Wiki.lug.ro - Contribuții utilizator [ro]

Advocacy

2024-09-13T20:27:57Z

Rz: /* Utilizarea Linux în afara României */

= Linux Advocacy sau cine şi unde foloseşte Linux în România =

== RATB / MLM Network SA ==

Postul TV [http://www.hotnews.ro/articol_24369-Postul-TV-Jurnalul-on-line-va-emite-in-autobuzele-si-troleele-din-Capitala.htm Jurnalul PRIMA On-line],
difuzat pe RATB.

[http://www.evz.ro/article.php?artid=192491 Articol] despre produs în Evenimentul Zilei.

Deşi în materialele prezentate nu poate fi identificată o referinţă directă la Linux,
cu un pic de noroc se poate observa o astfel de cutie neagră bootând SuSE.

== Poliţia Iași ==

Pe 6 iunie 2006, poliţiştii de proximitate din cadrul Secţiei 2 Poliţie (agent Vasile Topor) au organizat o întâlnire cu elevi din cadrul şcolilor din circumscripţia secţiei (cartierele Păcurari şi Canta), respectiv şcolile "Elena Cuza", "Petru Poni", "Ion Creangă".

Tot în cadrul acestei întâlniri, poliţiştii au purtat discuţii cu elevii referitor la prevederile legale privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, punându-se accent pe programele de calculator şi fişierele media.

Cu această ocazie s-a constatat lipsa de informare a elevilor despre modul în care este sancţionată utilizarea de programe fără licenţă, precum şi tendinţa acestora de a minimaliza gravitatea faptei, plecând de la practica aproape generalizată de a se folosi soft ware obţinut pe căi ilicite.

Ca o alternativă, le-a fost prezentat şcolarilor sistemul de operare Linux şi principalele programe gratuite ce rulează pe această platformă, pentru elevi acesta fiind primul contact cu acest gen de programe.

Elevii au testat programele pe un calculator pregătit pentru aceasta activitate de cãtre poliţiştii de proximitate, şcoala nedispunând de unităţi pe care să fie instalat Linux.

Activitatea a fost realizată cu elevi ai claselor V-VIII din scolile amintite şi cu cadre didactice.

După această acţiune la Şcoala "Elena Cuza" Iaşi a fos înfiinţat şi funcţionează un laborator bazat numai pe sistemul Linux ([http://www.youtube.com/watch?v=v_PNy50dDrk distribuția Edubuntu]), iar calculatoarele cu Windows au acum şi Linux pentru ca elevii să ştie şi de această alternativă a softului liber.

''Articol obţinut din arhiva de comunicate de presă de la [http://is.politiaromana.ro/ Inspectoratul Județean de Poliție Iași], actualizat de prof. Adrian Chiorescu, Şcoala "Elena Cuza" Iaşi''

==Vertigo - publicitate A/V în autobuzele RATP Iași==
Am surprins un reboot al soluției lor. Aparent folosesc [[Slackware]].

= Utilizarea Linux în afara României =

Studiu ZDNet: [https://www.zdnet.com/article/europe-and-the-us-philosophically-divided-on-open-source/ Europe and the US philosophically divided on open source?]

== Studiu efectuat de UE conform caruia folosirea solutiilor open-source reduce costurile IT==
Studiul a fost publicat in ianuarie 2007 pe [https://european-union.europa.eu/index_ro Portalul Uniunii Europene] sub forma unui PDF de 287 pagini și prezinta o analiza a solutiilor OSS la nivelul UE dar citeaza si studii mai amanuntite din alte tari; de exemplu in Brazilia si Japonia servere Linux exista in peste 50% din companiile medii si mari; iar in China utilizarea Linuxului ca server se gaseste in aproximativ 80% din firme.

Advocacy

2024-09-13T20:18:52Z

Rz: sters textul referitor la Germania

= Linux Advocacy sau cine şi unde foloseşte Linux în România =

== RATB / MLM Network SA ==

Postul TV [http://www.hotnews.ro/articol_24369-Postul-TV-Jurnalul-on-line-va-emite-in-autobuzele-si-troleele-din-Capitala.htm Jurnalul PRIMA On-line],
difuzat pe RATB.

[http://www.evz.ro/article.php?artid=192491 Articol] despre produs în Evenimentul Zilei.

Deşi în materialele prezentate nu poate fi identificată o referinţă directă la Linux,
cu un pic de noroc se poate observa o astfel de cutie neagră bootând SuSE.

== Poliţia Iași ==

Pe 6 iunie 2006, poliţiştii de proximitate din cadrul Secţiei 2 Poliţie (agent Vasile Topor) au organizat o întâlnire cu elevi din cadrul şcolilor din circumscripţia secţiei (cartierele Păcurari şi Canta), respectiv şcolile "Elena Cuza", "Petru Poni", "Ion Creangă".

Tot în cadrul acestei întâlniri, poliţiştii au purtat discuţii cu elevii referitor la prevederile legale privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, punându-se accent pe programele de calculator şi fişierele media.

Cu această ocazie s-a constatat lipsa de informare a elevilor despre modul în care este sancţionată utilizarea de programe fără licenţă, precum şi tendinţa acestora de a minimaliza gravitatea faptei, plecând de la practica aproape generalizată de a se folosi soft ware obţinut pe căi ilicite.

Ca o alternativă, le-a fost prezentat şcolarilor sistemul de operare Linux şi principalele programe gratuite ce rulează pe această platformă, pentru elevi acesta fiind primul contact cu acest gen de programe.

Elevii au testat programele pe un calculator pregătit pentru aceasta activitate de cãtre poliţiştii de proximitate, şcoala nedispunând de unităţi pe care să fie instalat Linux.

Activitatea a fost realizată cu elevi ai claselor V-VIII din scolile amintite şi cu cadre didactice.

După această acţiune la Şcoala "Elena Cuza" Iaşi a fos înfiinţat şi funcţionează un laborator bazat numai pe sistemul Linux ([http://www.youtube.com/watch?v=v_PNy50dDrk distribuția Edubuntu]), iar calculatoarele cu Windows au acum şi Linux pentru ca elevii să ştie şi de această alternativă a softului liber.

''Articol obţinut din arhiva de comunicate de presă de la [http://is.politiaromana.ro/ Inspectoratul Județean de Poliție Iași], actualizat de prof. Adrian Chiorescu, Şcoala "Elena Cuza" Iaşi''

==Vertigo - publicitate A/V în autobuzele RATP Iași==
Am surprins un reboot al soluției lor. Aparent folosesc [[Slackware]].

= Utilizarea Linux în afara României =

Studiu ZDNet "Europe and the US philosophically divided on open source?" http://insight.zdnet.co.uk/software/linuxunix/0,39020472,39235707-5,00.htm

== Studiu efectuat de UE conform caruia folosirea solutiilor open-source reduce costurile IT==
Studiul a fost publicat in ianuarie 2007 poate fi downloadat de pe [http://www.europa.eu/index_ro.htm Portalul Uniunii Europene] sub forma unui [http://ec.europa.eu/enterprise/ict/policy/doc/2006-11-20-flossimpact.pdf PDF de 287 pagini].

Studiul prezinta o analiza a solutiilor OSS la nivelul UE dar citeaza si studii mai amanuntite din alte tari; de exemplu in Brazilia si Japonia servere Linux exista in peste 50% din companiile medii si mari; iar in China utilizarea Linuxului ca server se gaseste in aproximativ 80% din firme.

Proiecte care solicită ajutor

2024-09-13T20:17:28Z

Rz: link fix hopefully

* primul ar fi chiar aici. poţi să abordezi două variante:
** fie scrii sau traduci ceva interesant şi creezi o pagină
** fie, dacă urmareşti lista [[Liste de discuţii | rlug@lists.lug.ro]] şi ţi se pare că cineva a dat un răspuns corect, coerent şi suficient la o problemă, poţi adăuga informaţiile relevante, de exemplu la secţiunea [[ponturi]].

:pentru cine e interesat si are timp, sectiunile de Linux de la [https://devdoc.net/linux/UnixToolbox.html UnixToolbox] merita imprastiate prin diverse locuri in wiki. [[Utilizator:Petre|Petre]] 24 martie 2008 19:46 (EET)

* [http://www.starfish-pbx.org/ Starfish PBX] este un proiect care are ca scop configurarea unei centrale telefonice bazate pe asterisk/freeswitch. Pentru cei pasionați de telefonie si interesați sa participe la proiect puteți începe prin a citi: http://www.starfish-pbx.org/contribute

Proiecte care solicită ajutor

2024-09-13T20:13:32Z

Rz:

* primul ar fi chiar aici. poţi să abordezi două variante:
** fie scrii sau traduci ceva interesant şi creezi o pagină
** fie, dacă urmareşti lista [[Liste de discuţii | rlug@lists.lug.ro]] şi ţi se pare că cineva a dat un răspuns corect, coerent şi suficient la o problemă, poţi adăuga informaţiile relevante, de exemplu la secţiunea [[ponturi]].

:pentru cine e interesat si are timp, sectiunile de Linux de la http://cb.vu/unixtoolbox.xhtml merita imprastiate prin diverse locuri in wiki. [[Utilizator:Petre|Petre]] 24 martie 2008 19:46 (EET)

* [[http://www.starfish-pbx.org/ Starfish PBX]] este un proiect nou, 100% romanesc care are ca scop configurarea unei centrale telefonice bazate pe asterisk/freeswitch. Pentru cei pasionati de telefonie si interesati sa participe la proiect puteti incepe prin a citi: http://www.starfish-pbx.org/contribute

Utilizator:Rz/wiki/articole/murdock

2024-09-12T00:53:38Z

Rz: /* Note */

Acest articol a fost tradus de [[utilizator:rz|rz]] si corectat de [[utilizator:wolfy|wolfy]].
Articolul a fost scris în 2005 de [[wikipedia:Ian Murdock|Ian Murdock]] și explică, pe scurt, evoluția Linux.

== Programele cu surse deschise și comoditizarea software-ului ==

Acest eseu apare in volumul Open Sources 2.0 publicat în 2005 de O’Reilly Media, continuarea colecției premiate de articole Open Sources publicată de O’Reilly în 1999.

Se spune că singurele lucruri sigure în viață sunt moartea și taxele. Aceia dintre noi care lucrăm în industria TI putem adăuga încă ceva la listă: comoditizarea (1). Întrebarea este cum ne împăcăm cu asta, mai ales dacă suntem vendori TI și nu doar simpli consumatori TI, pentru care comoditizarea este un eveniment fără îndoială pozitiv?

Comoditizarea este ceva ce se întâmplă în cele din urmă în orice industrie de succes – succesul atrage atenție și întotdeauna există un competitor dispus să ofere un preț mai mic pentru a compensa o marcă mai puțin cunoscută sau calitate „suficientă” și totodată clienți pentru care prețul înseamnă mai mult decât marca sau orice alte beneficii suplimentare ar oferi furnizorii de vârf.

Adesea, pentru a rămâne competitivi la marje de preț mai scăzute, furnizorii low-end utilizează o strategie de imitare – de exemplu, investind mai puțin în cercetare și dezvoltare decât cei de top, mizând pe aceștia din urmă să „lupte între ei” pentru a stabili standarde și bune practici pe care apoi le pot imita în produsele lor.

Această strategie funcționează pentru că succesul dă naștere de asemenea la interoperabilitate. Exceptând cazul în care o companie monopolizează piața (condiție temporară, mulțumită legilor antitrust din ziua de azi) o industrie converge în cele din urmă în jurul unor standarde de facto care guvernează modul în care produse competitoare lucrează unul cu altul, sau modul în care consumatorii interacționează cu produse asemănătoare de la furnizori diferiți. Cu alte cuvinte, în timp și cu o piață de desfacere suficient de mare, orice industrie își dezvoltă în mod natural propria lingua franca.
Acest gen de standardizare naturală este benefic pentru consumatori și pentru toată lumea în ansamblu. Puțini oameni, de exemplu, ar ști să bată la mașină dacă fiecare mașină de scris ar folosi o aranjare diferită a tastelor, iar telefonul nu ar fi folosit pe scară atât de largă pe cât este azi dacă o rețea nu ar putea să comunice cu celelalte rețele competitoare. și oare unde am fi astăzi fără urmașii mașinilor de scris și telefoanelor, mai precis tastaturile de calculator și telecomunicațiile?

Morala poveștii este că standardizarea, și prin urmare comoditizarea, sunt atât forțe naturale ale pieței cât și evenimente cheie în istoria omenirii. Când o industrie se maturizează și produsele competitoare devin sub o formă sau alta bunuri interschimbabile, aceasta permite noilor industrii să construiască pe structura lor pentru a crea produse noi și inovatoare care altfel nu ar fi fost posibile dacă industriile pe baza cărora s-au dezvoltat nu ar fi fost standardizate. În cazul mașinilor de scris și al telefoanelor, este clar că industriile pe care le-au facilitat – industria calculatoarelor, comerțul electronic etc. – au depășit cu mult dimensiunea industriilor pe baza cărora s‑au dezvoltat, nu doar din punct de vedere economic, ci ca și contribuție la progresul uman.

Așadar, cum luptă firmele consacrate cu comoditizarea? O altă morală a poveștii este că nu ar trebui să o facă. Forțele comoditizării, fiind forțe naturale ale pieței, nu pot fi învinse. Cu toate acestea, adeseori, firmele consacrate luptă cu ele. La început, noii pretendenți sunt ignorați sau desconsiderați ca și copii ieftine, potrivite doar pentru clientul cel mai nepretențios. Apoi, invariabil, sunt imitați – dar în acest punct este prea târziu, pentru că piața s-a schimbat în mod fundamental, iar deținătorul scaunului se găsește în situația de a nu mai putea participa la competiție pentru că cei ce fuseseră noii pretendenți sunt structurați pentru o piață de larg consum iar cel consacrat nu. În termeni foarte simpli, aceasta este dilema inovatorului a lui Clayton Christensen în acțiune.

Acest eseu argumentează faptul că mișcarea open source este doar un alt proces de comoditizare; și că, la fel ca alte procese de comoditizare, reprezintă o schimbare disruptivă în industria software și deopotrivă o ocazie pentru firmele nou venite să le dislocheze pe cele consacrate, dacă au viziunea de a privi dincolo de evenimentele disruptive care le-ar putea afecta pe termen scurt și care se pot adapta la noul mediu de larg consum. Mai presus de toate, acest eseu țintește să dezvăluie faptul că procesul de comoditizare este o forță naturală și de neoprit benefică pentru toți cei implicați – dacă acestei forțe i se permite să se dezvolte pe cursul său natural.

=== Comoditizarea și industria TI ===

Industria calculatoarelor a reușit să se sustragă forțelor comoditizării pentru primii cam douăzeci de ani din viața sa – un lucru natural dat fiind că industria era suficient de tânără și de mică astfel că standardele încă nu avuseseră timp să apară. În primele două decade ale industriei, fabricanții de calculatoare furnizau clientului soluții end-to-end, de la hardware până la aplicații care rulau deasupra sistemului de operare. Fiecare strat al stivei – și cel mai important, interfața dintre ele – era proprietar vânzătorului calculatorului. Ca rezultat, fiecare calculator vorbea o „limbă” diferită și era dificil pentru calculatoare de tipuri diferite de să „vorbească” unul cu altul și să interoperaționeze.

Din cauza acestor incompatibilități, alegerea inițială de hardware lega implicit cumpărătorul de un sistem de operare; la rândul lui, sistemul de operare dicta ce aplicații putea să folosească utilizatorul. În timp, costul mare al tehnologiei de calcul a făcut să fie nepractic din punct de vedere financiar pentru cumpărător să se migreze de la vendorul curent pentru că investițiile precedente în tehnologia acelui vendor ar fi fost risipite. Această combinație a făcut ca utilizatorii să devină „legați” de un singur vendor.

Totuși, pe măsură ce industria s-a maturizat, dinamica s-a modificat. Firme nou venite ca Apple, Apollo și Sun au văzut oportunitatea de a crea produse care aveau drept țintă o clasă cu totul nouă de consumatori de tehnică de calcul – utilizatorul individual – care nu își putea permite mainframe-urile și minicalculatoarele vândute de firme consacrate ca IBM, DEC, Data General și altele.

