimizat pentru platforma specifică pe care se face instalarea. Ce rezultă - sau mai bine zis ce ar putea să rezulte, depinde cât de priceput este cel care face instalarea - este un sistem rapid, care ocupă cantitatea minimă de memorie, și este optimizat strict pentru aplicația pentru care a fost construit. Este folosit cu succes atât ca desktop cât și ca server.<br /> <br /> Ca și Debian, Gentoo este strict o distribuție comunitară, necontrolată de nicio firmă comercială. Pe plan local, se remarcă prin cea mai bună documentație Linux tradusă în limba română.<br /> <br /> * [[Mandriva]] [http://www.mandriva.com]<br /> Mandriva a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai prietenoase distribuții Linux. Foarte ușor de instalat și gestionat de începători, distribuția are un grad foarte ridicat de finisare. Pe scurt, arată bine! Limba română este și ea bine suportată. Distribuția este dezvoltată de firma Mandriva.<br /> <br /> * [[SUSE]] [http://www.novell.com/linux/suse/]<br /> Este o distribuție bine finisată, ușor de utilizat, cu multe pachete și o integrare foarte bună între componente. Dezvoltată de firma Novell, SUSE vine cu o unealtă de administrare foarte capabilă numită YaST. Cu aceasta se pot face repede configurări pentru o varietate largă de secțiuni (hardware, management software, servicii de rețea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc). Are suport bun pentru limba română.<br /> <br /> Distribuția vine în mai multe variante. [[OpenSUSE]] este versiunea gratuită cu suport comunitar, iar SUSE Linux Enterprise Desktop este versiunea pentru business care include suport 24/7.<br /> <br /> * [[Slackware]] [http://www.slackware.com/]<br /> Slackware Linux este una dintre primele distribuții Linux apărute. Încă de la prima versiune, Slackware a pus accentul pe simplitate, stabilitate și siguranță în operare. Nu încearcă sa rivalizeze cu Windows, încearcă doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu își propune să acopere programele cu interfețe grafice fanteziste. În schimb, pune utilizatorii în control total asupra sistemului lăsându-i să interacționeze cu acesta pană la cel mai mic detaliu.<br /> <br /> * [[Ubuntu]] [http://www.ubuntulinux.org/]<br /> &quot;Ubuntu&quot; este un vechi cuvânt african, însemnând &quot;umanitate către alții&quot;. Este o distribuție Linux pentru începători, foarte ușor de instalat și care oferă gratuit CD-uri de instalare pe care ți le trimite acasă prin poștă. Distribuția este dezvoltată de firma Canonical Ltd.<br /> <br /> Versiunea principală este bazată pe Gnome, oferă însă și o versiune bazată pe KDE ([[Kubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]), și una bazată pe XFCE ([[Xubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]). Suportul pentru limba română lasă de dorit.<br /> <br /> ==Distribuții pentru [[desktop]]==<br /> Fie din motive ideologice, fie din lipsă de licență comercială, unele distribuțiilor menționate până acum nu instalează pe desktop o serie de pachete esențiale pentru buna funcționare, cum ar fi drivere de NVIDIA, codecuri, suport DVD playback, JAVA, etc. Altele precum Gentoo și Debian, sunt foarte necruțătoare cu utilizatorii începători. Apare așadar o piață distinctă care încearcă să remedieze aceste neajunsuri.<br /> <br /> * [[MEPIS]] [http://www.mepis.org/]<br /> Mepis este o formă foarte prietenoasă de Debian, care include configurare automată de hardware, NTFS partition resizing, ACPI power management, suport WiFi, fonturi TrueType anti-aliased, un firewall personal, KDE și multe altele.<br /> <br /> * [[Mint]] [http://linuxmint.com]<br /> Mint un fel de Ubuntu cu codecuri, suport DVD playback, java, drivere proprietare și orice altceva ce mai lipsește oficial din Ubuntu. Include un gestionar de pachete web-based.<br /> <br /> * [[PCLinuxOS]] [http://www.pclinuxos.com/news.php]<br /> PCLinuxOS este un live-cd instalabil bazat pe Mandriva, și este conceput ca un înlocuitor de Windows. În acest sens, PCLinuxOS are incluse toate facilitățile pentru trecerea de la Windows la Linux. Are astfel toate aplicațiile pe care un utilizator Windows și le-ar putea dori, drivere pentru o serie largă de dispozitive hardware (inclusiv drivere NVIDIA), suportă o serie largă de formate multimedia fără tot bagajul de Digital Rights Management asociat.<br /> <br /> * [[Sabayon]] [http://www.sabayonlinux.org/]<br /> Sabayon (desert italian) este dacă doriți un Gentoo pentru ființe umane. Vine sub forma unui live-dvd care după instalare se transformă într-un sistem Gentoo desktop foarte puternic. Începând din acel moment, sistemul este gestionat ca un sistem Gentoo obișnuit. Foarte mulți utilizatori folosesc Sabayon pe post de disc de instalare Gentoo.<br /> <br /> ==Distribuții pentru [[server]]e==<br /> <br /> La toate distribuțiile comerciale de servere există posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se găsesc pe site-urile producătorilor. Nu am amintit aici Debian și Gentoo, două soluții gratuite și foarte răspândite de construire a unui server.<br /> <br /> * [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]]<br /> * [[Suse#SLES|SUSE LINUX Enterprise Server]]<br /> * [[Novell|Novell Open Enterprise Server]]<br /> * [[Mandriva|Mandriva Corporate Server]]<br /> * [[CentOS]] [http://www.centos.org/]<br /> Este o clonă [[free]] a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu [[Red Hat Enterprise Linux]]. Are o comunitate foarte activă și în continuă creștere. Deși CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulțime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu ușurință găsiți pe listele de email și pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveți neapărată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteți apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitățile produselor Red Hat cu care v-ați obișnuit deja.<br /> <br /> * [[Ubuntu Server]] [http://www.ubuntu.com/]<br /> Începând cu versiunea 6.06 (&quot;Dapper Drake&quot; LTS ) Ubuntu Linux (aflată acum la versiunea 6.10) introduce și o variantă mai potrivită pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizări. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are și un &quot;shortcut&quot; (opțiune de instalare) care instalează o selecție de pachete ce produc un așa numit &quot;LAMP Server&quot;. LAMP este o prescurtare pentru &quot;Linux,Apache,Mysql,PHP&quot; - o combinație folosită destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.<br /> <br /> * [[Oracle Enterprise Linux]] [http://www.oracle.com/technologies/linux/index.html] - marketat și ca „Unbreakable Linux”, este o distribuție derivată din [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]], vândută cu branding și asistență tehnică de la Oracle.<br /> <br /> ==Distribuții specializate==<br /> Destinate unei nișe mult mai restrânse.<br /> <br /> * [[Knoppix]] [http://www.knoppix.org/] - primul live-cd în existență, bazat pe Debian<br /> * [[Damn Small Linux]] [http://www.damnsmalllinux.org] -- pentru sisteme cu resurse limitate<br /> * [[Movix]] [http://sourceforge.net/projects/movix/] -- pentru redare multimedia<br /> <br /> ==Vezi și==<br /> * [[Proiecte Linux cu participare românească#Distribuții]] pentru distribuții dezvoltate în România.<br /> <br /> <br /> <br /> <br /> {{Distribuție}}</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4396 2008-08-30T18:44:16Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de o companie Norvegiană, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit.<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici] <br /> <br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost introdus în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipwdia].<br /> <br /> [[Image:ktorrent2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc2.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Vnc2.png&diff=4395 2008-08-30T18:42:21Z

<p>Lc: De la http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:VNC_in_KDE.png, sub licenta GPL</p> <hr /> <div>De la http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:VNC_in_KDE.png, sub licenta GPL</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Ktorrent2.png&diff=4394 2008-08-30T18:39:42Z

<p>Lc: De la http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Ktorrent-3.0_KDE-4.png, sub licenta GPL</p> <hr /> <div>De la http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Ktorrent-3.0_KDE-4.png, sub licenta GPL</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&diff=4393 2008-08-30T18:35:04Z