Concentrându-se pe calitate „suficientă” și prețuri mai mici și profitând de pe urma anilor de frustrare printre consumatori datorați procesării pe bandă, timesharing și incompatibilității între stive proprietare, aceste noi produse „personal computing” au fost primite cu entuziasm și au început să apară în birouri și locuințe de pretutindeni.

Strategiile folosite în special de o anumită firmă nou venită și de o anumită firmă consacrată urmau să schimbe pentru totdeauna industria calculatoarelor. Cea din urmă, în mod ironic, va conduce la comoditizarea industriei hardware, iar cea dintâi va conduce în mod direct la procesul de comoditizare în curs de desfășurare în industria software.

Pe partea hardware, IBM a căutat să stăvilească noul val creat de Apple prin introducerea propriului produs de calcul personal, IBM PC. Datorită costurilor de structură internă, proiectată în jurul produselor mainframe de multe milioane de dolari și unui calendar de lansare foarte agresiv, IBM a hotărât să utilizeze componente „off-the-shelf” (2) pentru IBM PC în loc să urmeze abordarea tradițională de a dezvolta intern componente proprietare.

Pe partea software, Sun a căutat să obțină un avantaj competitiv față de stivele proprietare ale vendorilor de mainframe-uri și minicalculatoare bazându-și stațiile de lucru pe sistemul de operare UNIX. UNIX era deja extrem de popular în mediul academic și laboratoarele corporatiste de cercetare, astfel că această abordare a oferit firmei Sun acces instantaneu la un portofoliu larg de aplicații compatibile precum și o bază enormă de utilizatori deja familiari cu sistemul de operare livrat cu produsele sale.

Cu alte cuvinte, UNIX era un sistem deschis, adică un sistem bazat pe standarde deschise. Variantele de UNIX provenind de la grupuri diferite (de exemplu, AT&T UNIX și BSD UNIX, cele două variante larg răspândite la începutul anilor 1980) se bazau în mare măsură pe aceleași API-uri (3). Din acest motiv, aplicațiile puteau fi ușor portate de la o versiune UNIX la alta și utilizatorii familiari cu o versiune de UNIX puteau învăța cu ușurință o versiune diferită.

=== Decomoditizarea: eșecul sistemelor deschise ===

Impactul deciziei Sun a fost primul care s-a făcut simțit. Sistemele deschise au devenit rapid populare datorită compatibilității pe care o ofereau – o noțiune complet străină la acea vreme. Utilizatorii au adoptat sisteme bazate pe standarde deschise pentru că asta le permitea să se miște liber între produse provenind de la vendori diferiți, evitând fenomenul lock-in caracteristic lumii proprietare.
În curând, numeroase companii – inclusiv unii din vendorii de mainframe-uri și minicalculatoare – au lansat stații de lucru bazate pe UNIX pentru a concura cu cele ale SUN și UNIX a devenit o mare afacere.

În timp ce piața UNIX creștea, competiția pentru clienți a devenit feroce. „Compatibilitatea între produse”, care ajutase vendorii UNIX să câștige adepți din lumea proprietară, s-a transformat dintr-un activ într-un pasiv. Într-o încercare de a imita strategiile lock-in care serviseră vendorilor mainframe atât de bine timp de atâția ani, vendorii UNIX au început să adauge facilități incompatibile respectivelor lor produse. Aceasta a dus în cele din urmă la fragmentarea pieței și la alienarea clienților. Astfel, la sfârșitul anilor 1980, UNIX nu mai era o lingua franca pentru piața de stații de lucru, ci un veritabil turn Babel.

Între timp, decizia IBM de a folosi componente off-the-shelf în IBM PC a creat fără voia sa prima platformă hardware deschisă din industrie. Nu a durat mult până când un alt val de noi veniți printre care Compaq, Dell și Gateway și-au dat seama că puteau construi produse 100% compatibile cu IBM PC, câștigând astfel acces la o bază largă de aplicații și utilizatori, la fel cum făcuse SUN adoptând UNIX. Pe partea de componente, două companii au înregistrat cel mai mare avânt de pe urma deciziei IBM: Intel și Microsoft. Pe măsură ce piața clonelor s-a dezvoltat, ambele companii au descoperit o întreagă piață căreia să-i vândă, nu doar o singură companie – o oportunitate mult mai mare, chiar dacă acea singură companie era IBM.

Acesta a fost momentul în care evenimentele declanșate de IBM și Sun s-au intersectat prima dată.
În timp ce vendorii UNIX se întreceau să introducă extensii proprietare ale UNIX, „de-comoditizând” astfel nivelul cel mai scăzut al stivei software, PC‑ul complet comoditizat aștepta pe margine. Pe măsură ce PC‑urile au devenit tot mai puternice, au început să înlocuiască stațiile de lucru, iar pe măsură ce PC‑urile își continuau marșul spre segmentul de vârf al pieței, puterea de piață a vendorilor PC și totodată numărul de vendori ai componentelor constituente au crescut dramatic. În special, noua ubicuitate a PC-ului a ajutat sistemul de operare Windows al Microsoft să înlocuiască UNIX ca lingua franca nu doar a noii piețe de stații de lucru bazate pe PC, dar și a întregii industrii de calculatoare.

De ce a eșuat UNIX în timp ce PC-ul a reușit dincolo de cele mai fanteziste așteptări, mai ales cele ale părintelui său, IBM? Ambele și-au început viața ca sisteme deschise – tipuri de ecosisteme – și ambele au devenit enorm de populare datorită propriei naturi deschise. Pe partea UNIX, însă, fiecare vendor a încercat să devină unic proprietar al ecosistemului și în final tot ce au reușit în mod colectiv a fost să-l distrugă. Între timp, în zona PC, ecosistemul a câștigat în final, spre beneficiul tuturor celor care au îmbrățișat acel ecosistem; și cel mai important, existența acelui ecosistem a permis crearea altor ecosisteme deasupra lui. De exemplu, fără o platformă cu adevărat deschisă în fiecare birou și locuință, Internetul nu ar fi putut prinde rădăcini, iar acesta a evoluat la rândul lui într-un ecosistem care a dat naștere la nenumărate produse, servicii, industrii și ecosisteme care înainte nu puteau fi imaginate.

=== Linux: un răspuns din tranșee ===

Acesta a fost mediul în care a apărut Linux la începutul anilor 1990. La început un simplu proiect hobby al unui tânăr student, Linux a capturat imaginația celor care ar putea fi descriși cel mai bine ca „victime colaterale” ale războaielor UNIX. Două facilități ale Linux l-au făcut atrăgător acestui mare grup de utilizatori și dezvoltatori: compatibilitatea cu UNIX, cu care erau intim familiarizați; și faptul că era licențiat sub Licența Publică GNU (GPL), care nu doar că permitea valurilor de refugiați UNIX să contribuie la dezvoltarea lui, ci garanta totodată că fragmentarea de tip UNIX nu se va putea repeta în cazul rezultatului muncii comunității, cel puțin la nivelul codului sursă.

Linux a crescut enorm în timpul anilor 1990. Ca și în cazul pretendenților anteriori, la început a fost ignorat, apoi ridiculizat de cei consacrați, în special de Microsoft, care și-a folosit poziția ca sistem de operare de facto în mod abil pentru a se extinde în numeroase alte piețe și să câștige putere de piață suplimentară, chiar fără precedent. Spre deosebire de atâtea alte companii înaintea sa, Microsoft a manipulat forțele comoditizării ca un expert. Oferind produsele sale la prețuri mai mici decât își puteau permite competitorii săi, Microsoft în mod efectiv a comoditizat preemptiv multe din piețele în care concura, bazându-se pe un volum ridicat pentru a face în același timp produsele sale profitabile și pentru noii veniți imposibil să le concureze.

Pe măsură ce puterea Microsoft a crescut, la fel a crescut și dorința competitorilor Microsoft de a o contracara. Spre sfârșitul anilor 1990, devenise clar că Linux era o forță puternică și multe dintre cele mai mari companii din industrie au început să-l vadă ca pe o armă competitivă. Aceste companii au recunoscut de asemenea faptul că forța din spatele Linux nu stătea atât în tehnologie cât în modelul de licențiere și dezvoltare, cunoscut astăzi sub numele de „open source” - și în special abilitatea modelului open source de a „supra-comoditiza” Microsoft.

Întrebarea fundamentală este: De ce Linux și mișcarea open source pe care a ajutat-o să se lanseze sunt capabile să „supra-comoditizeze” Microsoft? Pentru că, la fel ca PC-ul, Internetul și alte sisteme și standarde deschise pe care astăzi le considerăm normale, este mai mult un ecosistem decât o tehnologie. Într-adevăr, Linux construiește deasupra acestor ecosisteme dinaintea sa – fără hardware deschis, comoditizat și fără Internet care să faciliteze funcționarea modelului de dezvoltare open source, Linux nu ar exista astăzi.

Poate că Microsoft a manipulat forțele comoditizării mai abil ca oricare altă companie înaintea ei, dar platforma sa nu este un ecosistem. Prin definiție, un ecosistem este un mediu care se împarte, nu se stăpânește. Linux este poziționat pentru a deveni lingua franca a celui mai de jos nivel al stivei software, dacă nu uităm niciodată că este un ecosistem și nu un produs de stăpânit. Privind lecțiile trecutului, dacă rămâne un ecosistem, toți avem de câștigat. Dacă nu, îl distrugem.

=== „Dar cum se câștigă bani din software liber?” ===

Dacă mișcarea open source reprezintă comoditizarea software-ului, cum pot pretendenții industriei software de azi să-i utilizeze forța de comoditizare pentru a-i detrona pe cei consacrați, în special Microsoft? Poate chiar mai important, dacă această strategie reușește, se pot face bani într-o industrie software care a fost comoditizată? În sfârșit, există lecții care pot fi aplicate din procesele precedente de comoditizare, în special din evenimentele care au reconfigurat industria hardware în anii 1980?

Pentru un exemplu „de manual” despre cum se poate transforma comoditizarea unei industrii într-un avantaj competitiv nu e nevoie să privim mai departe de Dell Computer. Dell, desigur, a fost una din companiile care și‑au început viața la mijlocul anilor 1980 construind clone IBM. Sloganul de la început al Dell era „construim la comandă”, profitând de faptul că PC-ul nu era cu adevărat un produs în sine, ci o asamblare de numeroase alte produse pe care orice individ cu îndemânare moderată îl putea asambla singur – un efect direct al deciziei IBM de a proiecta IBM PC-ul original pe baza componentelor off-the-shelf.

Spre deosebire de unii dintre competitorii săi, Dell s-a privit drept ceea ce era: un asamblor de componente off-the-shelf și un distribuitor al acestor componente într-o formă pe care clienții săi o considerau utilă – mai exact, un PC complet. Dell a oferit clienților posibilitatea de a alege – nu la modul copleșitor, dar suficient cât să ofere acelora capabili să-și construiască propriul PC un motiv de a cumpăra de la Dell în loc să le asambleze singuri. Competitorii săi, pe de altă parte, au încercat să transforme PC-ul într-un produs monolitic, de nemodificat, o colecție de componente de la vendori specifici adăugând uneori ici-colo tehnologii proprietare – o încercare ușor mascată de a decomoditiza standardul PC și de a și-l împroprietări.

Pentru a se acomoda noii abordări de a vinde hardware, Dell a trebuit să dezvolte un nou model de afacere. De-a lungul anilor, modelul Dell a devenit mai centrat pe asamblarea produsului decât pe produsul final al procesului de asamblare. Dell a devenit remarcabil de bun la asamblat componente de la o multitudine de furnizori în întreguri coagulate și în a negocia cu acei furnizori pentru a obține cel mai mic preț posibil. S-a limitat la componente de larg consum, permițând pieței să aleagă tehnologiile câștigătoare și rezistând tentației de a investi masiv în cercetarea necesară pentru jocul de lock-in proprietar pe care îl jucau competitorii săi. A folosit tactici neobișnuite pe partea de vânzări, cel mai notabil vânzarea direct către consumator în loc să apeleze la distribuitori și reselleri, care fiecare la rândul lor ar fi încasat o parte substanțială a profitului.

Ca rezultat al proceselor sale fluide și a unei structuri bazate pe costuri scăzute, Dell a putut să vândă PC-uri la prețuri mult mai mici decât ar fi putut‑o face competitorii săi. Pe măsură ce piața de PC-uri a crescut, și pe măsură ce piața s-a comoditizat și mai mult cu fiecare încercare eșuată de a adăuga standardului PC extensii proprietare, poziția Dell a devenit mai puternică. Pe măsură ce PC-ul a început să se miște spre segmentul de vârf al pieței, a devenit pur și simplu mai puțin costisitor să se „externalizeze” asamblarea PC‑urilor către un furnizor specializat în asamblarea lor, iar Dell era extrem de bine poziționat pentru a juca acest nou rol. Astăzi, pe măsură ce comoditizarea PC-urilor se extinde la alte părți ale pieței hardware - servere, stocare, imprimante, dispozitive handheld – Dell continuă să fie extrem de bine poziționat, și intrarea pe o nouă piață este adesea interpretată ca apropierea sfârșitului pentru firmele consacrate de pe piața respectivă.

=== Primele modele de afacere pentru Linux ===

Așadar, ce lecții putem învăța de la Dell pe măsură ce fenomenul open source comoditizează lumea software? Concret, faptul că a opera într-o piață de larg consum necesită modele total diferite de afacere față de modelele dinaintea lor. Dincolo de concluzii generale ca aceasta, ce învățăminte anume se pot trage din succesul Dell? Pentru început, ne vom îndrepta privirea asupra celui mai scăzut nivel al stivei software, sistemul de operare, și vom încerca să tragem paralele între strategia de succes a Dell și strategiile vendorilor de sisteme de operare open-source de azi, mai precis al companiilor care vând distribuții Linux.

Pentru milioane de utilizatori de pe glob, „Linux” este un sistem de operare. Au dreptate, desigur, dar realitatea este mult mai complexă de atât. Întâi de toate, „Linux” propriu-zis este doar kernel-ul, sau inima, sistemului de operare – restul software-ului care constituie „sistemul de operare Linux” este dezvoltat independent de kernel, de grupuri diferite care adesea au termene, motivații și scopuri diferite(4).

Sistemele de operare tradiționale sunt construite de echipe coezive, grupuri de manageri de produs coordonate cu grijă, manageri de proiect și programatori la companii și universități. În contrast, Linux este construit de mii de indivizi, hackeri, hobbyști și programatori profesioniști, unii plătiți pentru a lucra la proiecte specifice, dar majoritatea lucrând la ceea ce îi interesează. și realitatea este chiar mai profundă: Linux nu este doar un singur sistem, ci sute de subsisteme, programe și aplicații, la rândul lor dezvoltate de propriile comunități de indivizi de pe glob.

Așadar, ce adună tot acest bazar laolaltă în ceva care arată ca un sistem de operare? De la nașterea comunității Linux, acesta a fost rolul „distribuției Linux”, un termen curios în sine pentru aceia care provin din cercuri mai largi de tehnologia informației, obișnuiți cu sisteme de operare construite de echipe coezive, sau cel puțin de echipe de echipe coezive.

O distribuție Linux este o colecție de software (de obicei, software liber și open source) combinat cu kernelul Linux pentru a forma un sistem de operare complet. Primele distribuții (dischetele de boot/root ale lui HJ Lu, MCC Interim) erau foarte limitate, proiectate doar să ajute inițializarea nucleului unui sistem Linux, pe care utilizatorul (de obicei, la rândul lui un hacker Linux, dornic să scrie niște cod) putea compila restul sistemului manual în funcție de nevoi.

A doua generație apărută (SLS, Slackware, Debian) țintea să extindă gama și nivelul software-ului furnizat de distribuțiile de primă generație, incluzând programe pe care utilizatorii finali ai sistemelor UNIX l-ar fi putut considera utile, ca de exemplu sistemul X Window și sisteme de formatare a documentelor. În plus, distribuțiile de a doua generație au încercat să fie mai ușor de instalat decât primele, pentru că erau destinate nu hackerilor Linux dornici să scrie cod, ci colecției din ce în ce mai mari de utilizatori finali pe care Linux tocmai începea să-i atragă.