<p>Lc: /* Programare */</p> <hr /> <div>Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o<br /> licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în<br /> listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care<br /> joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.<br /> <br /> <br /> ==Cărți romanesti==<br /> * [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.<br /> * [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]<br /> <br /> <br /> ==Cărți traduse==<br /> * [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]<br /> <br /> <br /> ==Administrare sistem==<br /> <br /> ===Linux Kernel in a Nutshell===<br /> * Autor: Greg Kroah-Hartman<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]<br /> * Homepage: http://www.kroah.com/lkn/ <br /> * Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.<br /> <br /> <br /> ===Linux Network Administrator's Guide===<br /> * Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]<br /> * Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html <br /> * Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.<br /> <br /> <br /> ===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===<br /> * Autor: Michael Stutz<br /> * Editura: No Starch Press<br /> * Licență: Distribuită de autor<br /> * Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html<br /> * Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!<br /> <br /> <br /> ===Linux from Scratch===<br /> * Autor: Gerard Beekmans<br /> * Editura: Clearly Open<br /> * Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]<br /> * Homepage: http://www.linuxfromscratch.org<br /> * Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.<br /> <br /> <br /> ==Programare==<br /> <br /> <br /> ===Linux Device Drivers, Third Edition===<br /> * Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]<br /> * Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/ <br /> * Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.<br /> <br /> <br /> ===Advanced Linux Programming===<br /> * Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)<br /> * Editura: New Riders Publishing<br /> * Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised<br /> * Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/<br /> * Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.<br /> <br /> <br /> ===Thinking in C++ 2nd Edition===<br /> * Autor: Bruce Eckel<br /> * Licență: Distribuită de autor<br /> * Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html<br /> * Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.<br /> <br /> <br /> ===Java Application Development on Linux===<br /> * Autori: Carl Albing, Michael Schwarz<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: (din prefață) We hope this book will be one of those you use on the Web and buy on paper.<br /> We don't know about you, but we like to use Web books for reference, but for reading, we like books...<br /> We hope that open publishing will be the new model.<br /> * Homepage: http://www.javalinuxbook.com/<br /> * Descriere: Linux este platforma de dezvoltare Java cu cea mai mare dinamică de creștere, deoarece<br /> salvează o grămadă de bani, atât ca platformă de dezvoltare cât și ca platformă de distribuire. O serie de<br /> probleme specifice platformei sunt detaliate în această carte. Cititorul învață printre altele cum să folosească<br /> GNU Compiler for Java (gcj), Ant, NetBeans IDE, IBM's Eclipse Java IDE, JUnit, și SunONE Studio,<br /> tehnologii de genul JDBC și JSP, cum să adauge o interfață grafică unui produs folosind<br /> Sun's Abstract Window Toolkit (AWT) și IBM's SWT, etc.<br /> <br /> <br /> ===GNU Bash Reference Manual===<br /> * Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough<br /> * Editura: Network Theory Ltd<br /> * Licență: GNU Free Documentation License<br /> * Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/ <br /> * Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh). <br /> <br /> <br /> ===C++ GUI Programming with Qt 3===<br /> * Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]<br /> * Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&amp;rl=1<br /> * Descriere: &quot;...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare&quot; spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .<br /> <br /> <br /> ===GTK+/Gnome Application Development===<br /> * Autori: Havoc Pennington<br /> * Editura: New Riders Publishing<br /> * Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org<br /> * Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/<br /> * Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.<br /> <br /> <br /> ===Version Control with Subversion===<br /> * Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]<br /> * Homepage: http://svnbook.red-bean.com/<br /> * Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.<br /> <br /> <br /> ===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===<br /> * Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]<br /> * Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;rl=1<br /> * Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .<br /> <br /> ==Sisteme de documentare==<br /> <br /> <br /> ===DocBook: The Definitive Guide===<br /> * Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].<br /> * Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html<br /> * Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].<br /> <br /> <br /> ===TeX for the Impatient===<br /> * Autor: Paul W. Abrahams<br /> * Editura: Addison Wesley Publishing Company<br /> * Licență: GNU Free Documentation License<br /> * Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient<br /> * Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].<br /> <br /> <br /> ===Making TeX Work===<br /> * Autor: Norman Walsh<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later<br /> * Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/<br /> * Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Flash&diff=4392 2008-08-30T18:28:45Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Instalarea unui player flash în Mozilla Firefox==<br /> <br /> Descriu instalarea playerului system-wide. Astfel instalat, playerul va fi accesibil<br /> tuturor utilizatorilor din sistem.<br /> <br /> 1. Începeți cu un download de la http://www.adobe.com/products/flashplayer/.<br /> Alegeți versiunea de Linux, în format tar.gz.<br /> <br /> 2. Dezarhivați arhiva descărcată:<br /> <br /> # tar -xzvf install_flash_player_9_linux.tar.gz<br /> # cd install_flash_player_9_linux<br /> # ls<br /> flashplayer-installer libflashplayer.so<br /> #<br /> <br /> 3. Rulați flashplayer-installer ca root. Va trebui să închideți orice fereastră de Firefox<br /> care rulează, iar apoi veți fi întrebat în ce director este instalat Firefox pe sistemul dumneavoastră.<br /> <br /> # su<br /> .........<br /> # ./flashplayer-installer<br /> .....<br /> You are running the Adobe Flash Player installer as the &quot;root&quot; user.<br /> Adobe Flash Player 9 will be installed system-wide.<br /> <br /> Support is available at http://www.adobe.com/support/flashplayer/<br /> <br /> To install Adobe Flash Player 9 now, press ENTER.<br /> <br /> To cancel the installation at any time, press Control-C.<br /> <br /> NOTE: Please exit any browsers you may have running.<br /> <br /> Press ENTER to continue...<br /> <br /> Please enter the installation path of the Mozilla, Netscape,<br /> or Opera browser (i.e., /usr/lib/mozilla): /opt/firefox<br /> <br /> Dacă aveți instalată versiunea oficială de Firefox pentru Linux<br /> distribuită de Mozilla Foundation, aceasta se află<br /> în /opt/firefox. Dacă rulați versiunea care vine implicit cu distribuția<br /> dumneavoastră, încercați /usr/lib/mozilla sau ceva asemănător.<br /> <br /> Puteți să verificați că pluginul a fost instalat pornind Firefox<br /> și mergând în meniul Tools/Add-ons. Pluginul va fi<br /> listat sub numele de &quot;Shockwave Flash&quot;.<br /> <br /> Notă: pluginul poate fi instalat și pentru un utilizator specific. Pentru<br /> aceasta nu dați comanda su înainte să rulați flashplayer-installer.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Flash&diff=4391 2008-08-30T18:26:58Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Instalarea unui player flash în Mozilla Firefox==<br /> <br /> Descriu instalarea playerului system-wide. Astfel instalat, playerul va fi accesibil<br /> tuturor utilizatorilor din sistem.<br /> <br /> 1. Începeți cu un download de la http://www.adobe.com/products/flashplayer/.<br /> Alegeți versiunea de Linux, în format tar.gz.<br /> <br /> 2. Dezarhivați arhiva descărcată:<br /> <br /> # tar -xzvf install_flash_player_9_linux.tar.gz<br /> # cd install_flash_player_9_linux<br /> # ls<br /> flashplayer-installer libflashplayer.so<br /> #<br /> <br /> 3. Rulați flashplayer-installer ca root. Va trebui să închideți orice fereastră de Firefox<br /> care rulează, iar apoi veți fi întrebat în ce director este instalat Firefox pe sistemul dumneavoastră.<br /> <br /> # su<br /> .........<br /> # ./flashplayer-installer<br /> .....<br /> You are running the Adobe Flash Player installer as the &quot;root&quot; user.<br /> Adobe Flash Player 9 will be installed system-wide.<br /> <br /> Support is available at http://www.adobe.com/support/flashplayer/<br /> <br /> To install Adobe Flash Player 9 now, press ENTER.<br /> <br /> To cancel the installation at any time, press Control-C.<br /> <br /> <br /> <br /> NOTE: Please exit any browsers you may have running.<br /> <br /> Press ENTER to continue...<br /> <br /> <br /> <br /> Please enter the installation path of the Mozilla, Netscape,<br /> or Opera browser (i.e., /usr/lib/mozilla): /opt/firefox<br /> <br /> Dacă aveți instalată versiunea oficială de Firefox pentru Linux<br /> distribuită de Mozilla Foundation, aceasta se află<br /> în /opt/firefox. Dacă rulați versiunea care vine implicit cu distribuția<br /> dumneavoastră, încercați /usr/lib/mozilla sau ceva asemănător.<br /> <br /> Puteți să verificați că pluginul a fost instalat pornind Firefox<br /> și mergând în meniul Tools/Add-ons. Pluginul va fi<br /> listat sub numele de &quot;Shockwave Flash&quot;.<br /> <br /> Notă: pluginul poate fi instalat și pentru un utilizator specific. Pentru<br /> aceasta nu dați comanda su înainte să rulați flashplayer-installer.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=HOWTO&diff=4390 2008-08-30T18:25:22Z

<p>Lc: /* Sistem */</p> <hr /> <div>==Sistem==<br /> <br /> * [[ntpdate]] - Sincronizare ceas calculator din reţea folosind ntpdate<br /> * [[Xorg -configure]] - Configurare simplă Xorg<br /> * [[dvdplay]] - DVD Playback HOWTO<br /> * [[arts over network]] -- Configurare arts pentru transport sunet în reţea<br /> * [[laptop shite/suspend/resume/hibernate]] - Configurare laptop ca sa meargă frumos si dragastos<br /> * [[flash]] - Instalarea unui player flash în Mozilla Firefox<br /> <br /> ==Networking== <br /> <br /> * [[Concepte Linux Networking]]<br /> * [[NAT HOWTO]]<br /> * [[Linux 2.4 Packet Filtering HOWTO]]<br /> * [[Emularea comenzii Free/OpenSwan ipsec eroute pe kernel 2.6]]<br /> * [[QoS si HTB in Linux]]<br /> * [[Autentificare cu PPPoE pentru retelele de cartier]] linux.usr.ro e mort de ceva timp, am restaurat documentul de pe http://web.archive.org/web/20061018045738/http://linux.usr.ro/pppoe/ si l-am wikizat (fara imagini). <br /> * [[SSH]]<br /> <br /> Documente externe:<br /> http://www.yolinux.com/TUTORIALS/LinuxTutorialNetworking.html</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4380 2008-08-17T14:42:02Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de o companie Norvegiană, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit.<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici] <br /> <br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost introdus în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipwdia].<br /> <br /> [[Image:ktorrent.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4379 2008-08-17T14:40:18Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de o companie Norvegiană, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit.<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici] <br /> <br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost introdus în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipwdia].<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> [[Image:ktorrent.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Vnc.png&diff=4378 2008-08-17T14:37:45Z

<p>Lc: Poza preluata de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_Network_Computing</p> <hr /> <div>Poza preluata de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Virtual_Network_Computing</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Pigdin.png&diff=4377 2008-08-17T14:36:10Z

<p>Lc: Poza preluata de pe pagina developerului in scopul promovarii produsului</p> <hr /> <div>Poza preluata de pe pagina developerului in scopul promovarii produsului</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Ktorrent.png&diff=4376 2008-08-17T14:34:13Z

<p>Lc: Poza preluata de pe http://en.wikipedia.org/wiki/KTorrent</p> <hr /> <div>Poza preluata de pe http://en.wikipedia.org/wiki/KTorrent</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Kopete.png&diff=4375 2008-08-17T14:29:38Z

<p>Lc: Screenshot kopete. Poza preluata de pe pagina developerului in scopul promovarii produsului</p> <hr /> <div>Screenshot kopete.<br /> Poza preluata de pe pagina developerului in scopul promovarii produsului</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Fi%C8%99ier:Thunderbird.png&diff=4374 2008-08-17T14:27:31Z

<p>Lc: Screenshot thunderbird. Poza preluata sub licenta GPL de pe http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:Mozilla_Thunderbird_2009_Xfce4.png</p> <hr /> <div>Screenshot thunderbird. Poza preluata sub licenta GPL de pe<br /> http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:Mozilla_Thunderbird_2009_Xfce4.png</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4373 2008-08-17T14:17:25Z

<p>Lc: Lista de programe inlocuieste howto-urile</p> <hr /> <div>==Browsere==<br /> <br /> ===Mozilla Firefox===<br /> <br /> Nu cred că mai are nevoie de introducere, îl folosiți probabil ca să citiți această pagină web.<br /> Conform statisticilor de pe [http://www.w3schools.com/browsers/browsers_stats.asp w3schools.com]<br /> ponderea Firefox este în continuă creștere, și tinde să ajungă din urmă și să depășească<br /> Internet Explorer. Nu este un lucru surprinzător, dată fiind rata mare a infectărilor cu viruși<br /> a calculatoarelor care folosesc Internet Explorer.<br /> <br /> Firefox este dezvoltat în mod profesionist de o echipă de ingineri construită<br /> pe scheletul echipei care pe vremuri a dezvoltat browserul Netscape.<br /> Echipa este finanțată de Mozilla Foundation, care coordonează dezvoltarea mai multor<br /> programe de comunicație precum programele de email, clienți chat, etc.<br /> <br /> Pe lângă grămada de facilități pe care nu le găsiți în programele concurenței, Firefox oferă și<br /> posibilitatea de extindere a funcționalității programului cu ajutorul pluginurilor. Probabil există<br /> deja mii de astfel de suplimente pe [https://addons.mozilla.org/ro/firefox/ Firefox Add-ons].<br /> Găsiți practic suplimente pentru tot ce vă trece prin cap,<br /> de la cântat muzică până la prelucrat informație.<br /> <br /> Firefox este unul din puținele programe F/OSS traduse complet în limba română, și care are un<br /> set de dicționare menținute la zi. Pe multe forumuri Linux deja se sugerează utilizatorilor<br /> să renunțe la versiunile Firefox distribuite implicit de distribuția Linux pe care o folosesc,<br /> și să-și instaleze varianta distribuită specific de Mozilla Foundation. Acest lucru este<br /> motivat de setul vechi de dicționare cât și de grămezile de extensii total nefolositoare pe care<br /> aceste distribuții le instalează automat. De asemenea, versiunea distribuită direct de developer<br /> se updatează singură când apare o versiune nouă.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.mozilla-europe.org/ro/firefox/ aici]<br /> <br /> <br /> ===Opera===<br /> <br /> Este dezvoltat de o companie Norvegiană, și este cel de-al treilea browser major. <br /> În trecut, variantele gratuite foloseau bannere pentru reclame. Acestea au fost<br /> însă eliminate, deci la ora actuală Opera este cât se poate de gratuit.<br /> <br /> Este un browser foarte rapid, cu un consum foarte mic de memorie. Include o serie de alte<br /> utilitare web cum ar fi client simplu de email, client RSS și NNTP, client IRC, client bittorent.<br /> <br /> Download și mai multe informații [http://www.opera.com aici] <br /> <br /> <br /> ==Email==<br /> <br /> Există o serie largă de clienți email disponibili sub Linux. Dintre aceștia amintim<br /> Thunderbird și Evolution.<br /> <br /> ===Mozilla Thunderbird===<br /> [[Image:thunderbird.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Mozilla Thunderbird]]<br /> <br /> [http://www.mozilla-europe.org/ro/products/thunderbird/ Thunderbird] este principalul client email<br /> oferit de Fundația Mozilla, și ca atare completează<br /> foarte bine browserul Firefox. Ca și Firefox poate fi extins cu ajutorul pluginurilor, are<br /> o traducere românească și dicționare de corectare ortografică. Include și un cititor RSS.<br /> <br /> ===Evolution===<br /> <br /> [http://www.gnome.org/projects/evolution/ Evolution] este probabil cel mai puternic client de<br /> email în lumea Linuxului. Integrează suport<br /> de criptare GPG (GNU Privacy Guard) și S/MIME a emailurilor, calendar, reminders, filtre de<br /> junk-mail, etc. Evolution este compatibil LDAP și poate interacționa cu Microsoft Exchange<br /> și [http://www.opengroupware.org OpenGroupware.org]<br /> <br /> ==Instant Messaging==<br /> <br /> ===Pigdin===<br /> [[Image:pigdin.png|thumb|500|left|Captură de ecran - Pigdin]]<br /> <br /> Pigdin este cel mai popular program de instant messaging sub Linux. Suportă<br /> printre altele AIM, ICQ, Jabber/XMPP, IRC, MSN Messenger, Yahoo!, MySpaceIM.<br /> <br /> Cu pigdin aveți posibilitatea să fiți conectat la mai multe rețele în același timp. Astfel,<br /> puteți să purtați discutați simultan, de exemplu, pe Yahoo, pe AIM și pe IRC. Pigdin<br /> suportă transfer de fișiere, și are un sistem de notificare configurabil.<br /> <br /> ===Kopete===<br /> [[Image:kopete.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Kopete]]<br /> <br /> Kopete este programul de messaging din KDE. Ca și pigdin suportă o gamă largă de rețele<br /> și protocoale, precum AIM, ICQ, MSN, Yahoo, Jabber, IRC, Gadu-Gadu, Novell GroupWise Messenger.<br /> <br /> Programul pune accentul pe uzabilitate, și este integrat în KDE cu system address book, astfel<br /> încât poate fi accesat direct și din alte aplicații KDE.<br /> <br /> ==Bittorent==<br /> [[Image:ktorrent.png|thumb|500|right|Captură de ecran - Ktorrent]]<br /> <br /> Bittorent este un protocol de transfer de fișiere P2P folosit în special când este vorba<br /> de cantități mari de date transferate, cum ar fi filme, programe mari, imagini CD sau DVD.<br /> Protocolul fost introdus în 2001 de către un programator pe nume Brian Cohen, care îl mai întreține<br /> și astăzi prin intermediul companiei Bittorent Inc.<br /> <br /> Numărul clienților bittorrent sub Linux este mare. Puteți găsi o listă și o comparație<br /> a acestora pe [http://en.wikipedia.org/wiki/BitTorrent_client#Comparison Wikipwdia].<br /> <br /> [http://azureus.sourceforge.net/ Azureus], mai nou numit Vuze, este unul din cele mai populare<br /> programe bittorrent folosite sub Linux. Este implementat în Java.<br /> Alt client foarte popular este [http://www.transmissionbt.com/about.php transmission].<br /> În KDE se folosește [http://ktorrent.org/ Ktorrent].<br /> Dacă doriți un client bittorrent care să lucreze din linia de comandă încercați<br /> [http://libtorrent.rakshasa.no/ rtorrent].<br /> <br /> ==Remote Desktop==<br /> [[Image:vnc.png|thumb|500|left|Captură de ecran - VNC în KDE]]<br /> <br /> Posibilitatea de a accesa un desktop care rulează pe alt calculator este esențială în special<br /> dacă dorim să ajutăm pe cineva să-și rezolve problemele cu distribuția Linux pe care o are<br /> instalată.<br /> <br /> Virtual Network Computing sau pe scurt VNC oferă principala soluție pentru platforma Linux.<br /> VNC a fost dezvoltat original la Olivetti Research Laboratory în Cambridge, Marea Britanie,<br /> și a este distribuit sub licență GPL împreună cu un număr mare de versiuni derivate.<br /> Dintre aceste versiuni amintim [http://www.realvnc.com/ RealVNC] și<br /> [http://www.tightvnc.com/ TightVNC].<br /> <br /> VNC practic poate fi găsit rulând pe toate sistemele majore de operare, fiind astfel o soluție<br /> gratuită universală de remote desktop.<br /> <br /> ==FTP==<br /> <br /> File Transfer Protocol (FTP) este un protocol de transfer de fișiere în rețele de tip TCP/IP.<br /> Este folosit pe larg pe Internet pentru distribuit fișiere, etc. Un utilitarul numit ftp este prezent<br /> în linia de comandă în toate distribuțiile Linux. Există de asemenea programe ftp cu interfață<br /> grafică precum [http://filezilla.sourceforge.net/ FileZilla] sau [http://gftp.seul.org/ gFTP].</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Linux_pe_desktop&diff=4372 2008-08-17T14:15:01Z