Pe măsură ce baza de utilizatori Linux a crescut, mulți din comunitatea Linux au început să simtă oportunități de afaceri și astfel s-au format primele companii Linux: Red Hat, Caldera, SuSE și multe altele ale căror nume au fost de mult uitate. Aceste companii s-au format în jurul conceptului de a vinde distribuții comerciale bazei de utilizatori Linux în creștere. A luat naștere o a treia generație de distribuții Linux.

Oportunitățile comerciale erau în pârg, pentru că principalul mijloc de a intra în posesia Linux până la momentul respectiv fusese Internetul, iar până atunci utilizatorii principali ai Linux fuseseră studenți din universități, unde accesul Internet era la discreție. Totuși, în cadrul populației mai largi unde Linux începea să capete atenție, potențialii utilizatori Linux se considerau norocoși dacă aveau acces dial-up la sisteme online gen CompuServe. Combinată cu popularitatea în creștere a unităților CD-ROM și creșterea în dimensiune a distribuțiilor care încorporau din ce în ce mai mult software pentru a se adresa unei audiențe din ce în ce mai largi, au luat naștere primele modele de afaceri bazate pe Linux.

Acest model de afaceri a servit suficient de bine primelor companii Linux până la sfârșitul anilor 1990, de aici provenind și termenul de „distribuție Linux” - companiile nu erau mai mult decât niște asambloare și distribuitoare de software Linux, incluzând kernelul Linux, setul de compilatoare GNU și restul de software care venea cu un sistem tipic Linux. Pe măsură ce utilizatorul Linux a devenit mai puțin tehnic și mai mult utilizator final tradițional, prioritatea distribuțiilor s-a schimbat de la simpla asamblare și distribuție la crearea unor distribuții mai ușor de instalat și utilizat.

=== Comercializarea Linux la răscruce ===

Desigur, pe măsură ce distribuitorii unui bun de larg consum (pentru că, la urma urmei, orice altă companie ar fi putut deveni cu ușurință distribuitor Linux – tot software-ul distribuit fiind disponibil gratis), acestor noi companii de distribuții Linux le lipsea „avantajul proprietar” de care orice afacere are nevoie pentru a supraviețui, ca să nu mai vorbim de creștere. Așadar, urmând tradiția verificată în timp, multe din companiile Linux au păstrat elemente proprietare „cu valoare adăugată” în încercarea de a concura mai bine cu celelalte.

Pentru o perioadă, una din companii a urmat o abordare diferită: Red Hat. După un scurt concubinaj cu extensii proprietare, Red Hat a anunțat că produsele sale vor include doar software open-source. De ce? A ascultat glasul pieței. Valurile de refugiați UNIX, acum ocupanți de poziții importante în companii care adoptau Linux în masă, trecuseră deja prin acest calvar; mai mult, giganții din industrie ofereau acum suport pentru Linux, care acum includeau toate companiile care participaseră la distrugerea UNIX și văzuseră consecințele, au privit Linux ca pe o platformă de larg consum care putea să recucerească poziția pe care în mod colectiv au făcut-o cadou Microsoft la începutul anilor 1990.

Totuși, pentru că piața Linux continua să crească, și pe măsură ce începea să capete loc din ce în ce mai mult în miezul industriei calculatoarelor, Red Hat s-a lovit de propriul tavan din cauza lipsei de avantaj proprietar – alte companii începeau să câștige miliarde de dolari anual din venituri provenind din vânzări ce aveau la bază Linux, în timp ce Red Hat părea să se fi plafonat la o cifră în jurul valorii de o sută de milioane.

Pentru a contracara aceasta, Red Hat a venit cu o strategie care era totuși în acord cu poziția de piață „100% open-source”. În loc să se concentreze pe a vinde Linux ca produs la cutie, avea să vândă actualizări de software pentru acele produse la cutie sub formă de abonamente anuale. Această strategie în sine s-a dovedit a nu fi suficientă, pentru că actualizările software pe care le distribuia erau disponibile gratuit. Prin urmare, a combinat noua strategie cu o altă manevră, o redefinire a „platformei Linux” într-una pe care o putea defini și controla pe cont propriu.

Îndepărtându-se de produsul tradițional, redistribuibil gratuit, Red Hat Linux, a lansat Red Hat Enterprise Linux. Partea cheie a strategiei din spatele Enterprise Linux era că VIS (vendorii independenți de software) și VIH (vendorii independenți de hardware) erau redirectați spre această nouă platformă, „high-end” Linux, în timp ce vechiul Red Hat Linux a fost retras pentru roluri de dezvoltare software și infrastructură. Cealaltă parte cheie a strategiei a fost că Enterprise Linux nu mai era redistribuibil gratis – achiziția produsului era legată de abonament, și orice redistribuire a produsului aducea după sine anularea abonamentului.

Cu alte cuvinte, dacă utilizatorii Linux doreau acces la aplicații și hardware certificate pentru platforma Red Hat, era nevoie să ruleze Enterprise Linux. Pentru a rula Enterprise Linux, era nevoie să-l achiziționeze de la Red Hat prin noul model de abonament, care presupunea semnarea unui acord prin care era interzisă redistribuirea. Mai exact, clienții erau liberi să redistribuie Enterprise Linux, dar făcând asta pierdeau suportul de la Red Hat și, mai important, de la de multitudinea de VIS și VIH certificați pentru platforma Red Hat. Transformarea Red Hat a devenit completă o dată ce a renunțat complet la produsul Red Hat în 2003. Noul model Red Hat se încadra încă în litera mișcării open-source dar nu și în spiritul acesteia.

=== Linux proprietar? ===

După orice definiție a termenului, aceasta înseamnă lock-in proprietar, deși unul atins fără a utiliza de proprietate intelectuală asupra codului sursă, adică software proprietar. Într-un fel, Red Hat a învățat din lecțiile succesului Dell: a venit cu un nou model ingenios de afacere care să se potrivească pieței de larg consum în care activează – sisteme de operare folosite pentru a fi vândute la cutie sau în conjuncție cu alte produse – și Red Hat și-a dat seama că această abordare nu ar fi profitabilă în noua piață de sisteme de operare la crearea căreia a contribuit Linux; așa că a găsit un nou mod de a-și vinde sistemele de operare care să fie.

Totuși, într-un sens foarte real, modelul Red Hat este periculos de apropiat de modelul utilizat de vendorii UNIX, care a avut rezultate catastrofale. Acest model încearcă să decomoditizeze platforma Linux, nu prin intermediul unor extensii proprietare sub formă de software, ci prin redefinirea platformei Linux în scopuri proprii și prin restricții asupra modului în care platforma poate fi utilizată și redistribuită. Desigur, codul sursă al platformei este încă distribuibil liber, dar prin schimbarea poziției proprietare de la proprietatea intelectuală asupra codului sursă la relațiile cu terțe părți și acordurile de abonament, regulile jocului s-au schimbat de asemenea dramatic și în acest caz.

=== Care este miza? ===

Noul model de afacere Red Hat poate ajuta veniturile pe termen scurt, dar este în interesul Red Hat pe termen lung, ca să nu mai vorbesc de interesul ecosistemului Linux în ansamblu, ca Linux să fie deținut de o singură companie, sau să se fragmenteze cum a făcut-o UNIX, pe măsură ce competitorii Red Hat urmează aceeași cale a Linux-ului proprietar?

Dacă modelul de afacere Red Hat este greșit, atunci care este modelul corect de afacere pentru vendorii de distribuții Linux? În opinia mea, modelul Dell poate fi urmat cu un pas mai departe decât oricare din distribuitorii Linux s-ar fi gândit să o facă. La urma urmei, ce altceva sunt tehnologiile open-source decât niște componente software de larg consum, și ce altceva sunt distribuțiile Linux decât niște asamblori ale acelor componente în produse pe care utilizatorul final le consideră utile?

Într-adevăr, un astfel de model de afaceri de „asamblare de componente software de larg consum” ar putea să înfăptuiască multe din beneficiile Linux pe care modelele de afaceri tradiționale, orientate spre produs ale companiilor de distribuții Linux nu au reușit să le exploateze: flexibilitate și posibilitatea de a alege, fără gradul ridicat de expertiză și investiție financiară necesar pentru adaptarea unei distribuții Linux la scopurile proprii. Cum ar fi dacă o distribuție Linux ar fi o colecție de piese care pot fi combinate pentru a acoperi nevoile companiei care le cumpără și nu un produs monolitic, de mărime universală, cum sunt distribuțiile Linux de azi?

Ca și cu noile modele de business dinaintea sa, o astfel de abordare ar deschide Linux către noi piețe, piețe care utilizează deja Linux dar pentru care modelele de business actuale orientate spre produs nu sunt potrivite: vendori de dispozitive server, producători de set-top box-uri și alții pentru care Linux este un vehicul invizibil care motorizează propriile lor produse. În lumea lor, Linux este o bucată de infrastructură, nu un produs care să fie deținut de Red Hat sau altcineva.

Chiar acesta este modelul utilizat de compania mea, Progeny. Abordarea noastră este aceea de a îmbrățișa efectul de comoditizare pe care Linux și software-ul open-source îl au asupra industriei software și nu de a lupta cu el. Pentru că fiecare companie are nevoie de un avantaj proprietar de un tip sau altul, am ales să ne concentrăm asupra clădirii unui avantaj prin intermediul proceselor, nu al tehnologiei, la fel cum a procedat Dell – cu alte cuvinte, cum să mânuim expertiza noastră în crearea de distribuții pentru a ajuta alte companii să asambleze componente software de larg consum din locuri disparate în întreguri coezive, și să facem asta într-un mod scalabil și flexibil.

Dincolo de construirea unui model de business mai bun în jurul Linux, care este miza? Eu susțin că este mult mai mult la mijloc, dintr-un motiv simplu: Linux trebuie să rămână un produs de larg consum, pentru că în momentul de față este o parte cheie a tehnologiei de infrastructură din miezul industriei calculatoarelor. Linux a fost cu adevărat posibil datorită naturii de larg consum a ultimei tehnologii de infrastructură care a redefinit industria TI: Internetul.

În articolul „TI nu contează (5)”, apărut în ediția mai 2003 a Harvard Business Review, Nicholas Carr arată că tehnologiile de infrastructură „[oferă] mult mai multă valoare atunci când sunt împărtășite decât atunci când sunt folosite izolat”. Ce s-ar întâmpla dacă Linux ar fi decomoditizat și ar deveni produsul proprietar al unei singure companii căreia să-i servească scopurile proprii? Ce s-ar fi întâmplat dacă PC-ul sau Internetul ar fi fost decomoditizate? Unde am fi fost astăzi?

Eseul lui Carr este motiv de speranță că se pot câștiga bani din tehnologii de infrastructură care au fost complet comoditizate, și că nu este nevoie să încerci să fii singurul deținător al acelor tehnologii de infrastructură.

''... imaginea s-ar putea să nu fie atât de sumbră pe cât pare pentru vendori, cel puțin pentru aceia cu previziune și capacitate de adaptare la noul mediu. Importanța tehnologiilor de infrastructură la operațiunile de zi cu zi ale afacerilor înseamnă că ele continuă să absoarbă mari cantități de lichidități corporatiste cu mult timp după ce au devenit bunuri de larg consum – pe termen nedefinit, în multe cazuri. Virtual, toate companiile de astăzi continuă să cheltuiască masiv pe electricitate și servicii de telefonie, de exemplu, și mulți producători continuă să cheltuiască sume mari pe transportul feroviar. Mai mult decât atât, natura standardizată a tehnologiilor de infrastructură conduce adesea la stabilirea unor monopoluri și oligopoluri lucrative.''

Eseul lui Carr oferă de asemenea o perspectivă istorică asupra procesului de comoditizare:

''... tehnologiile de infrastructură conduc adeseori la schimbări mai largi în cadrul pieței [...] O companie care vede ce urmează poate câștiga un pas față de rivalii miopi. La mijlocul secolului XIX, când America începea să-și dezvolte căile ferate, era deja posibilă transportarea bunurilor pe distanțe lungi – sute de vase cu aburi aglomerau râurile țării. Oamenii de afaceri au presupus probabil că transportul feroviar va urma în esență modelul celui cu aburi, cu unele îmbunătățiri incrementale. În realitate, viteza, capacitatea și raza de acțiune mai mari ale căilor ferate au schimbat fundamental industria americană. ''

Într-o lume a bunurilor de larg consum, pe tehnologiști trebuie să-i preocupe inovația în modelele lor de afaceri în aceeași măsură (dacă nu mai mult) în care îi preocupă inovația în tehnologia lor. Desigur, este o capcană naturală ca tehnologistul să fie preocupat doar de tehnologie, dar tehnologia este o mică parte a unei afaceri în domeniul tehnologiei. Căutați călcâiul lui Ahile al competiției, care cel mai adesea este un model de afacere depășit într-o lume în schimbare, și nu tehnologia. Să ataci competiția exclusiv prin tehnologie înseamnă să ataci un uriaș cu capul înainte, iar această abordare este menită să eșueze în marea majoritate a cazurilor.

Afacerile care activează într-o lume a bunurilor de larg consum au deasemenea nevoie să construiască modele de afaceri ținând cont de ecosistemul mai larg. Este tentant ca, odată ce aceia consacrați au fost răsturnați de forțele comoditizării, să se cadă în aceeași capcană a strategiilor lock-in care i-au servit atât de bine pe foștii consacrați. De fapt, însă, aceasta înseamnă decomoditizarea industriei, „otrăvirea fântânii”. Este posibil să clădești o afacere de succes într-o piață de larg consum, după cum au arătat Dell și mulți alții înaintea lor, iar pe termen lung este mult mai bine să te folosești de forțele comoditizării decât să lupți cu ele.

=== Note ===

(1) Din eng.: commoditization; în acest eseu, termenul desemnează procesul de transformare a software-ului în produs de larg consum (eng.: commodity) (n.tr.)

(2) Traducere ad-literam: „de pe raft”; componente disponibile în comerț. Aceeași abordare a avut-o Google, care și-a construit serverele din componente ieftine, înglobate într-un sistem care punea redundanța și scalabilitatea mai presus de fiabilitatea serverelor individuale (n.tr.).

(3) Application Programming Interface; interfață ce permite unui program să interacționeze cu un altul (n.tr.)

(4) Pentru a evita confuziile, voi folosi termenul „Linux” pentru a mă referi la sistemul de operare, conform utilizării standard. Când mă voi referi doar la kernel-ul Linux, voi spune „kernel-ul Linux” (n.a.)

(5) [https://www.nicholascarr.com/?page_id=99 | Nicholas G. Carr: IT Doesn’t Matter]

Autor: Ian Murdock <imurdock@imurdock.com>
Traducere și adaptare: Radu Zoran <radu@r2dev.ro> cu mulțumiri domnului Manuel Wolfshant <wolfy@prolinux.ro> pentru corecturi.
Acest articol poate fi redistribuit sau modificat conform [http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/], ca și textul original.

Utilizator:Rz/wiki/articole/murdock

2024-09-12T00:52:39Z

Rz: /* Note */

Acest articol a fost tradus de [[utilizator:rz|rz]] si corectat de [[utilizator:wolfy|wolfy]].
Articolul a fost scris în 2005 de [[wikipedia:Ian Murdock|Ian Murdock]] și explică, pe scurt, evoluția Linux.

== Programele cu surse deschise și comoditizarea software-ului ==

Acest eseu apare in volumul Open Sources 2.0 publicat în 2005 de O’Reilly Media, continuarea colecției premiate de articole Open Sources publicată de O’Reilly în 1999.

Se spune că singurele lucruri sigure în viață sunt moartea și taxele. Aceia dintre noi care lucrăm în industria TI putem adăuga încă ceva la listă: comoditizarea (1). Întrebarea este cum ne împăcăm cu asta, mai ales dacă suntem vendori TI și nu doar simpli consumatori TI, pentru care comoditizarea este un eveniment fără îndoială pozitiv?