<p>Lc: adaugat networking</p> <hr /> <div>==Managere de desktop==<br /> [[Gnome]] | <br /> [[KDE]] | <br /> [[XFCE]]<br /> <br /> ==Managere de ferestre==<br /> [[FVWM]] | <br /> [[WindowMaker]] | <br /> [[IceWM]] | <br /> [[Sawfish]] | <br /> [[Blackbox]] | <br /> [[Fluxbox]] | <br /> [[WMII]] |<br /> [[Enlightenment]]<br /> <br /> ==Aplicaţii==<br /> * [[Aplicaţii corespondente]] <br /> : O listă de aplicaţii din lumea Windows şi aplicaţiile similare existente pe Linux<br /> * [[Editoare de text]]<br /> : Cea mai de bază unealtă pe care o puteţi găsi pe un calculator<br /> * [[Grafica]]<br /> : Programe pentru grafică, editare, bitmapped, vectoriale, etc.<br /> * [[Office]]<br /> : Programe pentru calcul tabelar, scriere documente, prezentări, baze de date, etc<br /> * [[Multimedia]]<br /> : Playere pentru mp3, ogg, divx, tvtuner, etc.<br /> * [[Networking]]<br /> : programe de comunicaţie, Internet, reţea, etc.<br /> * [[Programare]]<br /> : Medii IDE pentru programare C, C++, Delphi, C#, Java, generare interfete Qt, GTK, etc<br /> * [[Aplicaţii specializate]]<br /> : Editoare video/audio, finanțe/contabilitate, CAD, ...</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=SSH&diff=4361 2008-08-02T16:48:41Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Acest articol a fost publicat original de Adrian Joian sub numele <br /> &quot;Sfaturi utile legate de ssh&quot; pe [http://www.fedoraproject.ro/node/14 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost<br /> preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> <br /> SSH sau secure shell este un program care permite accesul securizat la un sistem remote.<br /> Tot traficul de date este criptat, inclusiv schimbul de parole, eliminând astfel posibilitatea<br /> atacării canalului de comunicație.<br /> Nu toată lumea cunoaște puterea și capabilitățile acestui program utilitar, cum ar fi loginul fără parolă, executarea<br /> automată de comenzi pe un sistem remote, sau chiar mountarea locală a unui director remote.<br /> Acest articol va descrie aceste operați și nu numai.<br /> <br /> ==SSH/SSHD==<br /> <br /> SSH lucrează în modul client-server ceea ce înseamnă că pe mașina remote la care vrem să ne conectăm<br /> trebuie să rulăm un server. Serverul SSH, cunoscut și sub numele de SSHD,<br /> vine instalat implicit în majoritatea distribuțiilor<br /> Linux și în unele cazuri este pornit tot implicit la bootare. Mai multe informații despre server<br /> găsiți cu ajutorul comenzii &quot;man sshd&quot;.<br /> Trebuie amintit că pentru comunicație este folosit portul 22 TCP, așadar dacă aveți un firewall funcțional<br /> pe server, accesul la acest port trebuie gestionat.<br /> <br /> Pe calculatorul client, comanda se numește simplu &quot;ssh&quot; iar parametrul principal de care are nevoie<br /> este numele utilizatorului și serverului la care trebuie să se conecteze.<br /> <br /> # ssh user1@remote_server<br /> <br /> Aveți nevoie de o parolă pentru a accesa serverul, iar după introducerea acesteia<br /> veți fi prezentat cu o linie de comandă de genul &quot;user1@remote_server:~$&quot;.<br /> Dacă acest lucru s-a întâmplat, înseamnă că ați reușit să vă logați corect pe mașina remote<br /> și puteți rula comenzi pe această mașină. Canalul de comunicație între server și client<br /> este criptat, aceasta fiind principala atracție pentru SSH.<br /> <br /> Pachetul software SSH folosit sub Linux se numește OpenSSH, este dezvoltat la<br /> [http://www.openssh.com openssh.com] de aceeași echipă care dezvoltă și proiectul OpenBSD.<br /> Protocolul de comunicație implementat de OpenSSH se numește SSH2 și este<br /> standardizat de [http://www.ietf.org IETF]. Protocolul este descris într-o serie de RFC-uri publicate<br /> de IETF.<br /> <br /> O serie de programe utilitare prezente în pachetul OpenSSH vor fi<br /> descrise în continuare.<br /> <br /> ==SFTP - o versiune securizată de FTP==<br /> <br /> Permite ca și FTP copierea de fișiere de pe o mașină pe alta, diferența fiind că în cazul<br /> SFTP tunelul prin care se desfășoară comunicația este criptat. În FTP toate comunicațiile,<br /> inclusiv schimbul de parolă, între server și client sunt trimise în clar, ceea ce face slujba unui<br /> cracker foarte ușoară în a compromite sistemul în cauză. SFTP folosește pe post de server<br /> SSHD descris mai sus.<br /> <br /> SFTP se rulează în felul următor:<br /> <br /> # sftp user1@remote_server<br /> <br /> și implementează majoritatea comenzilor pe care FTP le implementează. Pentru cineva obișnuit<br /> să transfere fișiere folosind ftp din linia de comandă, sftp nu va prezenta nicio problemă. Este<br /> pur și simplu același lucru însă într-un tunel criptat.<br /> <br /> <br /> ==SCP - copierea securizată de fișiere==<br /> <br /> Alte program de transferat fișiere integrat în pachetul OpenSSH este SCP. Se rulează din<br /> linia de comandă și<br /> permite copierea oricărui fișier sau director de la sau către o mașină remote. Ca și în cazul lui SFTP,<br /> scopul utilitarului SCP este să substituie programele gen ftp.<br /> Pe post de server se folosește tot SSHD.<br /> <br /> Rularea programului arată în felul următor:<br /> <br /> # scp fișier.txt user1@remote_server:~/<br /> <br /> Această comandă permite copierea lui fișier.txt pe un server remote și plasarea sa în directorul<br /> de bază al utilizatorului user1. În loc de ~/ se poate folosi o altă cale de exemplu /tmp sau<br /> /home/public sau orice altă cale unde utilizatorul are drept de scriere.<br /> <br /> Comanda arată similar pentru transferul invers (de pe serverul remote pe mașina locală):<br /> <br /> # scp user1@remote_server:~/file.txt .<br /> <br /> Astfel, fișierul file.txt este copiat de pe serverul remote și este plasat în directorul curent.<br /> <br /> Câteva opțiuni folositoare:<br /> <br /> -r -pentru a copia directoare în mod recursiv incluzând și subdirectoare;<br /> -P port - pentru a folosi un port care nu este standard <br /> <br /> ==Interfețe grafice pentru SCP==<br /> <br /> Dacă nu vă place să executați comenzi în consolă și preferați interfețe grafice puteți<br /> să folosiți Midnight Commander (yum install -y mc în Fedora). Acesta <br /> oferă un client grafic pentru SCP cu ajutorul opțiunii shell link.<br /> <br /> Alte managere de fișiere<br /> precum Nautilus și Konqueror sunt capabile de <br /> conexiuni SCP. Introducând ssh://user1@remote_server:~/ în bara de adresă, rezultă<br /> o conexiunea către o mașină remote, astfel fișierele pot fi copiate ca și cum ar fi disponibile local.<br /> <br /> În mediu MS Windows, o aplicație demnă de menționat este WinSCP. Are o interfață asemănătoare <br /> cu Total Commander și are un sistem de pluginuri astfel încât este posibil să realizați printre altele și<br /> conexiuni TCP.<br /> <br /> ==SSH fără parole - generarea de chei==<br /> <br /> Introducerea parolei pentru fiecare conectare prin SSH poate deveni la un moment dat enervantă.<br /> Pe de altă parte o conexiune nesecurizată reprezintă un risc. Soluția problemei este folosirea<br /> sistemului de cheie publică, cheie privată. Perechea de chei poate fi generată cu comanda ssh-keygen.<br /> Mai jos este un exemplu de generare de chei de tipul RSA.<br /> <br /> $ ssh-keygen -t rsa<br /> Generating public/private rsa key pair.<br /> Enter file in which to save the key (/home/user1/.ssh/id_rsa):<br /> Enter passphrase (empty for no passphrase):<br /> Enter same passphrase again:<br /> Your identification has been saved in /home/user1/.ssh/id_rsa.<br /> Your public key has been saved in /home/user1/.ssh/id_rsa.pub.<br /> The key fingerprint is: xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx<br /> <br /> Când sunteți întrebat de parolă, puteți apăsa tasta ENTER - în acest fel se va crea o cheie fără parolă.<br /> Rețineți că a lăsa o cheie fără parolă poate fi o gaură majoră de securitate. Dacă aveți dificultăți<br /> cu reținerea parolelor puteți să folosiți în Kde utilitarul Ksshagent și în gnome<br /> gnome-keyring-ssh-askpass.<br /> <br /> În momentul când ssh-keygen își termină treaba, veți avea două chei generate. Cheia privată se află<br /> în /home/user1/.ssh/id_rsa și aceasta nu trebuie făcută publică niciodată. Cea de a două cheie va fi în<br /> /home/user1/.ssh/id_rsa.pub iar aceasta o putem arăta oricui.<br /> <br /> Presupunând că vrem să ne conectăm la mașina numită test de pe cea pe care am generat cheile,<br /> trebuie să executăm următoarea comandă:<br /> <br /> # ssh-copy-id -i ~/.ssh/id_rsa.pub username@mystery<br /> <br /> Vom fi rugați să introducem parola pentru login, iar apoi cheia va fi copiată automat, creând dacă este<br /> necesar directoarele și rezolvând problema cu permisiunile pe fișiere. Conținutul fișierului de chei publice<br /> va fi adăugat în fișierul ~/.ssh/authorized_keys2 pentru chei RSA , și ~/.ssh/authorised_keys pentru<br /> chei DSA.<br /> <br /> ==Executarea de comenzi pe o mașină remote==<br /> <br /> Una din cele mai spectaculoase facilități SSH este automatizarea execuției de comenzi pe mașini<br /> remote.<br /> <br /> Deci, dacă ne putem loga automat pe o mașină remote, de ce să nu<br /> executăm acolo niște comenzi tot automat? De exemplu am putea implementa un fel<br /> de &quot;remote alert&quot;. Să ne imaginam că pe <br /> un sistem remote rulăm un webserver și dorim să fim preveniți când acel sistem rămâne fără resurse. <br /> Evident că putem să ne trimitem un mail, putem însă adițional să rulăm o comandă care să <br /> cânte o melodie pe sistemul nostru. Codul ar arăta cam așa:<br /> <br /> # ssh user1@local_server 'play /usr/share/sounds/gaim/arrive.wav'<br /> <br /> ==X11 - rularea de aplicații grafice de la distanță==<br /> <br /> Am văzut cum se rulează aplicații remote din linia de comandă, să vedem cum am putea<br /> rula aplicații cu o interfață grafică.<br /> <br /> Una dintre facilitățile mai puțin folosite ale SSH-ului este forwardarea protocolului X.<br /> Acest lucru ne poate permite să rulăm aproape orice aplicație X de la distanță, fără<br /> a ne compromite securitatea muncii pe care o depunem. Este de ajuns să ne<br /> conectam pe mașina respectiva cu opțiunea -X:<br /> <br /> # ssh -X user1@remote_server<br /> <br /> Astfel afișarea tuturor aplicațiilor ce necesită X11 executate de acum încolo vor fi forwardate pe<br /> serverul X11 local.<br /> <br /> X11 Forwarding se poate configura ca permanent prin editarea fișierului de configurare <br /> /etc/ssh/ssh_config file opțiunea dorită fiind &quot;ForwardX11 yes&quot;. <br /> <br /> ==Tunele folosind SSH==<br /> <br /> SSH are abilitatea de a forwarda porturi TCP. Astfel, poate face ca un port remote să apară pe o<br /> interfață locală sau vice versa. Odată ce acest forwarding a fost făcut, un program se poate conecta<br /> la portul local și poate folosi serviciile remote ca și cum ar fi locale.<br /> <br /> În exemplul următor descriem criptarea comunicației dintre un server IRC și un client<br /> IRC cu ajutorul unui tunel simplu setat prin ssh. Mașina locală este &quot;localhost&quot; și are o adresă<br /> ip &quot;127.0.0.1&quot;, de pe această mașină pornim tunelul și rulăm clientul IRC. Mașina remote<br /> este &quot;server.example.com&quot; pe care rulăm serverul SSH și serverul IRC unde trebuie să ajungă<br /> datele clientului nostru IRC (folosesc pentru simplicitate exemplul din man ssh).<br /> <br /> Începem prin a construi tunelul:<br /> <br /> # ssh -f -L 1234:localhost:6667 server.example.com sleep 10<br /> <br /> apoi pornim clientul IRC prin tunelul construit anterior:<br /> <br /> # irc -c '#users' -p 1234 pinky 127.0.0.1<br /> <br /> Utilizatorul pinky intră pe canalul #users folosind tunelul ssh care începe pe mașina locală<br /> a utilizatorului la portul TCP 1234 și se termină pe server.example.com la portul 6667 care este<br /> portul standard pentru servicii IRC.<br /> <br /> <br /> ==Exemplu tunelare SAMBA==<br /> <br /> Ne folosim de facilitatea de tunelare pentru a face un mount SAMBA pe un canal encriptat.<br /> Pentru aceasta avem nevoie ca serverul SAMBA și serverul de ssh<br /> să ruleze pe aceeași mașină remote. Tunelarea SAMBA se face în doi pași:<br /> setarea tunelului și apoi mountarea shareului SAMBA prin tunel.<br /> <br /> # ssh -L 9999:localhost:139 user@server<br /> <br /> Comanda de mai sus va forwarda portul 139 de pe mașina remote către &quot;localhost&quot; pe portul 9999.<br /> SSH vă permite forwardarea de porturi privilegiate TCP numai în cazul rulări ca root, așadar<br /> pentru utilizatorii non-root singura soluție este să ruleze pe porturi peste 1024.<br /> <br /> Tunelul este up, dar cum mountăm?<br /> <br /> O problemă este că rezoluția de nume se face în SAMBA prin UDP și ssh nu poate să forwardeze<br /> trafic UDP.<br /> Trucul este să îi indicăm comenzii &quot;smbmount&quot; să se conecteze la interfața de rețea specifică și<br /> la portul TCP în mod direct, fără a folosi rezoluția de nume (examinați &quot;man smbmount&quot; pentru mai<br /> multe informații).<br /> <br /> Pentru a mounta prin SSH deschideți un nou shell și înlocuiți [mount-point] și [username] cu valorile<br /> relevante pentru dumneavoastră:<br /> <br /> # smbmount //localhost/share [mount-point] -o username=[username],ip=localhost,port=9999<br /> <br /> În mod normal //localhost ar trebui să fie numele NET-BIOS al serverului SAMBA, dar în acest caz<br /> opțiunea &quot;ip=&quot; trece peste el și rezoluția de nume nu este folosita, &quot;smbmount&quot; se conectează direct<br /> la interfața de rețea &quot;localhost&quot; pe portul 9999. Este de obicei o bună idee de-a unmounta share-ul<br /> SAMBA înainte închiderii conexiuni prin tunel (vezi comanda smbumount).<br /> <br /> ==Tunele VNC prin SSH==<br /> <br /> Acesta nu este cu mult diferit de tunelul SAMBA, de obicei VNC folosește portul 5900 TCP<br /> care poate fi forwardat cu succes. Exemplul următor va permite unui utilizator să se conecteze la o<br /> sesiune existentă X11 sau RDP pe o mașină linux.<br /> <br /> Porniți tunelul ssh de pe mașina locală către server astfel: <br /> <br /> # ssh -L 5900:localhost:5900 [user]@[linux-box]<br /> <br /> Porniți orice tip de VNCVIEWER și conectați-vă pe localhost portul 5900, apoi introduceți parola.<br /> <br /> ==Trecerea peste mai multe hopuri cu ssh==<br /> <br /> Comanda folosită pentru a ne conecta de la workstation1 la workstation2 folosind hostul server<br /> ca un proxy: <br /> <br /> # ssh -t user@server &quot;ssh user@workstation2&quot;<br /> <br /> Vom fi nevoiți să introducem parola de două ori, prima dată pentru hostul server, apoi pentru hostul<br /> workstation2. Forwardarea X -ului va funcționa și ea cu condiția configurări corecte a ambelor noduri.<br /> <br /> Surse:<br /> <br /> [www.debian-administration.com]<br /> <br /> [www.polishlinux.org]<br /> <br /> [http://www.openssh.com/manual.html]</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=SSH&diff=4360 2008-08-02T16:42:42Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Acest articol a fost publicat original de Adrian Joian sub numele <br /> &quot;Sfaturi utile legate de ssh&quot; pe [http://www.fedoraproject.ro/node/14 fedorauser.ro]<br /> sub licență [http://creativecommons.org/licenses/by/2.5/ Creative Commons Generic].<br /> Articolul a fost<br /> preluat cu modificări, urmând a se adăuga la el în continuare după cum este nevoie.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> <br /> SSH sau secure shell este un program care permite accesul securizat la un sistem remote.<br /> Tot traficul de date este criptat, inclusiv schimbul de parole, eliminând astfel posibilitatea<br /> atacării canalului de comunicație.<br /> Nu toată lumea cunoaște puterea și capabilitățile acestui program utilitar, cum ar fi loginul fără parolă, executarea<br /> automată de comenzi pe un sistem remote, sau chiar mountarea locală a unui director remote.<br /> Acest articol va descrie aceste operați și nu numai.<br /> <br /> ==SSH/SSHD==<br /> <br /> SSH lucrează în modul client-server ceea ce înseamnă că pe mașina remote la care vrem să ne conectăm<br /> trebuie să rulăm un server. Serverul SSH, cunoscut și sub numele de SSHD,<br /> vine instalat implicit în majoritatea distribuțiilor<br /> Linux și în unele cazuri este pornit tot implicit la bootare. Mai multe informații despre server<br /> găsiți cu ajutorul comenzii &quot;man sshd&quot;.<br /> Trebuie amintit că pentru comunicație este folosit portul 22 TCP, așadar dacă aveți un firewall funcțional<br /> pe server, accesul la acest port trebuie gestionat.<br /> <br /> Pe calculatorul client, comanda se numește simplu &quot;ssh&quot; iar parametrul principal de care are nevoie<br /> este numele utilizatorului și serverului la care trebuie să se conecteze.<br /> <br /> # ssh user1@remote_server<br /> <br /> Aveți nevoie de o parolă pentru a accesa serverul, iar după introducerea acesteia<br /> veți fi prezentat cu o linie de comandă de genul &quot;user1@remote_server:~$&quot;.<br /> Dacă acest lucru s-a întâmplat, înseamnă că ați reușit să vă logați corect pe mașina remote<br /> și puteți rula comenzi pe această mașină. Canalul de comunicație între server și client<br /> este criptat, aceasta fiind principala atracție pentru SSH.<br /> <br /> Pachetul software SSH folosit sub Linux se numește OpenSSH, este dezvoltat la<br /> [http://www.openssh.com] de aceeași echipă care dezvoltă și proiectul OpenBSD.<br /> Protocolul de comunicație implementat de OpenSSH se numește SSH2 și este<br /> standardizat de IETF. Protocolul este descris într-o serie de RFC-uri publicate<br /> de IETF.<br /> <br /> O serie de programe utilitare prezente în pachetul OpenSSH vor fi<br /> descrise în continuare.<br /> <br /> ==SFTP - o versiune securizată de FTP==<br /> <br /> Permite ca și FTP copierea de fișiere de pe o mașină pe alta, diferența fiind că în cazul<br /> SFTP tunelul prin care se desfășoară comunicația este criptat. În FTP toate comunicațiile,<br /> inclusiv schimbul de parolă, între server și client sunt trimise în clar, ceea ce face slujba unui<br /> cracker foarte ușoară în a compromite sistemul în cauză. SFTP folosește pe post de server<br /> SSHD descris mai sus.<br /> <br /> SFTP se rulează în felul următor:<br /> <br /> # sftp user1@remote_server<br /> <br /> și implementează majoritatea comenzilor pe care FTP le implementează. Pentru cineva obișnuit<br /> să transfere fișiere folosind ftp din linia de comandă, sftp nu va prezenta nicio problemă. Este<br /> pur și simplu același lucru însă într-un tunel criptat.<br /> <br /> <br /> ==SCP - copierea securizată de fișiere==<br /> <br /> Alte program de transferat fișiere integrat în pachetul OpenSSH este SCP. Se rulează din<br /> linia de comandă și<br /> permite copierea oricărui fișier sau director de la sau către o mașină remote. Ca și în cazul lui SFTP,<br /> scopul utilitarului SCP este să substituiască programele gen ftp.<br /> Pe post de server se folosește tot SSHD.<br /> <br /> Rularea programului arată în felul următor:<br /> <br /> # scp fișier.txt user1@remote_server:~/<br /> <br /> Această comandă permite copierea lui fișier.txt pe un server remote și plasarea sa în directorul<br /> de bază al utilizatorului user1. În loc de ~/ se poate folosi o altă cale de exemplu /tmp sau<br /> /home/public sau orice altă cale unde utilizatorul are drept de scriere.<br /> <br /> Comanda arată similar pentru transferul invers (de pe serverul remote pe mașina locală):<br /> <br /> # scp user1@remote_server:~/file.txt .<br /> <br /> Astfel, fișierul file.txt este copiat de pe serverul remote și este plasat în directorul curent.<br /> <br /> Câteva opțiuni folositoare:<br /> <br /> -r -pentru a copia directoare în mod recursiv incluzând și subdirectoare;<br /> -P port - pentru a folosi un port care nu este standard <br /> <br /> ==Interfețe grafice pentru SCP==<br /> <br /> Dacă nu vă place să executați comenzi în consolă și preferați interfețe grafice puteți<br /> să folosiți Midnight Commander (yum install -y mc în Fedora). Acesta <br /> oferă un client grafic pentru SCP cu ajutorul opțiunii shell link.<br /> <br /> Alte managere de fișiere<br /> precum Nautilus și Konqueror sunt capabile de <br /> conexiuni SCP. Introducând ssh://user1@remote_server:~/ în bara de adresă, rezultă<br /> o conexiunea către o mașină remote, astfel fișierele pot fi copiate ca și cum ar fi disponibile local.<br /> <br /> În mediu MS Windows, o aplicație demnă de menționat este WinSCP. Are o interfață asemănătoare <br /> cu Total Commander și are un sistem de pluginuri astfel încât este posibil să realizați printre altele și<br /> conexiuni TCP.<br /> <br /> ==SSH fără parole - generarea de chei==<br /> <br /> Introducerea parolei pentru fiecare conectare prin SSH poate deveni la un moment dat enervantă.<br /> Pe de altă parte o conexiune nesecurizată reprezintă un risc. Soluția problemei este folosirea<br /> sistemului de cheie publică, cheie privată. Perechea de chei poate fi generată cu comanda ssh-keygen.<br /> Mai jos este un exemplu de generare de chei de tipul RSA.<br /> <br /> $ ssh-keygen -t rsa<br /> Generating public/private rsa key pair.<br /> Enter file in which to save the key (/home/user1/.ssh/id_rsa):<br /> Enter passphrase (empty for no passphrase):<br /> Enter same passphrase again:<br /> Your identification has been saved in /home/user1/.ssh/id_rsa.<br /> Your public key has been saved in /home/user1/.ssh/id_rsa.pub.<br /> The key fingerprint is: xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx:xx<br /> <br /> Când sunteți întrebat de parolă, puteți apăsa tasta ENTER - în acest fel se va crea o cheie fără parolă.<br /> Rețineți că a lăsa o cheie fără parolă poate fi o gaură majoră de securitate. Dacă aveți dificultăți<br /> cu reținerea parolelor puteți să folosiți în Kde utilitarul Ksshagent și în gnome<br /> gnome-keyring-ssh-askpass.<br /> <br /> În momentul când ssh-keygen își termină treaba, veți avea două chei generate. Cheia privată se află<br /> în /home/user1/.ssh/id_rsa și aceasta nu trebuie făcută publică niciodată. Cea de a două cheie va fi în<br /> /home/user1/.ssh/id_rsa.pub iar aceasta o putem arăta oricui.<br /> <br /> Presupunând că vrem să ne conectăm la mașina numită test de pe cea pe care am generat cheile,<br /> trebuie să executăm următoarea comandă:<br /> <br /> # ssh-copy-id -i ~/.ssh/id_rsa.pub username@mystery<br /> <br /> Vom fi rugați să introducem parola pentru login, iar apoi cheia va fi copiată automat, creând dacă este<br /> necesar directoarele și rezolvând problema cu permisiunile pe fișiere. Conținutul fișierului de chei publice<br /> va fi adăugat în fișierul ~/.ssh/authorized_keys2 pentru chei RSA , și ~/.ssh/authorised_keys pentru<br /> chei DSA.<br /> <br /> ==Executarea de comenzi pe o mașină remote==<br /> <br /> Una din cele mai spectaculoase facilități SSH este automatizarea execuției de comenzi pe mașini<br /> remote.<br /> <br /> Deci, dacă ne putem loga automat pe o mașină remote, de ce să nu<br /> executăm acolo niște comenzi tot automat? De exemplu am putea implementa un fel<br /> de &quot;remote alert&quot;. Să ne imaginam că pe <br /> un sistem remote rulăm un webserver și dorim să fim preveniți când acel sistem rămâne fără resurse. <br /> Evident că putem să ne trimitem un mail, putem însă adițional să rulăm o comandă care să <br /> cânte o melodie pe sistemul nostru. Codul ar arăta cam așa:<br /> <br /> # ssh user1@local_server 'play /usr/share/sounds/gaim/arrive.wav'<br /> <br /> ==X11 - rularea de aplicații grafice de la distanță==<br /> <br /> Am văzut cum se rulează aplicații remote din linia de comandă, să vedem cum am putea<br /> rula aplicații cu o interfață grafică.<br /> <br /> Una dintre facilitățile mai puțin folosite ale SSH-ului este forwardarea protocolului X.<br /> Acest lucru ne poate permite să rulăm aproape orice aplicație X de la distanță, fără<br /> a ne compromite securitatea muncii pe care o depunem. Este de ajuns să ne<br /> conectam pe mașina respectiva cu opțiunea -X:<br /> <br /> # ssh -X user1@remote_server<br /> <br /> Astfel afișarea tuturor aplicațiilor ce necesită X11 executate de acum încolo vor fi forwardate pe<br /> serverul X11 local.<br /> <br /> X11 Forwarding se poate configura ca permanent prin editarea fișierului de configurare <br /> /etc/ssh/ssh_config file opțiunea dorită fiind &quot;ForwardX11 yes&quot;. <br /> <br /> ==Tunele folosind SSH==<br /> <br /> SSH are abilitatea de a forwarda porturi TCP. Astfel, poate face ca un port remote să apară pe o<br /> interfață locală sau vice versa. Odată ce acest forwarding a fost făcut, un program se poate conecta<br /> la portul local și poate folosi serviciile remote ca și cum ar fi locale.<br /> <br /> În exemplul următor descriem criptarea comunicației dintre un server IRC și un client<br /> IRC cu ajutorul unui tunel simplu setat prin ssh. Mașina locală este &quot;localhost&quot; și are o adresă<br /> ip &quot;127.0.0.1&quot;, de pe această mașină pornim tunelul și rulăm clientul IRC. Mașina remote<br /> este &quot;server.example.com&quot; pe care rulăm serverul SSH și serverul IRC unde trebuie să ajungă<br /> datele clientului nostru IRC (folosesc pentru simplicitate exemplul din man ssh).<br /> <br /> Începem prin a construi tunelul:<br /> <br /> # ssh -f -L 1234:localhost:6667 server.example.com sleep 10<br /> <br /> apoi pornim clientul IRC prin tunelul construit anterior:<br /> <br /> # irc -c '#users' -p 1234 pinky 127.0.0.1<br /> <br /> Utilizatorul pinky intră pe canalul #users folosind tunelul ssh care începe pe mașina locală<br /> a utilizatorului la portul TCP 1234 și se termină pe server.example.com la portul 6667 care este<br /> portul standard pentru servicii IRC.<br /> <br /> <br /> ==Exemplu tunelare SAMBA==<br /> <br /> Ne folosim de facilitatea de tunelare pentru a face un mount SAMBA pe un canal encriptat.<br /> Pentru aceasta avem nevoie ca serverul SAMBA și serverul de ssh<br /> să ruleze pe aceeași mașină remote. Tunelarea SAMBA se face în doi pași:<br /> setarea tunelului și apoi mountarea shareului SAMBA prin tunel.<br /> <br /> # ssh -L 9999:localhost:139 user@server<br /> <br /> Comanda de mai sus va forwarda portul 139 de pe mașina remote către &quot;localhost&quot; pe portul 9999.<br /> SSH vă permite forwardarea de porturi privilegiate TCP numai în cazul rulări ca root, așadar<br /> pentru utilizatorii non-root singura soluție este să ruleze pe porturi peste 1024.<br /> <br /> Tunelul este up, dar cum mountăm?<br /> <br /> O problemă este că rezoluția de nume se face în SAMBA prin UDP și ssh nu poate să forwardeze<br /> trafic UDP.<br /> Trucul este să îi indicăm comenzii &quot;smbmount&quot; să se conecteze la interfața de rețea specifică și<br /> la portul TCP în mod direct, fără a folosi rezoluția de nume (examinați &quot;man smbmount&quot; pentru mai<br /> multe informații).<br /> <br /> Pentru a mounta prin SSH deschideți un nou shell și înlocuiți [mount-point] și [username] cu valorile<br /> relevante pentru dumneavoastră:<br /> <br /> # smbmount //localhost/share [mount-point] -o username=[username],ip=localhost,port=9999<br /> <br /> În mod normal //localhost ar trebui să fie numele NET-BIOS al serverului SAMBA, dar în acest caz<br /> opțiunea &quot;ip=&quot; trece peste el și rezoluția de nume nu este folosita, &quot;smbmount&quot; se conectează direct<br /> la interfața de rețea &quot;localhost&quot; pe portul 9999. Este de obicei o bună idee de-a unmounta share-ul<br /> SAMBA înainte închiderii conexiuni prin tunel (vezi comanda smbumount).<br /> <br /> ==Tunele VNC prin SSH==<br /> <br /> Acesta nu este cu mult diferit de tunelul SAMBA, de obicei VNC folosește portul 5900 TCP<br /> care poate fi forwardat cu succes. Exemplul următor va permite unui utilizator să se conecteze la o<br /> sesiune existentă X11 sau RDP pe o mașină linux.<br /> <br /> Porniți tunelul ssh de pe mașina locală către server astfel: <br /> <br /> # ssh -L 5900:localhost:5900 [user]@[linux-box]<br /> <br /> Porniți orice tip de VNCVIEWER și conectați-vă pe localhost portul 5900, apoi introduceți parola.<br /> <br /> ==Trecerea peste mai multe hopuri cu ssh==<br /> <br /> Comanda folosită pentru a ne conecta de la workstation1 la workstation2 folosind hostul server<br /> ca un proxy: <br /> <br /> # ssh -t user@server &quot;ssh user@workstation2&quot;<br /> <br /> Vom fi nevoiți să introducem parola de două ori, prima dată pentru hostul server, apoi pentru hostul<br /> workstation2. Forwardarea X -ului va funcționa și ea cu condiția configurări corecte a ambelor noduri.<br /> <br /> Surse:<br /> <br /> [www.debian-administration.com]<br /> <br /> [www.polishlinux.org]<br /> <br /> [http://www.openssh.com/manual.html]</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Networking&diff=4359 2008-08-02T16:40:15Z