Comoditizarea este ceva ce se întâmplă în cele din urmă în orice industrie de succes – succesul atrage atenție și întotdeauna există un competitor dispus să ofere un preț mai mic pentru a compensa o marcă mai puțin cunoscută sau calitate „suficientă” și totodată clienți pentru care prețul înseamnă mai mult decât marca sau orice alte beneficii suplimentare ar oferi furnizorii de vârf.

Adesea, pentru a rămâne competitivi la marje de preț mai scăzute, furnizorii low-end utilizează o strategie de imitare – de exemplu, investind mai puțin în cercetare și dezvoltare decât cei de top, mizând pe aceștia din urmă să „lupte între ei” pentru a stabili standarde și bune practici pe care apoi le pot imita în produsele lor.

Această strategie funcționează pentru că succesul dă naștere de asemenea la interoperabilitate. Exceptând cazul în care o companie monopolizează piața (condiție temporară, mulțumită legilor antitrust din ziua de azi) o industrie converge în cele din urmă în jurul unor standarde de facto care guvernează modul în care produse competitoare lucrează unul cu altul, sau modul în care consumatorii interacționează cu produse asemănătoare de la furnizori diferiți. Cu alte cuvinte, în timp și cu o piață de desfacere suficient de mare, orice industrie își dezvoltă în mod natural propria lingua franca.
Acest gen de standardizare naturală este benefic pentru consumatori și pentru toată lumea în ansamblu. Puțini oameni, de exemplu, ar ști să bată la mașină dacă fiecare mașină de scris ar folosi o aranjare diferită a tastelor, iar telefonul nu ar fi folosit pe scară atât de largă pe cât este azi dacă o rețea nu ar putea să comunice cu celelalte rețele competitoare. și oare unde am fi astăzi fără urmașii mașinilor de scris și telefoanelor, mai precis tastaturile de calculator și telecomunicațiile?

Morala poveștii este că standardizarea, și prin urmare comoditizarea, sunt atât forțe naturale ale pieței cât și evenimente cheie în istoria omenirii. Când o industrie se maturizează și produsele competitoare devin sub o formă sau alta bunuri interschimbabile, aceasta permite noilor industrii să construiască pe structura lor pentru a crea produse noi și inovatoare care altfel nu ar fi fost posibile dacă industriile pe baza cărora s-au dezvoltat nu ar fi fost standardizate. În cazul mașinilor de scris și al telefoanelor, este clar că industriile pe care le-au facilitat – industria calculatoarelor, comerțul electronic etc. – au depășit cu mult dimensiunea industriilor pe baza cărora s‑au dezvoltat, nu doar din punct de vedere economic, ci ca și contribuție la progresul uman.

Așadar, cum luptă firmele consacrate cu comoditizarea? O altă morală a poveștii este că nu ar trebui să o facă. Forțele comoditizării, fiind forțe naturale ale pieței, nu pot fi învinse. Cu toate acestea, adeseori, firmele consacrate luptă cu ele. La început, noii pretendenți sunt ignorați sau desconsiderați ca și copii ieftine, potrivite doar pentru clientul cel mai nepretențios. Apoi, invariabil, sunt imitați – dar în acest punct este prea târziu, pentru că piața s-a schimbat în mod fundamental, iar deținătorul scaunului se găsește în situația de a nu mai putea participa la competiție pentru că cei ce fuseseră noii pretendenți sunt structurați pentru o piață de larg consum iar cel consacrat nu. În termeni foarte simpli, aceasta este dilema inovatorului a lui Clayton Christensen în acțiune.

Acest eseu argumentează faptul că mișcarea open source este doar un alt proces de comoditizare; și că, la fel ca alte procese de comoditizare, reprezintă o schimbare disruptivă în industria software și deopotrivă o ocazie pentru firmele nou venite să le dislocheze pe cele consacrate, dacă au viziunea de a privi dincolo de evenimentele disruptive care le-ar putea afecta pe termen scurt și care se pot adapta la noul mediu de larg consum. Mai presus de toate, acest eseu țintește să dezvăluie faptul că procesul de comoditizare este o forță naturală și de neoprit benefică pentru toți cei implicați – dacă acestei forțe i se permite să se dezvolte pe cursul său natural.

=== Comoditizarea și industria TI ===

Industria calculatoarelor a reușit să se sustragă forțelor comoditizării pentru primii cam douăzeci de ani din viața sa – un lucru natural dat fiind că industria era suficient de tânără și de mică astfel că standardele încă nu avuseseră timp să apară. În primele două decade ale industriei, fabricanții de calculatoare furnizau clientului soluții end-to-end, de la hardware până la aplicații care rulau deasupra sistemului de operare. Fiecare strat al stivei – și cel mai important, interfața dintre ele – era proprietar vânzătorului calculatorului. Ca rezultat, fiecare calculator vorbea o „limbă” diferită și era dificil pentru calculatoare de tipuri diferite de să „vorbească” unul cu altul și să interoperaționeze.

Din cauza acestor incompatibilități, alegerea inițială de hardware lega implicit cumpărătorul de un sistem de operare; la rândul lui, sistemul de operare dicta ce aplicații putea să folosească utilizatorul. În timp, costul mare al tehnologiei de calcul a făcut să fie nepractic din punct de vedere financiar pentru cumpărător să se migreze de la vendorul curent pentru că investițiile precedente în tehnologia acelui vendor ar fi fost risipite. Această combinație a făcut ca utilizatorii să devină „legați” de un singur vendor.

Totuși, pe măsură ce industria s-a maturizat, dinamica s-a modificat. Firme nou venite ca Apple, Apollo și Sun au văzut oportunitatea de a crea produse care aveau drept țintă o clasă cu totul nouă de consumatori de tehnică de calcul – utilizatorul individual – care nu își putea permite mainframe-urile și minicalculatoarele vândute de firme consacrate ca IBM, DEC, Data General și altele.

Concentrându-se pe calitate „suficientă” și prețuri mai mici și profitând de pe urma anilor de frustrare printre consumatori datorați procesării pe bandă, timesharing și incompatibilității între stive proprietare, aceste noi produse „personal computing” au fost primite cu entuziasm și au început să apară în birouri și locuințe de pretutindeni.

Strategiile folosite în special de o anumită firmă nou venită și de o anumită firmă consacrată urmau să schimbe pentru totdeauna industria calculatoarelor. Cea din urmă, în mod ironic, va conduce la comoditizarea industriei hardware, iar cea dintâi va conduce în mod direct la procesul de comoditizare în curs de desfășurare în industria software.

Pe partea hardware, IBM a căutat să stăvilească noul val creat de Apple prin introducerea propriului produs de calcul personal, IBM PC. Datorită costurilor de structură internă, proiectată în jurul produselor mainframe de multe milioane de dolari și unui calendar de lansare foarte agresiv, IBM a hotărât să utilizeze componente „off-the-shelf” (2) pentru IBM PC în loc să urmeze abordarea tradițională de a dezvolta intern componente proprietare.

Pe partea software, Sun a căutat să obțină un avantaj competitiv față de stivele proprietare ale vendorilor de mainframe-uri și minicalculatoare bazându-și stațiile de lucru pe sistemul de operare UNIX. UNIX era deja extrem de popular în mediul academic și laboratoarele corporatiste de cercetare, astfel că această abordare a oferit firmei Sun acces instantaneu la un portofoliu larg de aplicații compatibile precum și o bază enormă de utilizatori deja familiari cu sistemul de operare livrat cu produsele sale.

Cu alte cuvinte, UNIX era un sistem deschis, adică un sistem bazat pe standarde deschise. Variantele de UNIX provenind de la grupuri diferite (de exemplu, AT&T UNIX și BSD UNIX, cele două variante larg răspândite la începutul anilor 1980) se bazau în mare măsură pe aceleași API-uri (3). Din acest motiv, aplicațiile puteau fi ușor portate de la o versiune UNIX la alta și utilizatorii familiari cu o versiune de UNIX puteau învăța cu ușurință o versiune diferită.

=== Decomoditizarea: eșecul sistemelor deschise ===

Impactul deciziei Sun a fost primul care s-a făcut simțit. Sistemele deschise au devenit rapid populare datorită compatibilității pe care o ofereau – o noțiune complet străină la acea vreme. Utilizatorii au adoptat sisteme bazate pe standarde deschise pentru că asta le permitea să se miște liber între produse provenind de la vendori diferiți, evitând fenomenul lock-in caracteristic lumii proprietare.
În curând, numeroase companii – inclusiv unii din vendorii de mainframe-uri și minicalculatoare – au lansat stații de lucru bazate pe UNIX pentru a concura cu cele ale SUN și UNIX a devenit o mare afacere.

În timp ce piața UNIX creștea, competiția pentru clienți a devenit feroce. „Compatibilitatea între produse”, care ajutase vendorii UNIX să câștige adepți din lumea proprietară, s-a transformat dintr-un activ într-un pasiv. Într-o încercare de a imita strategiile lock-in care serviseră vendorilor mainframe atât de bine timp de atâția ani, vendorii UNIX au început să adauge facilități incompatibile respectivelor lor produse. Aceasta a dus în cele din urmă la fragmentarea pieței și la alienarea clienților. Astfel, la sfârșitul anilor 1980, UNIX nu mai era o lingua franca pentru piața de stații de lucru, ci un veritabil turn Babel.

Între timp, decizia IBM de a folosi componente off-the-shelf în IBM PC a creat fără voia sa prima platformă hardware deschisă din industrie. Nu a durat mult până când un alt val de noi veniți printre care Compaq, Dell și Gateway și-au dat seama că puteau construi produse 100% compatibile cu IBM PC, câștigând astfel acces la o bază largă de aplicații și utilizatori, la fel cum făcuse SUN adoptând UNIX. Pe partea de componente, două companii au înregistrat cel mai mare avânt de pe urma deciziei IBM: Intel și Microsoft. Pe măsură ce piața clonelor s-a dezvoltat, ambele companii au descoperit o întreagă piață căreia să-i vândă, nu doar o singură companie – o oportunitate mult mai mare, chiar dacă acea singură companie era IBM.

Acesta a fost momentul în care evenimentele declanșate de IBM și Sun s-au intersectat prima dată.
În timp ce vendorii UNIX se întreceau să introducă extensii proprietare ale UNIX, „de-comoditizând” astfel nivelul cel mai scăzut al stivei software, PC‑ul complet comoditizat aștepta pe margine. Pe măsură ce PC‑urile au devenit tot mai puternice, au început să înlocuiască stațiile de lucru, iar pe măsură ce PC‑urile își continuau marșul spre segmentul de vârf al pieței, puterea de piață a vendorilor PC și totodată numărul de vendori ai componentelor constituente au crescut dramatic. În special, noua ubicuitate a PC-ului a ajutat sistemul de operare Windows al Microsoft să înlocuiască UNIX ca lingua franca nu doar a noii piețe de stații de lucru bazate pe PC, dar și a întregii industrii de calculatoare.

De ce a eșuat UNIX în timp ce PC-ul a reușit dincolo de cele mai fanteziste așteptări, mai ales cele ale părintelui său, IBM? Ambele și-au început viața ca sisteme deschise – tipuri de ecosisteme – și ambele au devenit enorm de populare datorită propriei naturi deschise. Pe partea UNIX, însă, fiecare vendor a încercat să devină unic proprietar al ecosistemului și în final tot ce au reușit în mod colectiv a fost să-l distrugă. Între timp, în zona PC, ecosistemul a câștigat în final, spre beneficiul tuturor celor care au îmbrățișat acel ecosistem; și cel mai important, existența acelui ecosistem a permis crearea altor ecosisteme deasupra lui. De exemplu, fără o platformă cu adevărat deschisă în fiecare birou și locuință, Internetul nu ar fi putut prinde rădăcini, iar acesta a evoluat la rândul lui într-un ecosistem care a dat naștere la nenumărate produse, servicii, industrii și ecosisteme care înainte nu puteau fi imaginate.

=== Linux: un răspuns din tranșee ===

Acesta a fost mediul în care a apărut Linux la începutul anilor 1990. La început un simplu proiect hobby al unui tânăr student, Linux a capturat imaginația celor care ar putea fi descriși cel mai bine ca „victime colaterale” ale războaielor UNIX. Două facilități ale Linux l-au făcut atrăgător acestui mare grup de utilizatori și dezvoltatori: compatibilitatea cu UNIX, cu care erau intim familiarizați; și faptul că era licențiat sub Licența Publică GNU (GPL), care nu doar că permitea valurilor de refugiați UNIX să contribuie la dezvoltarea lui, ci garanta totodată că fragmentarea de tip UNIX nu se va putea repeta în cazul rezultatului muncii comunității, cel puțin la nivelul codului sursă.

Linux a crescut enorm în timpul anilor 1990. Ca și în cazul pretendenților anteriori, la început a fost ignorat, apoi ridiculizat de cei consacrați, în special de Microsoft, care și-a folosit poziția ca sistem de operare de facto în mod abil pentru a se extinde în numeroase alte piețe și să câștige putere de piață suplimentară, chiar fără precedent. Spre deosebire de atâtea alte companii înaintea sa, Microsoft a manipulat forțele comoditizării ca un expert. Oferind produsele sale la prețuri mai mici decât își puteau permite competitorii săi, Microsoft în mod efectiv a comoditizat preemptiv multe din piețele în care concura, bazându-se pe un volum ridicat pentru a face în același timp produsele sale profitabile și pentru noii veniți imposibil să le concureze.

Pe măsură ce puterea Microsoft a crescut, la fel a crescut și dorința competitorilor Microsoft de a o contracara. Spre sfârșitul anilor 1990, devenise clar că Linux era o forță puternică și multe dintre cele mai mari companii din industrie au început să-l vadă ca pe o armă competitivă. Aceste companii au recunoscut de asemenea faptul că forța din spatele Linux nu stătea atât în tehnologie cât în modelul de licențiere și dezvoltare, cunoscut astăzi sub numele de „open source” - și în special abilitatea modelului open source de a „supra-comoditiza” Microsoft.

Întrebarea fundamentală este: De ce Linux și mișcarea open source pe care a ajutat-o să se lanseze sunt capabile să „supra-comoditizeze” Microsoft? Pentru că, la fel ca PC-ul, Internetul și alte sisteme și standarde deschise pe care astăzi le considerăm normale, este mai mult un ecosistem decât o tehnologie. Într-adevăr, Linux construiește deasupra acestor ecosisteme dinaintea sa – fără hardware deschis, comoditizat și fără Internet care să faciliteze funcționarea modelului de dezvoltare open source, Linux nu ar exista astăzi.

Poate că Microsoft a manipulat forțele comoditizării mai abil ca oricare altă companie înaintea ei, dar platforma sa nu este un ecosistem. Prin definiție, un ecosistem este un mediu care se împarte, nu se stăpânește. Linux este poziționat pentru a deveni lingua franca a celui mai de jos nivel al stivei software, dacă nu uităm niciodată că este un ecosistem și nu un produs de stăpânit. Privind lecțiile trecutului, dacă rămâne un ecosistem, toți avem de câștigat. Dacă nu, îl distrugem.

=== „Dar cum se câștigă bani din software liber?” ===

Dacă mișcarea open source reprezintă comoditizarea software-ului, cum pot pretendenții industriei software de azi să-i utilizeze forța de comoditizare pentru a-i detrona pe cei consacrați, în special Microsoft? Poate chiar mai important, dacă această strategie reușește, se pot face bani într-o industrie software care a fost comoditizată? În sfârșit, există lecții care pot fi aplicate din procesele precedente de comoditizare, în special din evenimentele care au reconfigurat industria hardware în anii 1980?

Pentru un exemplu „de manual” despre cum se poate transforma comoditizarea unei industrii într-un avantaj competitiv nu e nevoie să privim mai departe de Dell Computer. Dell, desigur, a fost una din companiile care și‑au început viața la mijlocul anilor 1980 construind clone IBM. Sloganul de la început al Dell era „construim la comandă”, profitând de faptul că PC-ul nu era cu adevărat un produs în sine, ci o asamblare de numeroase alte produse pe care orice individ cu îndemânare moderată îl putea asambla singur – un efect direct al deciziei IBM de a proiecta IBM PC-ul original pe baza componentelor off-the-shelf.

Spre deosebire de unii dintre competitorii săi, Dell s-a privit drept ceea ce era: un asamblor de componente off-the-shelf și un distribuitor al acestor componente într-o formă pe care clienții săi o considerau utilă – mai exact, un PC complet. Dell a oferit clienților posibilitatea de a alege – nu la modul copleșitor, dar suficient cât să ofere acelora capabili să-și construiască propriul PC un motiv de a cumpăra de la Dell în loc să le asambleze singuri. Competitorii săi, pe de altă parte, au încercat să transforme PC-ul într-un produs monolitic, de nemodificat, o colecție de componente de la vendori specifici adăugând uneori ici-colo tehnologii proprietare – o încercare ușor mascată de a decomoditiza standardul PC și de a și-l împroprietări.

Pentru a se acomoda noii abordări de a vinde hardware, Dell a trebuit să dezvolte un nou model de afacere. De-a lungul anilor, modelul Dell a devenit mai centrat pe asamblarea produsului decât pe produsul final al procesului de asamblare. Dell a devenit remarcabil de bun la asamblat componente de la o multitudine de furnizori în întreguri coagulate și în a negocia cu acei furnizori pentru a obține cel mai mic preț posibil. S-a limitat la componente de larg consum, permițând pieței să aleagă tehnologiile câștigătoare și rezistând tentației de a investi masiv în cercetarea necesară pentru jocul de lock-in proprietar pe care îl jucau competitorii săi. A folosit tactici neobișnuite pe partea de vânzări, cel mai notabil vânzarea direct către consumator în loc să apeleze la distribuitori și reselleri, care fiecare la rândul lor ar fi încasat o parte substanțială a profitului.

Ca rezultat al proceselor sale fluide și a unei structuri bazate pe costuri scăzute, Dell a putut să vândă PC-uri la prețuri mult mai mici decât ar fi putut‑o face competitorii săi. Pe măsură ce piața de PC-uri a crescut, și pe măsură ce piața s-a comoditizat și mai mult cu fiecare încercare eșuată de a adăuga standardului PC extensii proprietare, poziția Dell a devenit mai puternică. Pe măsură ce PC-ul a început să se miște spre segmentul de vârf al pieței, a devenit pur și simplu mai puțin costisitor să se „externalizeze” asamblarea PC‑urilor către un furnizor specializat în asamblarea lor, iar Dell era extrem de bine poziționat pentru a juca acest nou rol. Astăzi, pe măsură ce comoditizarea PC-urilor se extinde la alte părți ale pieței hardware - servere, stocare, imprimante, dispozitive handheld – Dell continuă să fie extrem de bine poziționat, și intrarea pe o nouă piață este adesea interpretată ca apropierea sfârșitului pentru firmele consacrate de pe piața respectivă.

=== Primele modele de afacere pentru Linux ===

Așadar, ce lecții putem învăța de la Dell pe măsură ce fenomenul open source comoditizează lumea software? Concret, faptul că a opera într-o piață de larg consum necesită modele total diferite de afacere față de modelele dinaintea lor. Dincolo de concluzii generale ca aceasta, ce învățăminte anume se pot trage din succesul Dell? Pentru început, ne vom îndrepta privirea asupra celui mai scăzut nivel al stivei software, sistemul de operare, și vom încerca să tragem paralele între strategia de succes a Dell și strategiile vendorilor de sisteme de operare open-source de azi, mai precis al companiilor care vând distribuții Linux.

Pentru milioane de utilizatori de pe glob, „Linux” este un sistem de operare. Au dreptate, desigur, dar realitatea este mult mai complexă de atât. Întâi de toate, „Linux” propriu-zis este doar kernel-ul, sau inima, sistemului de operare – restul software-ului care constituie „sistemul de operare Linux” este dezvoltat independent de kernel, de grupuri diferite care adesea au termene, motivații și scopuri diferite(4).

Sistemele de operare tradiționale sunt construite de echipe coezive, grupuri de manageri de produs coordonate cu grijă, manageri de proiect și programatori la companii și universități. În contrast, Linux este construit de mii de indivizi, hackeri, hobbyști și programatori profesioniști, unii plătiți pentru a lucra la proiecte specifice, dar majoritatea lucrând la ceea ce îi interesează. și realitatea este chiar mai profundă: Linux nu este doar un singur sistem, ci sute de subsisteme, programe și aplicații, la rândul lor dezvoltate de propriile comunități de indivizi de pe glob.

Așadar, ce adună tot acest bazar laolaltă în ceva care arată ca un sistem de operare? De la nașterea comunității Linux, acesta a fost rolul „distribuției Linux”, un termen curios în sine pentru aceia care provin din cercuri mai largi de tehnologia informației, obișnuiți cu sisteme de operare construite de echipe coezive, sau cel puțin de echipe de echipe coezive.

O distribuție Linux este o colecție de software (de obicei, software liber și open source) combinat cu kernelul Linux pentru a forma un sistem de operare complet. Primele distribuții (dischetele de boot/root ale lui HJ Lu, MCC Interim) erau foarte limitate, proiectate doar să ajute inițializarea nucleului unui sistem Linux, pe care utilizatorul (de obicei, la rândul lui un hacker Linux, dornic să scrie niște cod) putea compila restul sistemului manual în funcție de nevoi.

A doua generație apărută (SLS, Slackware, Debian) țintea să extindă gama și nivelul software-ului furnizat de distribuțiile de primă generație, incluzând programe pe care utilizatorii finali ai sistemelor UNIX l-ar fi putut considera utile, ca de exemplu sistemul X Window și sisteme de formatare a documentelor. În plus, distribuțiile de a doua generație au încercat să fie mai ușor de instalat decât primele, pentru că erau destinate nu hackerilor Linux dornici să scrie cod, ci colecției din ce în ce mai mari de utilizatori finali pe care Linux tocmai începea să-i atragă.

Pe măsură ce baza de utilizatori Linux a crescut, mulți din comunitatea Linux au început să simtă oportunități de afaceri și astfel s-au format primele companii Linux: Red Hat, Caldera, SuSE și multe altele ale căror nume au fost de mult uitate. Aceste companii s-au format în jurul conceptului de a vinde distribuții comerciale bazei de utilizatori Linux în creștere. A luat naștere o a treia generație de distribuții Linux.

Oportunitățile comerciale erau în pârg, pentru că principalul mijloc de a intra în posesia Linux până la momentul respectiv fusese Internetul, iar până atunci utilizatorii principali ai Linux fuseseră studenți din universități, unde accesul Internet era la discreție. Totuși, în cadrul populației mai largi unde Linux începea să capete atenție, potențialii utilizatori Linux se considerau norocoși dacă aveau acces dial-up la sisteme online gen CompuServe. Combinată cu popularitatea în creștere a unităților CD-ROM și creșterea în dimensiune a distribuțiilor care încorporau din ce în ce mai mult software pentru a se adresa unei audiențe din ce în ce mai largi, au luat naștere primele modele de afaceri bazate pe Linux.

Acest model de afaceri a servit suficient de bine primelor companii Linux până la sfârșitul anilor 1990, de aici provenind și termenul de „distribuție Linux” - companiile nu erau mai mult decât niște asambloare și distribuitoare de software Linux, incluzând kernelul Linux, setul de compilatoare GNU și restul de software care venea cu un sistem tipic Linux. Pe măsură ce utilizatorul Linux a devenit mai puțin tehnic și mai mult utilizator final tradițional, prioritatea distribuțiilor s-a schimbat de la simpla asamblare și distribuție la crearea unor distribuții mai ușor de instalat și utilizat.

=== Comercializarea Linux la răscruce ===

Desigur, pe măsură ce distribuitorii unui bun de larg consum (pentru că, la urma urmei, orice altă companie ar fi putut deveni cu ușurință distribuitor Linux – tot software-ul distribuit fiind disponibil gratis), acestor noi companii de distribuții Linux le lipsea „avantajul proprietar” de care orice afacere are nevoie pentru a supraviețui, ca să nu mai vorbim de creștere. Așadar, urmând tradiția verificată în timp, multe din companiile Linux au păstrat elemente proprietare „cu valoare adăugată” în încercarea de a concura mai bine cu celelalte.

Pentru o perioadă, una din companii a urmat o abordare diferită: Red Hat. După un scurt concubinaj cu extensii proprietare, Red Hat a anunțat că produsele sale vor include doar software open-source. De ce? A ascultat glasul pieței. Valurile de refugiați UNIX, acum ocupanți de poziții importante în companii care adoptau Linux în masă, trecuseră deja prin acest calvar; mai mult, giganții din industrie ofereau acum suport pentru Linux, care acum includeau toate companiile care participaseră la distrugerea UNIX și văzuseră consecințele, au privit Linux ca pe o platformă de larg consum care putea să recucerească poziția pe care în mod colectiv au făcut-o cadou Microsoft la începutul anilor 1990.

Totuși, pentru că piața Linux continua să crească, și pe măsură ce începea să capete loc din ce în ce mai mult în miezul industriei calculatoarelor, Red Hat s-a lovit de propriul tavan din cauza lipsei de avantaj proprietar – alte companii începeau să câștige miliarde de dolari anual din venituri provenind din vânzări ce aveau la bază Linux, în timp ce Red Hat părea să se fi plafonat la o cifră în jurul valorii de o sută de milioane.

Pentru a contracara aceasta, Red Hat a venit cu o strategie care era totuși în acord cu poziția de piață „100% open-source”. În loc să se concentreze pe a vinde Linux ca produs la cutie, avea să vândă actualizări de software pentru acele produse la cutie sub formă de abonamente anuale. Această strategie în sine s-a dovedit a nu fi suficientă, pentru că actualizările software pe care le distribuia erau disponibile gratuit. Prin urmare, a combinat noua strategie cu o altă manevră, o redefinire a „platformei Linux” într-una pe care o putea defini și controla pe cont propriu.

Îndepărtându-se de produsul tradițional, redistribuibil gratuit, Red Hat Linux, a lansat Red Hat Enterprise Linux. Partea cheie a strategiei din spatele Enterprise Linux era că VIS (vendorii independenți de software) și VIH (vendorii independenți de hardware) erau redirectați spre această nouă platformă, „high-end” Linux, în timp ce vechiul Red Hat Linux a fost retras pentru roluri de dezvoltare software și infrastructură. Cealaltă parte cheie a strategiei a fost că Enterprise Linux nu mai era redistribuibil gratis – achiziția produsului era legată de abonament, și orice redistribuire a produsului aducea după sine anularea abonamentului.

Cu alte cuvinte, dacă utilizatorii Linux doreau acces la aplicații și hardware certificate pentru platforma Red Hat, era nevoie să ruleze Enterprise Linux. Pentru a rula Enterprise Linux, era nevoie să-l achiziționeze de la Red Hat prin noul model de abonament, care presupunea semnarea unui acord prin care era interzisă redistribuirea. Mai exact, clienții erau liberi să redistribuie Enterprise Linux, dar făcând asta pierdeau suportul de la Red Hat și, mai important, de la de multitudinea de VIS și VIH certificați pentru platforma Red Hat. Transformarea Red Hat a devenit completă o dată ce a renunțat complet la produsul Red Hat în 2003. Noul model Red Hat se încadra încă în litera mișcării open-source dar nu și în spiritul acesteia.

=== Linux proprietar? ===

După orice definiție a termenului, aceasta înseamnă lock-in proprietar, deși unul atins fără a utiliza de proprietate intelectuală asupra codului sursă, adică software proprietar. Într-un fel, Red Hat a învățat din lecțiile succesului Dell: a venit cu un nou model ingenios de afacere care să se potrivească pieței de larg consum în care activează – sisteme de operare folosite pentru a fi vândute la cutie sau în conjuncție cu alte produse – și Red Hat și-a dat seama că această abordare nu ar fi profitabilă în noua piață de sisteme de operare la crearea căreia a contribuit Linux; așa că a găsit un nou mod de a-și vinde sistemele de operare care să fie.

Totuși, într-un sens foarte real, modelul Red Hat este periculos de apropiat de modelul utilizat de vendorii UNIX, care a avut rezultate catastrofale. Acest model încearcă să decomoditizeze platforma Linux, nu prin intermediul unor extensii proprietare sub formă de software, ci prin redefinirea platformei Linux în scopuri proprii și prin restricții asupra modului în care platforma poate fi utilizată și redistribuită. Desigur, codul sursă al platformei este încă distribuibil liber, dar prin schimbarea poziției proprietare de la proprietatea intelectuală asupra codului sursă la relațiile cu terțe părți și acordurile de abonament, regulile jocului s-au schimbat de asemenea dramatic și în acest caz.

=== Care este miza? ===

Noul model de afacere Red Hat poate ajuta veniturile pe termen scurt, dar este în interesul Red Hat pe termen lung, ca să nu mai vorbesc de interesul ecosistemului Linux în ansamblu, ca Linux să fie deținut de o singură companie, sau să se fragmenteze cum a făcut-o UNIX, pe măsură ce competitorii Red Hat urmează aceeași cale a Linux-ului proprietar?

Dacă modelul de afacere Red Hat este greșit, atunci care este modelul corect de afacere pentru vendorii de distribuții Linux? În opinia mea, modelul Dell poate fi urmat cu un pas mai departe decât oricare din distribuitorii Linux s-ar fi gândit să o facă. La urma urmei, ce altceva sunt tehnologiile open-source decât niște componente software de larg consum, și ce altceva sunt distribuțiile Linux decât niște asamblori ale acelor componente în produse pe care utilizatorul final le consideră utile?

Într-adevăr, un astfel de model de afaceri de „asamblare de componente software de larg consum” ar putea să înfăptuiască multe din beneficiile Linux pe care modelele de afaceri tradiționale, orientate spre produs ale companiilor de distribuții Linux nu au reușit să le exploateze: flexibilitate și posibilitatea de a alege, fără gradul ridicat de expertiză și investiție financiară necesar pentru adaptarea unei distribuții Linux la scopurile proprii. Cum ar fi dacă o distribuție Linux ar fi o colecție de piese care pot fi combinate pentru a acoperi nevoile companiei care le cumpără și nu un produs monolitic, de mărime universală, cum sunt distribuțiile Linux de azi?

Ca și cu noile modele de business dinaintea sa, o astfel de abordare ar deschide Linux către noi piețe, piețe care utilizează deja Linux dar pentru care modelele de business actuale orientate spre produs nu sunt potrivite: vendori de dispozitive server, producători de set-top box-uri și alții pentru care Linux este un vehicul invizibil care motorizează propriile lor produse. În lumea lor, Linux este o bucată de infrastructură, nu un produs care să fie deținut de Red Hat sau altcineva.

Chiar acesta este modelul utilizat de compania mea, Progeny. Abordarea noastră este aceea de a îmbrățișa efectul de comoditizare pe care Linux și software-ul open-source îl au asupra industriei software și nu de a lupta cu el. Pentru că fiecare companie are nevoie de un avantaj proprietar de un tip sau altul, am ales să ne concentrăm asupra clădirii unui avantaj prin intermediul proceselor, nu al tehnologiei, la fel cum a procedat Dell – cu alte cuvinte, cum să mânuim expertiza noastră în crearea de distribuții pentru a ajuta alte companii să asambleze componente software de larg consum din locuri disparate în întreguri coezive, și să facem asta într-un mod scalabil și flexibil.

Dincolo de construirea unui model de business mai bun în jurul Linux, care este miza? Eu susțin că este mult mai mult la mijloc, dintr-un motiv simplu: Linux trebuie să rămână un produs de larg consum, pentru că în momentul de față este o parte cheie a tehnologiei de infrastructură din miezul industriei calculatoarelor. Linux a fost cu adevărat posibil datorită naturii de larg consum a ultimei tehnologii de infrastructură care a redefinit industria TI: Internetul.