<p>Lc: adaugat ssh</p> <hr /> <div>=Tutoriale networking= <br /> <br /> <br /> [[Concepte Linux Networking]]<br /> <br /> [[NAT HOWTO]]<br /> <br /> [[Linux 2.4 Packet Filtering HOWTO]]<br /> <br /> [[Emularea comenzii Free/OpenSwan ipsec eroute pe kernel 2.6]]<br /> <br /> [[QoS si HTB in Linux]]<br /> <br /> [[Autentificare cu PPPoE pentru retelele de cartier]] linux.usr.ro e mort de ceva timp, am restaurat documentul de pe http://web.archive.org/web/20061018045738/http://linux.usr.ro/pppoe/ si l-am wikizat (fara imagini). <br /> <br /> [[SSH]]<br /> <br /> <br /> Documente externe:<br /> <br /> http://www.yolinux.com/TUTORIALS/LinuxTutorialNetworking.html</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&diff=4358 2008-08-02T16:38:08Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o<br /> licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în<br /> listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care<br /> joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.<br /> <br /> <br /> ==Cărți romanesti==<br /> * [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.<br /> * [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]<br /> <br /> <br /> ==Cărți traduse==<br /> * [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]<br /> <br /> <br /> ==Administrare sistem==<br /> <br /> ===Linux Kernel in a Nutshell===<br /> * Autor: Greg Kroah-Hartman<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]<br /> * Homepage: http://www.kroah.com/lkn/ <br /> * Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.<br /> <br /> <br /> ===Linux Network Administrator's Guide===<br /> * Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]<br /> * Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html <br /> * Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.<br /> <br /> <br /> ===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===<br /> * Autor: Michael Stutz<br /> * Editura: No Starch Press<br /> * Licență: Distribuită de autor<br /> * Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html<br /> * Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!<br /> <br /> <br /> ===Linux from Scratch===<br /> * Autor: Gerard Beekmans<br /> * Editura: Clearly Open<br /> * Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]<br /> * Homepage: http://www.linuxfromscratch.org<br /> * Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.<br /> <br /> <br /> ==Programare==<br /> <br /> <br /> ===Linux Device Drivers, Third Edition===<br /> * Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]<br /> * Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/ <br /> * Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.<br /> <br /> <br /> ===Advanced Linux Programming===<br /> * Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)<br /> * Editura: New Riders Publishing<br /> * Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised<br /> * Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/<br /> * Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.<br /> <br /> <br /> ===Thinking in C++ 2nd Edition===<br /> * Autor: Bruce Eckel<br /> * Licență: Distribuită de autor<br /> * Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html<br /> * Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.<br /> <br /> <br /> ===GNU Bash Reference Manual===<br /> * Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough<br /> * Editura: Network Theory Ltd<br /> * Licență: GNU Free Documentation License<br /> * Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/ <br /> * Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh). <br /> <br /> <br /> ===C++ GUI Programming with Qt 3===<br /> * Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]<br /> * Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&amp;rl=1<br /> * Descriere: &quot;...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare&quot; spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .<br /> <br /> <br /> ===GTK+/Gnome Application Development===<br /> * Autori: Havoc Pennington<br /> * Editura: New Riders Publishing<br /> * Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org<br /> * Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/<br /> * Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.<br /> <br /> <br /> ===Version Control with Subversion===<br /> * Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]<br /> * Homepage: http://svnbook.red-bean.com/<br /> * Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.<br /> <br /> <br /> ===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===<br /> * Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]<br /> * Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;rl=1<br /> * Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .<br /> <br /> <br /> ==Sisteme de documentare==<br /> <br /> <br /> ===DocBook: The Definitive Guide===<br /> * Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].<br /> * Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html<br /> * Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].<br /> <br /> <br /> ===TeX for the Impatient===<br /> * Autor: Paul W. Abrahams<br /> * Editura: Addison Wesley Publishing Company<br /> * Licență: GNU Free Documentation License<br /> * Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient<br /> * Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].<br /> <br /> <br /> ===Making TeX Work===<br /> * Autor: Norman Walsh<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later<br /> * Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/<br /> * Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=C%C4%83r%C5%A3i_%C5%9Fi_reviste&diff=4357 2008-08-02T16:37:17Z