În articolul „TI nu contează (5)”, apărut în ediția mai 2003 a Harvard Business Review, Nicholas Carr arată că tehnologiile de infrastructură „[oferă] mult mai multă valoare atunci când sunt împărtășite decât atunci când sunt folosite izolat”. Ce s-ar întâmpla dacă Linux ar fi decomoditizat și ar deveni produsul proprietar al unei singure companii căreia să-i servească scopurile proprii? Ce s-ar fi întâmplat dacă PC-ul sau Internetul ar fi fost decomoditizate? Unde am fi fost astăzi?

Eseul lui Carr este motiv de speranță că se pot câștiga bani din tehnologii de infrastructură care au fost complet comoditizate, și că nu este nevoie să încerci să fii singurul deținător al acelor tehnologii de infrastructură.

''... imaginea s-ar putea să nu fie atât de sumbră pe cât pare pentru vendori, cel puțin pentru aceia cu previziune și capacitate de adaptare la noul mediu. Importanța tehnologiilor de infrastructură la operațiunile de zi cu zi ale afacerilor înseamnă că ele continuă să absoarbă mari cantități de lichidități corporatiste cu mult timp după ce au devenit bunuri de larg consum – pe termen nedefinit, în multe cazuri. Virtual, toate companiile de astăzi continuă să cheltuiască masiv pe electricitate și servicii de telefonie, de exemplu, și mulți producători continuă să cheltuiască sume mari pe transportul feroviar. Mai mult decât atât, natura standardizată a tehnologiilor de infrastructură conduce adesea la stabilirea unor monopoluri și oligopoluri lucrative.''

Eseul lui Carr oferă de asemenea o perspectivă istorică asupra procesului de comoditizare:

''... tehnologiile de infrastructură conduc adeseori la schimbări mai largi în cadrul pieței [...] O companie care vede ce urmează poate câștiga un pas față de rivalii miopi. La mijlocul secolului XIX, când America începea să-și dezvolte căile ferate, era deja posibilă transportarea bunurilor pe distanțe lungi – sute de vase cu aburi aglomerau râurile țării. Oamenii de afaceri au presupus probabil că transportul feroviar va urma în esență modelul celui cu aburi, cu unele îmbunătățiri incrementale. În realitate, viteza, capacitatea și raza de acțiune mai mari ale căilor ferate au schimbat fundamental industria americană. ''

Într-o lume a bunurilor de larg consum, pe tehnologiști trebuie să-i preocupe inovația în modelele lor de afaceri în aceeași măsură (dacă nu mai mult) în care îi preocupă inovația în tehnologia lor. Desigur, este o capcană naturală ca tehnologistul să fie preocupat doar de tehnologie, dar tehnologia este o mică parte a unei afaceri în domeniul tehnologiei. Căutați călcâiul lui Ahile al competiției, care cel mai adesea este un model de afacere depășit într-o lume în schimbare, și nu tehnologia. Să ataci competiția exclusiv prin tehnologie înseamnă să ataci un uriaș cu capul înainte, iar această abordare este menită să eșueze în marea majoritate a cazurilor.

Afacerile care activează într-o lume a bunurilor de larg consum au deasemenea nevoie să construiască modele de afaceri ținând cont de ecosistemul mai larg. Este tentant ca, odată ce aceia consacrați au fost răsturnați de forțele comoditizării, să se cadă în aceeași capcană a strategiilor lock-in care i-au servit atât de bine pe foștii consacrați. De fapt, însă, aceasta înseamnă decomoditizarea industriei, „otrăvirea fântânii”. Este posibil să clădești o afacere de succes într-o piață de larg consum, după cum au arătat Dell și mulți alții înaintea lor, iar pe termen lung este mult mai bine să te folosești de forțele comoditizării decât să lupți cu ele.

=== Note ===

(1) Din eng.: commoditization; în acest eseu, termenul desemnează procesul de transformare a software-ului în produs de larg consum (eng.: commodity) (n.tr.)

(2) Traducere ad-literam: „de pe raft”; componente disponibile în comerț. Aceeași abordare a avut-o Google, care și-a construit serverele din componente ieftine, înglobate într-un sistem care punea redundanța și scalabilitatea mai presus de fiabilitatea serverelor individuale (n.tr.).

(3) Application Programming Interface; interfață ce permite unui program să interacționeze cu un altul (n.tr.)

(4) Pentru a evita confuziile, voi folosi termenul „Linux” pentru a mă referi la sistemul de operare, conform utilizării standard. Când mă voi referi doar la kernel-ul Linux, voi spune „kernel-ul Linux” (n.a.)

(5) https://www.nicholascarr.com/?page_id=99

Autor: Ian Murdock <imurdock@imurdock.com>
Traducere și adaptare: Radu Zoran <radu@r2dev.ro> cu mulțumiri domnului Manuel Wolfshant <wolfy@prolinux.ro> pentru corecturi.
Acest articol poate fi redistribuit sau modificat conform [http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/], ca și textul original.

RLUG

2024-02-22T03:32:12Z

Rz: /* Scurtă istorie */

=Romanian Linux Users Group=

==Despre RLUG==

'''RLUG''' sau '''Romanian Linux Users Group''' este o organizaţie neoficială care are ca principal scop promovarea sistemelor de operare bazate pe [[Linux]]/Unix şi oferirea de ajutor gratuit pentru cei interesați. Cea mai importantă activitate a grupului se desfaşoară pe [[Liste_de_discu%C5%A3ii|listele de e-mail]].

== Resurse şi servicii ==

Pentru a ajuta promovarea sistemului de operare Linux punem la dispoziţie următoarele resurse și servicii:

* server [[wikipedia:ftp|ftp]] si [[wikipedia:http|http]] cu mirror-uri locale în reţelele metropolitane de mare viteză pentru diferite [[distribuţii]] şi proiecte [[Linux]] sau asociate cu Linux, printre care distribuţiile Linux [[wikipedia:Arch Linux|Arch Linux]], [[CentOS]], [[Debian]], [[Gentoo]], [[Knoppix]], [[Fedora]], [[wikipedia:OpenSUSE|OpenSUSE]], [[Slackware]], [[Mandriva]], [[Ubuntu]], distribuţiile BSD [[wikipedia:FreeBSD|FreeBSD]], [[wikipedia:NetBSD|NetBSD]], [[wikipedia:OpenBSD|OpenBSD]], arhivele [[wikipedia:Linux Documentation Project|LDP]] şi [[wikipedia:CPAN|CPAN]] etc., disponibile la [ftp://ftp.lug.ro ftp://ftp.lug.ro] şi respectiv [http://ftp.lug.ro http://ftp.lug.ro]
* server pentru [[Liste de discuţii|listele de discuţii]]: http://lists.lug.ro
* serverul [http://www.lug.ro/irc IRC] [irc://irc.lug.ro irc.lug.ro]
* [http://www.linkedin.com/e/gis/45755/667CDC60593A grupul RLUG] pe reţeaua profesională [http://www.linkedin.com/ LinkedIn] administrat de Manuel Wolfshant ([[Utilizator:wolfy|wolfy]])

==Scurtă istorie==

După o lungă perioadă în care activitatea linuxiştilor români a gravitat în jurul listei de discuţii găzduite de către PCNet (unul dintre primii furnizori de servicii Internet din anii '90), grupul utilizatorilor români de Linux s-a cristalizat într-o formă similară celei actuale în anul 1999. În acel an, datorită problemelor pe care le avea listserv-ul PCNet, Florin Andrei a creat şi găzduit un nou server de liste la ISP-ul bucureştean Maronet. În paralel a fost creat un server [[ftp]] care avea un mirror şi la [http://www.starnets.ro Starnets].

Dupa o scurtă perioadă, Ştefăniţă Vîlcu (aka "Vampi") a obţinut sprijinul providerului la care lucra în acea vreme (DNT) care a achiziţionat şi pus la dispoziţia comunităţii atât domeniul lug.ro cît şi spaţiul şi banda necesare pentru găzduirea în datacenter a unui server care, în plus faţă de listele de discuţii, a găzduit servicii [[wikipedia:ftp|ftp]] şi [[wikipedia:http|http]] utile comunităţii Linux.

Ulterior fuzionării DNT cu Astral Telecom (devenit apoi UPC) şi apoi mutării "tăticului" serverului la un alt ISP, un incident hardware în primăvara lui 2003 a condus la "decesul" serverului. Din nou forța de convingere a lui Vampi și-a spus cuvântul și un alt server i-a luat locul, colocat în datacenterul [http://www.gts.ro GTS Telecom].

Dupa o funcţionare non stop de peste 2 ani, ca urmare unor probleme hardware a fost acceptată oferta unui alt provider ([http://www.ines.ro iNES Telecom]) care a pus la dispoziție spațiul în datacenter și banda necesară funcționării serviciilor. Prin efortul deloc uşor al câtorva pasionaţi (Dragoş Mănac, [[Utilizator:Petre|Petru Raţiu]], [[Utilizator:MihaiMaties|Mihai Matieş]]) în toamna lui 2005 a fost pus pe picioare un nou server.

Dat fiind că mirror-urile distribuțiilor au fost în continuă creștere, în vara lui 2008 spațiul a redevenit insuficient. În urma apelului la comunitate, nu doar s-au cumpărat discuri noi, dar a apărut și al treilea server, prin generoasa contribuție a celor de la [http://www.gazduire.ro/ Găzduire Web]. Din păcate, în primăvara lui 2011 a trebuit să renunțăm la acest din urmă server din cauza unor probleme hardware.

În paralel cu listele de discuţii, din 1999 a funcţionat non-stop un server de [[IRC]]. Acesta a fost iniţial găzduit de către Mircea Ciocan (aka mirceac). Întrucât serverul se afla în Ploieşti și apăreau probleme de disponibilitate, el a fost conectat cu două servere în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc2-buc.lug.ro/ 2001] şi respectiv în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc1-buc.lug.ro/ 2002] aflate în Bucuresti şi întreţinute de către [[Utilizator:Wolfy|wolfy]] (în reţeaua RDS), respectiv Paul Chiţescu aka "killall-9" (în PCNet). Pentru redundanţă si o mai bună posibilitate de acces pentru cei cărora utilizarea IRC le era limitată de către provideri sau de problemele de peering, a fost conectat şi un server găzduit la un liceu din reţeaua RoEduNet de către Cosmin-Adrian Matei aka Doom. Din considerente personale ale administratorului, serverul iniţial a fost oprit în 2003. În 2004 serverele întreţinute de către killall-9 şi Doom au fost deconectate, apărând în schimb, în întreţinerea lui Kefren, un server care oferea posibilitatea de conectare pe IPv6. Ca urmare a lipsei de interes a utilizatorilor (nu-l folosea nimeni :) ), acest server a fost deconectat la sfârşitul anului 2006. Date fiind problemele de peering între ISP-urile din România şi unor căderi ale serverului provocate de către furnizorul de energie electrică, reţeaua IRC a fost adusă la forma actuală prin activarea unui server şi în datacenterul iNES. De la începutul lunii noiembrie 2011 acest server oferă acces si pe IPv6.

Din 2017, serverul IRC și listele de discuții sunt găzduite de [http://chroot.ro Chroot], serverul FTP fiind găzduit în continuare de iNES.

==Întâlniri şi evenimente==

La categoria urme "palpabile" ale activităţii comunităţii LUG se înscriu un număr de conferinţe Linux, dintre care prima a fost [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2001/www.cosys.ro/ Linux Open 2001], organizată în martie 2001 la Ilieni de către firma COSYS din Sfântu Gheorghe. Aceasta a fost urmată de Conferinţele RLUG de la [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2002/ Băile Felix în 2002] şi [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2003/ Sfântu Gheorghe în 2003]. Din păcate lipsa de timp şi a unei mâini forte (precum cea a orădeanului Alin Oşan, sufletistul care a impulsionat conferinţele din 2002 si 2003) au făcut ca tradiţia să se întrerupă temporar.

O altă componentă a activităţii comunităților linux o constituie întâlnirile locale pentru schimb de experiență (așa numitele linuxfest-uri, cu duioșie referite uneori și drept beerfest-uri). Fotografii de la o parte dintre întâlnirile organizate în [http://wdl.lug.ro/linuxfest/ București în 2003] de către Sebastian Țarălungă la sediul Grupului de Dialog Social. Ulterior această iniţiativă a fost [http://gallery.linux360.ro/ continuată] de către grupul [http://www.linux360.ro linux360]. Manifestări similare au avut loc şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Timişoara.

Între [[Întâlnirea RLUG Noiembrie '09|2009]] și 2014 au fost organizate [[:Categorie:Întâlnirile RLUG|întâlnirile lunare RLUG]] axate pe prezentări şi "Lightning Talks" pe diverse teme, iar în 2010 și 2011 au fost organizate [[:Categorie:Atelierele RLUG|atelierele RLUG]], axate pe teme practice. Înregistrări video ale acestora puteți găsi [https://www.prolinux.ro/category/media/ aici].

[[Categorie: RLUG]]

RLUG

2024-02-22T03:29:35Z

Rz: /* Scurtă istorie */ mici formatari

=Romanian Linux Users Group=

==Despre RLUG==

'''RLUG''' sau '''Romanian Linux Users Group''' este o organizaţie neoficială care are ca principal scop promovarea sistemelor de operare bazate pe [[Linux]]/Unix şi oferirea de ajutor gratuit pentru cei interesați. Cea mai importantă activitate a grupului se desfaşoară pe [[Liste_de_discu%C5%A3ii|listele de e-mail]].

== Resurse şi servicii ==

Pentru a ajuta promovarea sistemului de operare Linux punem la dispoziţie următoarele resurse și servicii:

* server [[wikipedia:ftp|ftp]] si [[wikipedia:http|http]] cu mirror-uri locale în reţelele metropolitane de mare viteză pentru diferite [[distribuţii]] şi proiecte [[Linux]] sau asociate cu Linux, printre care distribuţiile Linux [[wikipedia:Arch Linux|Arch Linux]], [[CentOS]], [[Debian]], [[Gentoo]], [[Knoppix]], [[Fedora]], [[wikipedia:OpenSUSE|OpenSUSE]], [[Slackware]], [[Mandriva]], [[Ubuntu]], distribuţiile BSD [[wikipedia:FreeBSD|FreeBSD]], [[wikipedia:NetBSD|NetBSD]], [[wikipedia:OpenBSD|OpenBSD]], arhivele [[wikipedia:Linux Documentation Project|LDP]] şi [[wikipedia:CPAN|CPAN]] etc., disponibile la [ftp://ftp.lug.ro ftp://ftp.lug.ro] şi respectiv [http://ftp.lug.ro http://ftp.lug.ro]
* server pentru [[Liste de discuţii|listele de discuţii]]: http://lists.lug.ro
* serverul [http://www.lug.ro/irc IRC] [irc://irc.lug.ro irc.lug.ro]
* [http://www.linkedin.com/e/gis/45755/667CDC60593A grupul RLUG] pe reţeaua profesională [http://www.linkedin.com/ LinkedIn] administrat de Manuel Wolfshant ([[Utilizator:wolfy|wolfy]])

==Scurtă istorie==

După o lungă perioadă în care activitatea linuxiştilor români a gravitat în jurul listei de discuţii găzduite de către PCNet (unul dintre primii furnizori de servicii Internet din anii '90), grupul utilizatorilor români de Linux s-a cristalizat într-o formă similară celei actuale în anul 1999. În acel an, datorită problemelor pe care le avea listserv-ul PCNet, Florin Andrei a creat şi găzduit un nou server de liste la ISP-ul bucureştean Maronet. În paralel a fost creat un server [[ftp]] care avea un mirror şi la [http://www.starnets.ro Starnets].

Dupa o scurtă perioadă, Ştefăniţă Vîlcu (aka "Vampi") a obţinut sprijinul providerului la care lucra în acea vreme (DNT) care a achiziţionat şi pus la dispoziţia comunităţii atât domeniul lug.ro cît şi spaţiul şi banda necesare pentru găzduirea în datacenter a unui server care, în plus faţă de listele de discuţii, a găzduit servicii [[wikipedia:ftp|ftp]] şi [[wikipedia:http|http]] utile comunităţii Linux.

Ulterior fuzionării DNT cu Astral Telecom (devenit apoi [http://upc.ro UPC]) şi apoi mutării "tăticului" serverului la un alt ISP, un incident hardware în primăvara lui 2003 a condus la decesul serverului. Din nou forța de convingere a lui Vampi și-a spus cuvântul și un alt server i-a luat locul, colocat în datacenterul [http://www.gts.ro GTS Telecom].

Dupa o funcţionare non stop de peste 2 ani, ca urmare unor probleme hardware a fost acceptată oferta unui alt provider ([http://www.ines.ro iNES Telecom]) care a pus la dispoziție spațiul în datacenter și banda necesară funcționării serviciilor. Prin efortul deloc uşor al câtorva pasionaţi (Dragoş Mănac, [[Utilizator:Petre|Petru Raţiu]], [[Utilizator:MihaiMaties|Mihai Matieş]]) în toamna lui 2005 a fost pus pe picioare un nou server.

Dat fiind că mirror-urile distribuțiilor au fost în continuă creștere, în vara lui 2008 spațiul a redevenit insuficient. În urma apelului la comunitate, nu doar s-au cumpărat discuri noi, dar a apărut și al treilea server, prin generoasa contribuție a celor de la [http://www.gazduire.ro/ Găzduire Web]. Din păcate, în primăvara lui 2011 a trebuit să renunțăm la acest din urmă server din cauza unor probleme hardware.

În paralel cu listele de discuţii, din 1999 a funcţionat non-stop un server de [[IRC]]. Acesta a fost iniţial găzduit de către Mircea Ciocan (aka mirceac). Întrucât serverul se afla în Ploieşti și apăreau probleme de disponibilitate, el a fost conectat cu două servere în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc2-buc.lug.ro/ 2001] şi respectiv în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc1-buc.lug.ro/ 2002] aflate în Bucuresti şi întreţinute de către [[Utilizator:Wolfy|wolfy]] (în reţeaua RDS), respectiv Paul Chiţescu aka "killall-9" (în PCNet). Pentru redundanţă si o mai bună posibilitate de acces pentru cei cărora utilizarea IRC le era limitată de către provideri sau de problemele de peering, a fost conectat şi un server găzduit la un liceu din reţeaua RoEduNet de către Cosmin-Adrian Matei aka Doom. Din considerente personale ale administratorului, serverul iniţial a fost oprit în 2003. În 2004 serverele întreţinute de către killall-9 şi Doom au fost deconectate, apărând în schimb, în întreţinerea lui Kefren, un server care oferea posibilitatea de conectare pe IPv6. Ca urmare a lipsei de interes a utilizatorilor (nu-l folosea nimeni :) ), acest server a fost deconectat la sfârşitul anului 2006. Date fiind problemele de peering între ISP-urile din România şi unor căderi ale serverului provocate de către furnizorul de energie electrică, reţeaua IRC a fost adusă la forma actuală prin activarea unui server şi în datacenterul iNES. De la începutul lunii noiembrie 2011 acest server oferă acces si pe IPv6.

Din 2017, serverul IRC și listele de discuții sunt găzduite de [http://chroot.ro Chroot], serverul FTP fiind găzduit în continuare de iNES.

==Întâlniri şi evenimente==

La categoria urme "palpabile" ale activităţii comunităţii LUG se înscriu un număr de conferinţe Linux, dintre care prima a fost [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2001/www.cosys.ro/ Linux Open 2001], organizată în martie 2001 la Ilieni de către firma COSYS din Sfântu Gheorghe. Aceasta a fost urmată de Conferinţele RLUG de la [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2002/ Băile Felix în 2002] şi [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2003/ Sfântu Gheorghe în 2003]. Din păcate lipsa de timp şi a unei mâini forte (precum cea a orădeanului Alin Oşan, sufletistul care a impulsionat conferinţele din 2002 si 2003) au făcut ca tradiţia să se întrerupă temporar.

O altă componentă a activităţii comunităților linux o constituie întâlnirile locale pentru schimb de experiență (așa numitele linuxfest-uri, cu duioșie referite uneori și drept beerfest-uri). Fotografii de la o parte dintre întâlnirile organizate în [http://wdl.lug.ro/linuxfest/ București în 2003] de către Sebastian Țarălungă la sediul Grupului de Dialog Social. Ulterior această iniţiativă a fost [http://gallery.linux360.ro/ continuată] de către grupul [http://www.linux360.ro linux360]. Manifestări similare au avut loc şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Timişoara.

Între [[Întâlnirea RLUG Noiembrie '09|2009]] și 2014 au fost organizate [[:Categorie:Întâlnirile RLUG|întâlnirile lunare RLUG]] axate pe prezentări şi "Lightning Talks" pe diverse teme, iar în 2010 și 2011 au fost organizate [[:Categorie:Atelierele RLUG|atelierele RLUG]], axate pe teme practice. Înregistrări video ale acestora puteți găsi [https://www.prolinux.ro/category/media/ aici].

[[Categorie: RLUG]]

Categorie:RLUG

2024-02-01T10:38:44Z

Rz: Pagină nouă: Pagini despre RLUG

Pagini despre RLUG

Debian

2024-01-27T21:10:46Z

Rz: ultima versiune

{{CIOT}}
{{Distrobox|nume=Debian|logo=|developer=[http://www.spi-inc.org Software in the Public Interest, Inc.]|familie=Debian|ultima_versiune=12.4, [[{{PAGENAME}}#bookworm|bookworm]]|ultima_lansare=oct 2023|ui=[[GNOME]]|website=http://www.debian.org/||captura_ecran=}}
==Descrierea distribuţiei==

'''Debian GNU/Linux''' este o [[Distribuţie | Distribuţie Linux]] [[liber|liberă]] și [[gratuit|gratuită]], inițiată în 1993 de Ian Murdock. Ca majoritatea distribuțiilor Linux, Debian utilizează [[nucleu Linux | kernelul Linux]], dar cea mai mare parte a utilitarelor de bază, precum și o parte din aplicații, provin de la [[GNU | proiectul GNU]], de unde și denumirea GNU/Linux (GNU pe Linux).

Colecția de aplicații și programe Debian GNU/Linux conține peste 37500 de pachete software, precompilate și împachetate într-un format gândit pentru o instalare uşoară folosind sistemul de gestionare a pachetelor [[dpkg]].

==Caracteristici specifice Debian==
Ceea ce diferențiază Debian de alte distribuții este [http://www.debian.org/social_contract Contractul social Debian] care include ''[http://www.debian.org/social_contract#guidelines Recomandările Debian pentru software liber]''.

==Legături externe==

[http://www.debian.org/ Pagina oficială a distribuţiei]

Debian pe Wikipedia: [[rowiki:Debian | în limba română]], [[wikipedia:Debian | în limba engleză]]

[http://www.debian-administration.org/ Administrarea sistemelor Debian]

[http://www.debianhelp.co.uk/ Debian Help]

[http://wiki.debian.org/ Debian Wiki]

{{Distribuţie}}

[[Category:Distribuții]]

Comunităţi Linux din România

2024-01-27T20:07:50Z

Rz: scos linux-romania.com, pare mort

O listă a comunităţilor Linux din România.

= Organizații nonguvernamentale de Software Liber =

== Asociația ProLinux ==

''[http://www.prolinux.ro Asociația ProLinux]'' este o organizație non-profit care își propune promovarea și sprijinirea utilizării programelor de calculator cu surse deschise (Open Source) în rândul utilizatorilor instituționali, industriali și privați din România. Susținem Linux peste tot: în firme, în administrația publică dar și acasă.

Asociația a apărut din nevoia de a da o formă instituțională unor activități deja existente, centrate în special în jurul ''Grupului de Utilizatori Linux din România ([[RLUG]])'' dar și din dorința de a furniza o infrastructură care să permită extinderea și intensificarea acestor activități.

* [http://www.prolinux.ro Pagina oficială]
* Reţele sociale: [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2434295&trk=anet_ug_hm LinkedIn]

== Asociația ROSEdu ==

ROSEdu (Romanian Open Source Education) este o organizație formată în Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București și care își propune să promoveze soft-ul liber în mediul academic. Proiectele ROSEdu se bazează pe Linux și sunt Open Source.

* Pagina oficială [http://www.rosedu.org/ www.rosedu.org]
* Lista de discuții [http://lists.rosedu.org/listinfo/rosedu-general ROSEdu-general]

== Fundația Ceata ==

Fundația Ceata este o fundație românească dedicată libertății digitale și aliniată la filozofia programelor libere a proiectului GNU. Ceata și-a început activitatea ca grup informal pe 10 iunie 2008 și a devenit fundație pe 15 februarie 2013. Încă de la formarea sa, Ceata se ocupă cu activismul pentru programe libere, cu organizarea de evenimente pe tema libertății digitale și cu realizarea de programe libere și de lucrări de cultură libere.

* Situl oficial: [http://ceata.org ceata.org]
* Lista de anunțuri: [http://liste.ceata.org/listinfo/ceata-anunturi ceata-anunturi] (acceptați certificatul și căutați legătura de confirmare la „spam”)
* Adresa de contact: [mailto:info@ceata.org info@ceata.org]

= Grupuri de utilizatori GNU/Linux (LUG) româneşti =

''LUG'' provine de la ''Linux Users Group'', un termen consacrat pentru grupările mai mult sau mai puţin organizate de împătimiţi, suţinători sau simpli simpatizanţi ai [[rowiki:Software liber | Software-ului Liber]] şi ai [[rowiki:Linux | OS-ului cu pinguin]].

== [[RLUG]] - grupul național Romanian Linux Users Group ==
Adică aici :) RLUG = Romanian LUG, grupul la nivel național.
Notabile sunt listele de mail, mirrorurile și întâlnirile la bere periodice.

* [http://lug.ro Pagina principală]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=45755&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]

== Alba Iulia - Alba Iulia Linux Users Group ==

== Arad - Linux Users Group Arad (ARLUG) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Arad. Înfiinţat din ianuarie 2006, are mai mult de 100 membri.

* [http://www.arlug.ro/ Pagina oficială]
* [http://groups.google.com/group/arlug Grupul ARLUG]

== Argeș - Linux Users Group Argeș (AGLUG) ==
AgLUG reprezintă Grupul Utilizatorilor de Linux din judeţul Argeş. Acest grup urmăreşte popularizarea atât a sistemelor de operare bazate pe GNU/Linux, cât şi a software-ului liber.

* [http://groups.google.com/group/aglug/ Grupul de discuții]

== Bistrița - Linux Users Group Bistrița (LUG-BN) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Bistrița.

* [http://groups.google.com/group/lug-bn Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2741609&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]

== Botoșani - Linux Users Group Botoșani (LUG-BT) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Botoșani.

== Brașov - Linux Users Group Brașov (LUGBV) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Braşov.

* [http://groups.google.com/group/LUGbv/ Lista de discuții]

== București - București Linux Users Group (BLUG) ==
'''Bucureşti Linux Users Group''' este o comunitate de persoane care împărtăşesc pasiunea pentru GNU/Linux şi software-ul open-source.
Obiectivul principal al BLUG este de a aduce la un loc utilizatorii de GNU/Linux din Bucureşti doritori să împartă cunoştinţele cu alţii şi să afle răspunsuri la întrebări prin întâlniri, conferinţe online şi sesiuni de instalare şi troubleshooting sisteme de operare GNU/Linux.

* [http://blug.ro/ Pagina oficială]
* [http://wiki.blug.ro Wiki-ul grupului]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2372330&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797586_1 grup LinkedIn]

== Cluj - Echipa locală Ceata-CJ ==

Echipa locală din Cluj a [http://ceata.org Fundației Ceata], formată din membrii săi voluntari. Se ocupă cu coordonarea de evenimente locale ale Fundației Ceata în județul Cluj (în Cluj-Napoca și în Turda).

* Pagina echipei: [http://ceata.org/echipe/locale/ceata-cj.html Ceata-CJ]
* Pagina de evenimente: [http://ceata.org/evenimente.html ceata.org/evenimente]
* Adresa de contact: [mailto:info@ceata.org info@ceata.org]

== Cluj - Linux Users Group Cluj (CJLUG)==
Grupul utilizatorilor de Linux din Cluj-Napoca

* [http://groups.google.com/group/cjlug Lista de discuții]

== Constanța - Linux Users Group Constanța (CTLUG) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Constanța.

* [http://groups.google.com/group/ctlug/ Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2377978&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797584_1 grup LinkedIn]

== Craiova - Linux Users Group Craiova (CvLUG) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Craiova.

* [http://groups.google.com/group/cvlug Lista de discuții]

== Galați - Linux Users Group Galați (LUG-GL) ==
Grupul utilizatorilor de GNU/Linux din Galați.
(fără listă de discuții activă)

== Iași - Linux Users Group Iași (ISLUG) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Iași.

* [http://lug.info.uaic.ro/ Pagina oficială]
* [http://lug.info.uaic.ro/forum/index.php Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2373506&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797582_1 grup LinkedIn]

== Mureș - Linux Users Group Mureș (LUG-MUREȘ) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Târgu-Mureş.

* [http://groups.google.com/group/lug-mures/ Lista de discuții]
* [http://www.lug-mures.org/ Pagina oficială]

== Olt - Linux Users Group Olt (OLTLUG) ==
Grupul Utilizatorilor de Linux din Olt.

* [http://groups.google.com/group/oltlug/ Lista de discuții]

== Sibiu - Linux User Group Sibiu (SBLUG) ==
Grupul oficial al utilizatorilor Linux din Sibiu, înfiinţat în decembrie 2004.

* [http://sblug.ro/ Pagina oficială]
* [http://groups.google.com/group/sblug/ Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2143488&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797574_1 grup LinkedIn]

== Suceava - Linux Users Group Suceava (SVLUG) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Suceava.

== Timișoara - Linux Users Group Timișoara (TMLUG) ==
TMLUG este un grup neoficial de utilizatori ce împărtăşesc un interes comun în Linux şi Free Software. Scopul TMLUG este de a facilita comunicarea între utilizatorii Linux din Timişoara, prin organizarea de întâlniri, prezentări şi workshop-uri.

* [http://tmlug.ro/ Pagina oficială]
* [http://www.tmlug.ro/liste/ Liste de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2715662&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797572_1 grup LinkedIn]

== Vâlcea - Echipa locală Ceata-VL ==

Echipa locală din Vâlcea a [http://ceata.org Fundației Ceata], formată din membrii săi voluntari. Se ocupă cu coordonarea de evenimente locale ale Fundației Ceata în județul Vâlcea (deocamdată, în Rm. Vâlcea).

* Pagina echipei: [http://ceata.org/echipe/locale.html Ceata-VL]
* Pagina de evenimente: [http://ceata.org/evenimente.html ceata.org/evenimente]
* Adresa de contact: [mailto:info@ceata.org info@ceata.org]

= Comunităţi centrate pe distribuţii specifice =

==Arch Linux România==
* [http://www.archlinux.ro Comunitatea utilizatorilor Arch Linux din România]

==Debian Linux România==
* [http://www.debian.org.ro Comunitatea utilizatorilor Debian Linux din România]
* [http://forum.debian.org.ro Forumul utilizatorilor Debian Linux din România]

== Fedora Project România ==
* [http://www.fedoraproject.ro Comunitatea utilizatorilor de Fedora din România]

== Rogentos Linux România ==
* [http://rogentos.ro Comunitatea utilizatorilor Rogentos Linux din România]
* [http://liste.softwareliber.ro/mailman/listinfo/rogentos/ Listele de discuţii Rogentos Linux România]

==Linux Mint România==
* [http://www.linuxmint.ro/despre.php Comunitatea Linux Mint România]
* [http://www.linuxmint.ro/forum/index.php Forum de discuții]

==Mandriva Linux România==
* [http://www.mandrivausers.ro Comunitatea utilizatorilor de Mandriva Linux din România]

==Slackware Linux România==
* [http://forum.linux.ro/viewforum.php?f=47 Comunitatea utilizatorilor de Slackware din România]

==SuSE România==
* [http://www.suseromania.ro Comunitatea utilizatorilor openSUSE din România]

== Ubuntu România ==
* [http://www.ubuntu.ro Comunitatea utilizatorilor Ubuntu din România]

= Comunităţi online =
Comunităţi a căror activitate se desfăşoară în principal prin intermediul Internetului.