<p>Lc: mutat continutul openbooks aici</p> <hr /> <div>Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o<br /> licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în<br /> listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care<br /> joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.<br /> <br /> ==Cărți romanesti==<br /> * [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.<br /> * [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]<br /> <br /> ==Cărți traduse==<br /> * [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]<br /> <br /> ==Administrare sistem==<br /> <br /> ===Linux Kernel in a Nutshell===<br /> * Autor: Greg Kroah-Hartman<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]<br /> * Homepage: http://www.kroah.com/lkn/ <br /> * Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.<br /> <br /> <br /> ===Linux Network Administrator's Guide===<br /> * Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]<br /> * Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html <br /> * Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.<br /> <br /> <br /> ===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===<br /> * Autor: Michael Stutz<br /> * Editura: No Starch Press<br /> * Licență: Distribuită de autor<br /> * Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html<br /> * Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!<br /> <br /> <br /> ===Linux from Scratch===<br /> * Autor: Gerard Beekmans<br /> * Editura: Clearly Open<br /> * Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]<br /> * Homepage: http://www.linuxfromscratch.org<br /> * Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.<br /> <br /> <br /> ==Programare==<br /> <br /> <br /> ===Linux Device Drivers, Third Edition===<br /> * Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]<br /> * Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/ <br /> * Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.<br /> <br /> <br /> ===Advanced Linux Programming===<br /> * Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)<br /> * Editura: New Riders Publishing<br /> * Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised<br /> * Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/<br /> * Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.<br /> <br /> <br /> ===Thinking in C++ 2nd Edition===<br /> * Autor: Bruce Eckel<br /> * Licență: Distribuită de autor<br /> * Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html<br /> * Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.<br /> <br /> <br /> ===GNU Bash Reference Manual===<br /> * Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough<br /> * Editura: Network Theory Ltd<br /> * Licență: GNU Free Documentation License<br /> * Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/ <br /> * Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh). <br /> <br /> <br /> ===C++ GUI Programming with Qt 3===<br /> * Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]<br /> * Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&amp;rl=1<br /> * Descriere: &quot;...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare&quot; spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .<br /> <br /> <br /> ===GTK+/Gnome Application Development===<br /> * Autori: Havoc Pennington<br /> * Editura: New Riders Publishing<br /> * Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org<br /> * Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/<br /> * Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.<br /> <br /> <br /> ===Version Control with Subversion===<br /> * Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]<br /> * Homepage: http://svnbook.red-bean.com/<br /> * Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.<br /> <br /> <br /> ===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===<br /> * Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.<br /> * Editura: Prentice Hall.<br /> * Seria: Bruce Perens' Open Source Series.<br /> * Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]<br /> * Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&amp;rl=1<br /> * Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .<br /> <br /> <br /> ==Sisteme de documentare==<br /> <br /> <br /> ===DocBook: The Definitive Guide===<br /> * Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].<br /> * Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html<br /> * Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].<br /> <br /> <br /> ===TeX for the Impatient===<br /> * Autor: Paul W. Abrahams<br /> * Editura: Addison Wesley Publishing Company<br /> * Licență: GNU Free Documentation License<br /> * Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient<br /> * Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].<br /> <br /> <br /> ===Making TeX Work===<br /> * Autor: Norman Walsh<br /> * Editura: O'Reilly<br /> * Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later<br /> * Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/<br /> * Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Romanian-HOWTO&diff=4356 2008-08-02T16:34:10Z

<p>Lc: </p> <hr /> <div>Să ne facem Linuxul să vorbească și să scrie corect românește.<br /> <br /> ==Introducere==<br /> <br /> Localizarea sistemului pentru limba română ridică mai multe probleme:<br /> <br /> * codificarea și afișarea corectă a tuturor literelor din alfabetul limbii române precum și a semnelor tipografice în uz<br /> * formatarea corectă a datelor, numerelor, etc<br /> * traducerea aplicațiilor<br /> * dicționare, corectoare ortografice, despărțire în silabe, thesaurus, etc<br /> <br /> <br /> ==Codificare==<br /> <br /> În ceea ce privește codificarea setului de caractere folosit există mai multe standarde, care bineînțeles nu sunt direct compatibile:<br /> <br /> * [[wikipedia:Codepage|coduri de pagină]] DOS/Windows - metoda IBM/Microsoft, nu asigură interoperabilitate cu alte sisteme. Extensie a setului ASCII. Nu mai este folosit (?).<br /> * [[wikipedia:Latin-2|Latin2]] (ISO 8859-2) - cel mai vechi standard internațional care suportă aproximativ limba română. Este o extensie a setului ASCII la 8 biți, care include variante greșite ale literelor ș și ț în setul extins. Nerecomandat.<br /> * [[wikipedia:Latin-10|Latin10]] (ISO 8859-16) - tot o extensie a ASCII, cu caracterele corecte. Nerecomandat, întrucât nu permite interoperabilitatea decât cu sisteme care folosesc această codificare.<br /> * Unicode - o serie de standarde care ar trebui să acopere toate sistemele de scriere ale pământului (semne grafice, metode de codificare, reguli de sortare și afișare, etc). Un standard dezvoltat în paralel este ISO/IEC 10646 care asignează valori numerice pentru semnele grafice (simplificat: litere) din repertoriul Unicode.<br /> <br /> Standardul preferat este Unicode, în particular folosind codificarea UTF-8. UTF-8 este compact pentru<br /> alfabetele europene, necesitând un octet pentru caracterele ASCII standard și cel mult doi octeți pentru<br /> diacritice. Indiferent de reprezentarea internă a caracterelor într-o aplicație, dacă aceasta permite<br /> salvarea de fișiere în format UTF-8, este posibilă o bună interoperabilitate cu alte<br /> aplicații, indiferent de sistemul de operare.<br /> Problema codificării setului de caractere folosit pentru limba română este tratată<br /> exhaustiv [http://www.secarica.ro/html/ro.html aici]<br /> <br /> UTF-8 a fost dezvoltat original la Bell Labs, de aceeași echipă care a dezvoltat<br /> între altele și Unixul și limbajele de programare C și C++. Ca atare, suportul pentru<br /> UTF-8 în Linux este excelent. Majoritatea distribuțiilor Linux sunt setate implicit pentru UTF-8.<br /> <br /> <br /> ==Fonturi==<br /> <br /> Majoritatea fonturilor care vin implicit cu X suportă toate caracterele limbii române și acoperă<br /> o gamă largă de fomate precum courier, helvetica, times. Acestea sunt din păcate<br /> fonturi bitmap și nu se scalează bine în programele de editare grafică.<br /> Totuși, pentru operații de editare text, programare, etc., acestea sunt fonturile de bază.<br /> <br /> Există o serie de fonturi true type fonts (TTF) de bună calitate sub Linux cu suport decent<br /> pentru limba română. Aceste fonturi vor funcționa perfect pentru editări grafice.<br /> Dintre acestea amintim în primul rând familia de fonturi DejaVu.<br /> <br /> O listă de fonturi cu suport românesc, tipul lor, și de unde provin:<br /> <br /> Helvetica: font bitmapped, http://xorg.freedesktop.org<br /> Courier: font bitmapped, http://xorg.freedesktop.org<br /> New Century Schoolbook: font bitmapped, http://xorg.freedesktop.org<br /> Times: font bitmapped, http://xorg.freedesktop.org<br /> Utopia: font bitmapped, http://xorg.freedesktop.org<br /> Luxi (Bigelow &amp; Holmes): font TTF, http://xorg.freedesktop.org<br /> DejaVu: font TTF, http://dejavu.sourceforge.net/<br /> FreeMono/Sans/Serif: font TTF, http://savannah.nongnu.org/projects/freefont/<br /> Gentium: font TTF, http://scripts.sil.org/gentium<br /> <br /> <br /> ==Tastatură==<br /> Există o bucată de hardware comercializată sub numele de tastatură românească,<br /> asta dacă aveți norocul să o găsiți în magazine, însă în general aranjamentul<br /> de tastatură preferat în România este cel numit &quot;Programmer's keyboard&quot; (vezi<br /> [http://diacritice.sourceforge.net/tastaturi.html Tastatură românească pentru X]).<br /> <br /> Acest aranjament implică maparea caracterelor diacritice românești cu ajutorul<br /> tastei Alt din partea dreaptă a barei de spațiu (AltGr) astfel:<br /> <br /> AltGr + A = ă<br /> AltGr + Shit + A = Ă<br /> AltGr + Q = â<br /> AltGr + Shit + Q = Â<br /> AltGr + S = ș<br /> AltGr + Shit + S = Ș<br /> AltGr + t = ț<br /> AltGr + Shit + T = Ț<br /> AltGr + I = î<br /> AltGr + Shit + I = Î<br /> AltGr + [ = „ (99 jos)<br /> AltGr + ] = ” (99 sus)<br /> AltGr + &lt; = «<br /> AltGr + &gt; = »<br /> AltGr + c = © (copyright)<br /> AltGr + e = € (euro)<br /> <br /> Majoritatea distribuțiilor Linux nu setează corect tastatura pentru limba română.<br /> Meniurile din Gnome și Kde mapează în general setul de caractere cedilla și nu commabelow cum<br /> ar fi normal. De aceea, este necesar să vă setați manual tastatura. Pentru aceasta<br /> într-o fereastră xterm dați comanda:<br /> <br /> # setxkbmap ro comma<br /> <br /> Noua mapare va supraviețui până la următorul reboot.<br /> <br /> <br /> ==Ortografie și gramatică==<br /> <br /> ===Dicționar DEX===<br /> <br /> Se numește dexonline și poate fi consultat direct din browser la [http://dexonline.ro].<br /> Este un dicționar de foarte bună calitate care înglobează o serie de dicționare<br /> publicate în anii trecuți în România. Dexonline își publică baza de date SQL<br /> sub GPL v2.<br /> <br /> De asemenea, dexonline oferă și acces pentru protocolul DICT<br /> descris în [http://tools.ietf.org/html/rfc2229 rfc2229]. Există o serie de programe<br /> client care pot accesa acest dicționar, precum gnome-dictionary (vine instalat<br /> implicit cu GNOME). Pentru a accesa dicționarul<br /> din gnome-dictionary, programul trebuie setat cu dexonline.ro ca server,<br /> iar portul de comunicație este 2628.<br /> <br /> <br /> ===Dicționare corectare ortografică===<br /> <br /> Motorul principal de spelling sub Linux (ca și sub *BSD) este [http://aspell.net aspell]. Este<br /> distribuit de toate distribuțiile Linux, nu toate distribuie însă ultima versiune<br /> a dicționarului românesc postată la [ftp://ftp.gnu.org/gnu/aspell/dict/ro/].<br /> <br /> Un alt motor de spelling folosit sub Linux este [http://hunspell.sourceforge.net hunspell]. Este folosit în principal<br /> de produsele Mozilla și OpenOffice.org. Dicționare relativ curente<br /> sunt distribuite pe siturile acestor proiecte, nu și în distribuțiile Linux.<br /> <br /> Puteți întotdeauna să luați ultimele versiuni de dicționare direct de pe pagina developerului<br /> la [http://sourceforge.net/project/showfiles.php?group_id=144374].<br /> Un status al distribuirii diferitelor dicționare sub diferite distribuții Linux și *BSD îl găsiți<br /> la [http://groups.google.com/group/rospell/web/distribuire-corector-ortografic].<br /> <br /> <br /> ===Dicționar despărțire în silabe===<br /> <br /> Există și așa ceva, este distribuit în mod curent în OpenOffice.org și Scribus.<br /> <br /> <br /> ==Accesibilitate==<br /> <br /> Text-to-speech:<br /> * ESpeak: http://espeak.sourceforge.net/</div>

Lc https://wiki.lug.ro/index.php?title=Proiecte_Linux_cu_participare_rom%C3%A2neasc%C4%83&diff=4350 2008-07-06T21:58:40Z

<p>Lc: /* Desktop */</p> <hr /> <div>În această pagină sunt enumerate '''proiecte software în care participă preponderent membri ai comunităţii române''' Free/Open Source Software. Multe dintre aceste proiecte funcţionează şi sub FreeBSD. Este garantat să obţineţi suport în limba română, în caz contrar proiectul nu ar trebui listat pe această pagină. Pe măsură ce lista creşte noi secţiuni vor fi adăugate. Listarea se face strict alfabetic.<br /> <br /> <br /> Toate aceste proiecte sunt deschise participării publicului larg. În această participare constă puterea software-ului liber. Că aţi adus o îmbunătăţire cât de mică sau pur şi simplu programul a crăpat, autorul software-ului pe care îl rulaţi ar dori să afle acest lucru. Nu vă sfiiţi să-i trimiteţi un email. Uneori chiar un simplu mulţumesc ajută, în special în acele cazuri când proiectul nu a mai mişcat nimic de ani de zile.<br /> <br /> <br /> Am lăsat secţiunea de proiecte de traducere la urmă, datorită numelor răsunătoare de proiecte internaţionale pe care le conţine. Aceste proiecte eclipsează orice efort local românesc de dezvoltare de software (e greu să te lupţi cu Mozilla!). Dacă sunteţi în căutarea unui proiect &quot;important&quot;, nu uitaţi să vizitaţi această secţiune.<br /> <br /> <br /> Sperăm cu această listă să modificăm puţin imaginea de &quot;forum, reviste şi _ce_tarez_io_ca_rulz_Xdistro_&quot; pe care o are mişcarea Free/Open Source Software din România. În fond, F/OSS se referă în principal la producerea de software, cu tot ce cuprinde ea: coding, testare, documentare, distribuţie şi suport. Este greşit să identificăm această mişcare cu o revistă specifică sau cu un autor specific de forum.<br /> <br /> <br /> ==Desktop==<br /> <br /> * [http://abelcrm.sourceforge.net/ AbelCRM] este un program de customer relationship management (CRM) pentru firme mici şi mijlocii.<br /> * [[Aethera]] [http://www.thekompany.com/projects/aethera/], client de mail şi PIM<br /> * [[Biblos]] [http://biblos.sourceforge.net/] utilitar indexare media (MP3/CD/directoare locale) (x11/QT)<br /> * [[dexonline]] [http://dexonline.ro] dicţionare ale limbii române<br /> * [[Diacritice]] [http://diacritice.sourceforge.net/] Setarea fonturilor şi a tastaturii pentru procesare de text în limba română<br /> * [[Dicţionare româneşti spelling]] [http://sourceforge.net/project/showfiles.php?group_id=144374] aspell şi myspell<br /> * [[Dixit]] [http://dixit.sourceforge.net/] Dicţionar explicativ integrat (x11/QT)<br /> * [[GCAM]] [http://gcam.js.cx/index.php/Main_Page] Program open source de Computer Aided Manufacturing<br /> * [[Gnu Interactive Tools GIT]] [http://hulubei.net/tudor/git/] file-manager similar cu nc/mc<br /> * [[KDSFlash]] [http://kdsflash.darkstarlinux.ro/], animaţie flash<br /> * [[KcmPureFTPd]] [http://www.ro.kde.org/kcmpureftpd/] modul confgurare pure-ftpd server pentru Centrul de Control KDE, kcontrol.<br /> * [[KSlackService]] [http://www.geocities.com/classicmanpro/Files/KSlackService.html] Un Service Manager pentru Slackware şi derivatele lui<br /> * [[KZoom]] [http://www.ro.kde.org/kzoom/] zoom pentru KDE<br /> * [[LinuxEyes]] [http://www.photostorm.net/~linuxeyes/] mp3 player pentru consolă<br /> * [[Loki]] [http://loki-lib.sourceforge.net/], bibilotecă C++ descrisă în cartea [http://www.erdani.org/book/main.html Modern C++ Design] de Andrei Alexandrescu<br /> * [[Mylene]] [http://sourceforge.net/projects/mylene/] un player audio pentru command line die-hards<br /> * [[NetRate]] [http://www.tfm.ro/index.php/NetRate] network traffic analysis tool (consolă)<br /> * [[PhotoStorm]] [http://www.photostorm.net] manager wallpaper pentru Gnome<br /> * [[phpBackupTool]] [http://www.mekanix.as.ro/] [http://www.linux360.ro/forum/utilitar-backup-vt10749.html] utilitar backup<br /> * [[qfaxreader]] [http://qfaxreader.sourceforge.net], fax tool (x11/QT)<br /> * [[QPdf2Swf]] [https://sourceforge.net/projects/qpdf2swf/] O interfaţă grafică pentru pdf2swf, convertor de pdf-uri în swf-uri.<br /> * [[Quanta Plus]] [http://quanta.kdewebdev.org/], editor HTML pentru [[KDE]]<br /> * [[Quax]] [http://www.ro.kde.org/quax/] similar cu kzoom mai sus (x11/QT)<br /> * [[rospell]] [http://rospell.sourceforge.net], editor de text şi speller pentru limba română (x11/QT)<br /> * [[xCHM]] [http://xchm.sourceforge.net/], xCHM este un viewer cross-platform pentru formatul CHM (compiled HTML help), scris folosind [[CHMLIB]] si [[wxWidgets]].<br /> * [[ZynAddSubFx]] [http://zynaddsubfx.sourceforge.net/], software synthesizer<br /> <br /> ==Server/Admin==<br /> <br /> <br /> * [[BBStatus]] [http://freshmeat.net/projects/bbstatus/]<br /> * [[Barebone MVC]] [http://bbmvc.org/] framework rapid si simplu de dezvoltare aplicaţii PHP<br /> * [http://aml.bluepink.ro/ BPAML] realtime log analyzer pentru serverul web Apache<br /> * [[HTB-tools]] [http://htb-tools.arny.ro/] unelte pentru shaping<br /> * [[mipClasses]] [http://metropolitana.loginet.ro/]<br /> * [[matgts]] [http://matgts.sourceforge.net/], trei mici aplicaţii legate de domeniul ingineriei geotehnice<br /> * [http://mirias.bluepink.ro/ MIRIAS] este un proiect open-source ce urmareste dezvoltarea unei aplicatii web care permite crearea, gestiunea si accesarea cu usurinta a evidentei angajatilor companiei.<br /> * [[mony]] [http://dizzy.roedu.net/mony/], ICMP network monitoring tool designed to scale very well to large networks with many hosts, was started to fix many of the problems of fping and others<br /> * [http://code.google.com/p/narro/ narro] Programul de traducere folosit în mod curent în traducerea în limba română a unora din cele mai importante programe opensource (Firefox, OpenOffice, Gimp, etc). <br /> * [http://www.php-fusion.co.uk/ PHP-Fusion] sistem de gestiune a conţinutului web<br /> * [[PvPGN]] [http://pvpgn.berlios.de], aka Player vs Player Gaming Network , server emulare retele de jocuri (ex. Battle.Net, Westwood Online, etc)<br /> * [[QADPZ]] [http://qadpz.sourceforge.net/], Quite Advanced Distributed Parallel Zystem<br /> * [[qinstall]] [http://www.qinstall.com/], colectie de pachete software si un installer ce ajuta la instalarea unui server de e-mail Qmail pentru [[Slackware|Slackware Linux]].<br /> * [[qshttpd]] [http://www.linux-geek.org/qshttpd/] un server http simplu<br /> * [[snoop]] [http://sourceforge.net/projects/snoop/], utilitar pentru monitorizarea terminalelor folosite de utilizatori<br /> * [[simba]] [http://simba.packages.ro], utilitar pentru mirroring<br /> * [[simple3d]] [http://simple3d.sourceforge.net/] Motor de 3D rendering.<br /> * [http://tinymce.moxiecode.com/ TinyMCE]editor HTML WYSIWYG, scris în JavaScript<br /> * [[ToxicChat]] [http://toxic-chat.sourceforge.net/], program de chat<br /> * [[XHP CMS]] [http://xhp.targetit.ro/], sistem de gestiune a conţinutului pentru pagini web personale<br /> * [http://www.openser.org OpenSER] - proxy SIP (RFC3261) pentru VoIP<br /> * [http://yate.null.ro/ Yate], Yet another telephony engine. Server si client pentru telefonia VoIP si PSTN. Dezvoltat in majoritate in Romania. Suporta SIP, H.323, IAX, E1, ISDN, SS7<br /> * [http://webhtb.sourceforge.net/ WebHTB] - interfaţă web pentru HTB-tools<br /> <br /> ==Kernel==<br /> <br /> <br /> * [http://code.google.com/p/buildkernel/] Automatic Kernel Build Script<br /> * [[LUFS]] [http://lufs.sourceforge.net/], sistem de fişiere în user space<br /> * [[Lisa]] [http://lisa.ines.ro/], network multilayer switch<br /> <br /> <br /> ==Jocuri==<br /> <br /> * [http://www.openttd.org/ OpenTTD] clonă a jocului Microprose &quot;Transport Tycoon Deluxe&quot;<br /> * [[STEngine]] [http://students.info.uaic.ro/~cmustiata/] [http://www.myl.ro/forum/index.php?showtopic=1746] joc 3D opensource românesc<br /> * [http://von.tfm.ro/ Visions of Numea] MMORPG game<br /> <br /> <br /> ==Distribuţii==<br /> <br /> <br /> * [[blueflops]] [http://blueflops.sourceforge.net], micro-distribuţie Linux<br /> * [[Bluewhite64 Linux]] [http://www.bluewhite64.com], distribuţie linux<br /> * [[DARKSTAR Linux]] [http://www.darkstarlinux.ro/], distribuţie linux<br /> * [[Decebal Linux]] [http://www.decebal.org/], distribuţie linux<br /> * [[Kiwi Linux]] [http://kiwi.startx.ro], Ubuntu Live/Install CD customizat pt Romania<br /> * [[NimbleX]] [http://nimblex.org], distribuţie Linux LiveCD<br /> * [[ROSLIMS]] [http://www.umftgm.ro/roslims/] -- ROmanian Simple LInux for Medical Students, distribuţie sub forma de LiveCD<br /> * [[TFM]] [http://www.tfm.ro/] Distribuţie linux<br /> * [[SESUSE]] [http://www.opensuse.org/SESUSE], distribuţie linux<br /> <br /> <br /> ==Proiecte de traducere/localizare==<br /> <br /> <br /> Aceasta sectiune este mai specială, deoarece la aceste proiecte pot participa şi persoane fără o pregătire tehnică deosebită. În general se caută vorbitori de limba română (şi de obicei engleză), dispuşi să apropie softul sau manualele de utilizatorii români.<br /> <br /> * [[Debian]] [http://wiki.debian.org/L10N/Romanian Proiectul de localizare Debian în limba română]<br /> * [[Gentoo]] [http://dev.gentoo.org/~alin/trads-ro.html] [http://www.gentoo.ro/content.php?article.12] Proiectul de traducere Gentoo în limba română<br /> * [[Gnome]] [http://gnomero.sourceforge.net/] Proiectul de traducere GNOME în română<br /> * [[i18n.ro]] [http://www.i18n.ro/ Proiectul de uniformizare a internaţionalizării-localizării în limba română]<br /> * [[KDE]] [http://www.ro.kde.org/i18n/kde.html] Internaţionalizarea KDE (şi nu numai)<br /> * [http://www.mozilla.ro Mozilla] [http://www.mozilla.ro] Proiect traducere Mozilla<br /> * [http://narro.i18n.ro/ narro.i18n.ro] Situl unde sunt dezvoltate variantele româneşti ale traducerilor Firefox, Thunderbird, Sunbird, OpenOffice.org, Gimp, Inkscape, Fedora, OpenSUSE, şi probabil multe altele (proiecte noi sunt adăugate permanent). Programul de traducere care rulează situl se numeşte [http://code.google.com/p/narro Narro].<br /> * [[OpenOfficeRo]] [http://ro.openoffice.org] Echipa românescă OpenOffice<br /> * [[RTFS]] [http://rtfs.sourceforge.net/] Traducatorii Români pentru Softul Liber<br /> * [[TranslationProject]] [http://www.iro.umontreal.ca/translation/registry.cgi?team=ro] Proiect mai larg care se ocupă de traducerea paginilor man din software-ul GNU.<br /> * [[Ubuntu]] [https://launchpad.net/distros/ubuntu/dapper/+lang/ro Proiectul de traducere Ubuntu în limba română]<br /> <br /> ==Suport şi publicistică==<br /> <br /> <br /> Există o serie de resurse disponibile celor implicaţi în astfel de proiecte. Aceste resurse includ web hosting gratuit şi conferinţe anuale, care se adaugă resurselor classice precum [http://www.sourceforge.net Sourceforge] şi [http://freshmeat.net Freshmeat].<br /> <br /> * [[ROSDEV]] [http://www.rosdev.ro Conferinţa &quot;Romanian Open Source Development Meeting&quot;]<br /> * [[LVLE]] [http://www.uvvg.ro/lvle/ Conferinţa &quot;Linux si Medii Virtuale de Instruire&quot;]<br /> * [[BluePink]] [http://www.bluepink.ro Gazduire proiecte open-source autohtone]<br /> * [http://www.osn.ro/ Open Software Network] Portal cu resurse si continut creat de/pentru comunitatea FLOSS/Linux din Romania<br /> <br /> ==Alte resurse==<br /> <br /> <br /> *[[Prezenţă comercială Linux România]]<br /> *[[Comunităţi Linux din România]]</div>

Lc