== Lista de discuții TIC-Lobby ==
Deși TIC-Lobby nu este o listă de discuții 100% dedicată Linux, în această comunitate s-au discutat, de-a lungul timpului, multe subiecte legate de [[rowiki:Standard deschis | Standarde Deschise]], Software Liber, etc.

* [http://groups.google.com/group/tic-lobby Lista de discuții TIC-Lobby, pe Google Groups]

== ROSI - The Romanian Open Source and Free Software Initiative ==
Inițiativa românească pentru software liber și open source
* [http://rosi.ro/ Pagina oficială]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=25819&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]

== Publicația „Fii liber” ==

Publicație electronică a [http://ceata.org Fundației Ceata]. Publicarea a fost întreruptă în 2013 în vederea relansării într-un nou format.

* Situl oficial: [http://fii-liber.ro fii-liber.ro]
* Pagina proiectului: [http://ceata.org/proiecte/fii-liber.html ceata.org/proiecte/fii-liber]
* Adresa de contact: [mailto:info@ceata.org info@ceata.org]

== Forumul CHIP România - secțiunea despre Linux ==
Forumul revistei CHIP în care ocazional se discută subiecte legate de Linux (în general subiecte pentru începători)
* [http://forum.chip.ro/forumdisplay.php?f=9 Forum CHIP România], sectiunea Linux

==linux360.ro==
Una din comunitatile de GNU/Linux din Bucuresti cu o gama de utilizatori destul de bogata si de variata.
* [http://www.linux360.ro Pagina oficiala]

==myl.ro ==
Comunitate Linux dedicata incepatorilor si nu numai. Forum de discutii, stiri zilnice, galerie de imagini, o comunitate deschisă, cu vechime. (Inactiva)
* [http://www.myl.ro MyLINUX]

== Comunitatea Mozilla România ==

* [http://www.mozilla.ro| Mozilla România]

==Linux Soft==
Comunitate Linux - O Lume Deschisă. Ştiri, forum, galerie, wiki.
* [http://www.linuxsoft.ro Linux Soft]
* [http://www.linuxsoft.ro/forum Linux Soft Forum]

== Comunitatea Firebird România ==
Comunitatea Firebird România sprijina traducerea documentaţiei in limba româna si promovarea SGBD-ului Firebird in România.
Este organizata intr-un grup google unde oricine poate aplica pentru a fi membru
si se poate folosi atat interfaţa web cat si prin email (ca lista de discuţii)
* [http://firebirdsql.ro/comunitatea-firebird-romania www.firebirdsql.ro]

==Open Software Network ==
Portal românesc de presă orientat către domeniul Linux/FLOSS românesc în special şi internaţional în general. Serviciu gratuit de depozit distribuţii Linux/BSD. Serviciu gratuit de blogging.
* [http://www.osn.ro Pagina de start OSN]
* [http://depo.osn.ro Depozit distribuţii Linux/BSD]
* [http://blog.osn.ro Serviciu gratuit de blogging]

==Romanian BSD Community ==
Comunitatea utilizatorilor români de BSD este din păcate mai puțin activă, dar în trecut aceasta a inclus un forum cu secțiuni dedicate pentru FreeBSD, OpenBSD, NetBSD, DragonFly BSD precum si cu secțiuni generale, găzduit la http://unixro.net.

==Romanian Open Source Development==
rosdev.ro isi doreste sa fie un punct de promovare online a developerilor de origine romana si proiectelor Open Source & Free Software cu participare romaneasca in mediile academice si evenimente IT romanesti. Romania este cunoscuta ca o putere in domeniul dezvoltarii de software, vrem ca ponderea in Open Source a comunitatii romanesti sa devina pe masura.

Lista publică de discuţii: http://groups.google.com/group/rosdev (subscrierea este liberă)

* [http://www.rosdev.ro ROSDEV.ro]

= Comunităţi online pe IRC =
Aceasta este o listă (foarte probabil incompletă) a canalelor de discuţii legate de Linux în limba română.

==irc.lug.ro==
Cea mai veche rețea IRC din România dedicată Linux-ului, gazda pentru <tt>#prolinux</tt>, canalul [[Prolinux|Asociaţiei Prolinux]].

==irc.freenode.net==
Canale de discuții românești pe [[wikipedia:freenode|freenode]], cea mai utilizată rețea IRC în mediul [[FOSS]] la nivel global.
* <tt>#blug.ro</tt> (Bucharest Linux Users Group)
* <tt>#ubuntu-ro</tt> (Comunitatea Ubuntu România)
* <tt>#linuxsoft</tt>
* <tt>#mandrivaro</tt> (Comunitatea Mandriva România)
* <tt>#gsl</tt> (Grupul pentru Software Liber)
* <tt>#fedora-ro</tt> (Comunitatea Fedora România)
* <tt>#rosedu</tt>
* <tt>#rogentos-dezvoltare</tt> (Comunitatea dezvoltatorilor Rogentos)

==undernet.org==
* <tt>#linuxro</tt>
* <tt>#rolinux</tt>

= Alte comunităţi reprezentative =

== Grupul pentru Software Liber==
Unul dintre grupurile comunitatii software-ului liber din România, inițiat în Cluj Napoca. Grupul organizeaza prezentari, workshop-uri si alte actiuni de promovare a software-ului liber, inclusiv Linux. Puteţi afla mai multe informaţii vizitînd pagina grupului.

* [http://www.softwareliber.ro www.softwareliber.ro]
* [http://alege.softwareliber.ro Campania „Alege Software Liber !”]
* [http://planet.softwareliber.ro Planeta Software Liber]
* [http://incearca.softwareliber.ro Prezentările „Încearcă Software Liber !”]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=108553&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]

= Comunități din Republica Moldova =

== Ceata-MD ==
Echipa locală din Basarabia a [http://ceata.org Fundației Ceata]. Echipa este formată din membri voluntari ai Fundației Ceata și se ocupă cu coordonarea de evenimente locale în Chișinău și Bălți.

* Pagina echipei: [http://ceata.org/echipe/locale/ceata-md.html Ceata-MD]
* Pagina de evenimente: [http://ceata.org/evenimente.html ceata.org/evenimente]
* Adresa de contact: [mailto:info@ceata.org info@ceata.org]

== Linux.md ==

Comunitate de utilizatori Linux din Republica Moldova.
* [http://wiki.linux.md Linux.md wiki]

Ponturi

2024-01-27T13:35:55Z

Rz: /* vim: Asocierea automată a tipurilor cu fişierele */ formatat un pic

Ponturi diverse care vă fac viaţa mai uşoară în [[Linux]]. Pentru ponturi mai specifice vedeţi şi [[Networking]] şi [[Programare]].

==Editoare==

=== [[vim]]: Asocierea automată a tipurilor cu fişierele ===
Cum fac să asociez niște fișiere în vim cu un anume tip de fișier (de exemplu, fișierele din <tt>~/mutt/conf/</tt> să știe că filetype=muttrc) ?

Cel mai simplu, scrii in ele un comment care să conțină <code>vim:ft=muttrc</code> la început sau la sfârșit

Completare: înainte de "vim:" trebuie cel puțin un spațiu. Pentru mai multe detalii, <b>:help modeline</b> din editor.

==== Soluţie alternativă ====
Pentru a nu adăuga la fiecare fişier o linie cu 'modeline'-ul corespunzător e suficient să adăugaţi în <tt>~/.vimrc</tt> sau <tt>~/.gvimrc</tt>:

au BufNewFile,BufRead ~/mutt/conf/* setf muttrc
syntax on

=== [[vim]]: Modificare setarilor implicite pentru tipuri de fisiere ===
Pentru a modifica o optiune a unui plugin pentru un tip de fisier, adaugati-le in <tt>~/.vim/after/ftdetect/<filetype>.vim</tt>:
echo 'set textwidth=72' > ~/.vim/after/ftdetect/mail.vim

=Lucrul cu fişiere text=
===Afisarea liniilor comune a doua fisiere===
diff --unchanged-line-format='%L' --old-line-format='' --new-line-format='' file1 file2
Daca se vor si liniile ''old'' sau ''new'' se modifica line-formatul corespunzator.

=Lucrul cu documente PDF=
===Concatenare PDF===
<cmatei> so, does anyone know, cum lipesc io niste pdf-uri?
<mitu> pdftk
<gabim> texexec --pdfarrange --result final.pdf 1.pdf 2.pdf

pdftk 1.pdf 2.pdf cat output final.pdf

gs -q -sPAPERSIZE=a4 -dNOPAUSE -dBATCH -sDEVICE=pdfwrite -sOutputFile=final.pdf 1.pdf 2.pdf

===Extragerea unor pagini din PDF===

Extragerea paginilor 1,2 din pdf-ul in.pdf în out.pdf:
pdftk in.pdf cat 1-2 output out.pdf

=Lucrul cu medii amovibile=
===Scriere DVD-uri şi redare player===
(Nedelcu Alin) Am toate DVD'urile scrise cu #growisofs -Z /dev/dvd -l -r . lucru ce le face inutilizabile in dvd-player (panasonic). Solutia a fost
#growisofs -Z /dev/dvd -J -l -r.

=Multimedia=
===Audio===
* [[Sunet multiplexat cu ALSA]] - pentru a permite mai multor aplicaţii să folosească simultan placa de sunet
* Convertire mp3 in ogg:
mplayer -vo null -ao pcm:file=output.wav input.mp3
oggenc output.wav

=Kernel=
* [[Testarea unui nou kernel folosind Grub]] sau Cum bootam o singura data cu alt kernel decit cel implicit

Utilizator:Rz

2024-01-25T17:45:18Z

Rz: /* Prioritati wiki */

[[utilizator:rz/wiki/todo]]

[[utilizator:rz/wiki/articole]]

Utilizator:Rz

2024-01-25T17:45:04Z

Rz:

===Prioritati wiki===

[[utilizator:rz/wiki/todo]]

[[utilizator:rz/wiki/articole]]

RLUG

2024-01-25T11:58:10Z

Rz: /* Scurtă istorie */

=Romanian Linux Users Group=

==Despre RLUG==

'''RLUG''' sau '''Romanian Linux Users Group''' este o organizaţie neoficială care are ca principal scop promovarea sistemelor de operare bazate pe [[Linux]]/Unix şi oferirea de ajutor gratuit pentru cei interesați. Cea mai importantă activitate a grupului se desfaşoară pe [[Liste_de_discu%C5%A3ii|listele de e-mail]].

== Resurse şi servicii ==

Pentru a ajuta promovarea sistemului de operare Linux punem la dispoziţie următoarele resurse și servicii:

* server [[wikipedia:ftp|ftp]] si [[wikipedia:http|http]] cu mirror-uri locale în reţelele metropolitane de mare viteză pentru diferite [[distribuţii]] şi proiecte [[Linux]] sau asociate cu Linux, printre care distribuţiile Linux [[wikipedia:Arch Linux|Arch Linux]], [[CentOS]], [[Debian]], [[Gentoo]], [[Knoppix]], [[Fedora]], [[wikipedia:OpenSUSE|OpenSUSE]], [[Slackware]], [[Mandriva]], [[Ubuntu]], distribuţiile BSD [[wikipedia:FreeBSD|FreeBSD]], [[wikipedia:NetBSD|NetBSD]], [[wikipedia:OpenBSD|OpenBSD]], arhivele [[wikipedia:Linux Documentation Project|LDP]] şi [[wikipedia:CPAN|CPAN]] etc., disponibile la [ftp://ftp.lug.ro ftp://ftp.lug.ro] şi respectiv [http://ftp.lug.ro http://ftp.lug.ro]
* server pentru [[Liste de discuţii|listele de discuţii]]: http://lists.lug.ro
* serverul [http://www.lug.ro/irc IRC] [irc://irc.lug.ro irc.lug.ro]
* [http://www.linkedin.com/e/gis/45755/667CDC60593A grupul RLUG] pe reţeaua profesională [http://www.linkedin.com/ LinkedIn] administrat de Manuel Wolfshant ([[Utilizator:wolfy|wolfy]])

==Scurtă istorie==

După o lungă perioadă în care activitatea linuxiştilor români a gravitat în jurul listei de discuţii găzduite de către PCNet (unul dintre primii furnizori de servicii Internet din anii '90), grupul utilizatorilor români de Linux s-a cristalizat într-o formă similară celei actuale în anul 1999. În acel an, datorită problemelor pe care le avea listserv-ul PCNet, Florin Andrei a creat şi găzduit un nou server de liste la ISP-ul bucureştean Maronet. În paralel a fost creat un server [[ftp]] care avea un mirror şi la [http://www.starnets.ro Starnets].

Dupa o scurtă perioadă, Ştefăniţă Vîlcu (aka Vampi) a obţinut sprijinul providerului la care lucra în acea vreme ([http://www.dnt.ro/ DNT]) care a achiziţionat şi pus la dispoziţia comunităţii atât domeniul lug.ro cît şi spaţiul şi banda necesare pentru găzduirea în datacenter a unui server care, în plus faţă de listele de discuţii, a găzduit servicii [[wikipedia:ftp|ftp]] şi [[wikipedia:http|http]] utile comunităţii Linux.

Ulterior fuzionării DNT cu [http://www.astral.ro Astral Telecom] (devenit apoi UPC) şi apoi mutării "tăticului" serverului la un alt ISP, un incident hardware în primăvara lui 2003 a condus la decesul serverului. Din nou forța de convingere a lui Vampi și-a spus cuvântul și un alt server i-a luat locul, colocat în datacenterul [http://www.gts.ro GTS Telecom].

Dupa o funcţionare non stop de peste 2 ani, ca urmare unor probleme hardware a fost acceptată oferta unui alt provider ([http://www.ines.ro INES Telecom]) care a pus la dispoziție spațiul în datacenter și banda necesară funcționării serviciilor. Prin efortul deloc uşor al câtorva pasionaţi (Dragoş Mănac, [[Utilizator:Petre|Petru Raţiu]], [[Utilizator:MihaiMaties|Mihai Matieş]]) în toamna lui 2005 a fost pus pe picioare un nou server.

Dat fiind că mirrorurile distribuțiilor au fost în continuă creștere, în vara lui 2008 spațiul a redevenit insuficient. În urma apelului la comunitate, nu doar s-au cumpărat discuri noi, dar a apărut și al treilea server, prin generoasa contribuție a celor de la [http://www.gazduire.ro/ Găzduire Web]. Din păcate în primăvara lui 2011 a trebuit să renunțăm la acest din urmă server din cauza unor probleme hardware.

În paralel cu listele de discuţii, din 1999 a funcţionat non-stop un server de [[IRC]]. Acesta a fost iniţial găzduit de către Mircea Ciocan (aka mirceac). Întrucât serverul se afla în Ploieşti și apăreau probleme de disponibilitate, el a fost conectat cu două servere în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc2-buc.lug.ro/ 2001] şi respectiv în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc1-buc.lug.ro/ 2002] aflate în Bucuresti şi întreţinute de către [[Utilizator:Wolfy|wolfy]] (în reţeaua RDS), respectiv Paul Chiţescu aka killall-9 (în PCNet). Pentru redundanţă si o mai bună posibilitate de acces pentru cei cărora utilizarea IRC le era limitată de către provideri sau de problemele de peering, a fost conectat şi un server găzduit la un liceu din reţeaua RoEduNet de către Cosmin-Adrian Matei aka Doom. Din considerente personale ale administratorului, serverul iniţial a fost oprit în 2003. În 2004 serverele întreţinute de către killall-9 şi Doom au fost deconectate, apărând în schimb, în întreţinerea lui Kefren, un server care oferea posibilitatea de conectare pe IPv6. Ca urmare a lipsei de interes a utilizatorilor (nu-l folosea nimeni :) ), acest server a fost deconectat la sfârşitul anului 2006. Date fiind problemele de peering între ISP-urile din România şi unor căderi ale serverului provocate de către furnizorul de energie electrică, reţeaua IRC a fost adusă la forma actuală prin activarea unui server şi în datacenterul iNES. De la începutul lunii noiembrie 2011 acest server oferă acces si pe IPv6.
Din 2017, serverul IRC și listele de discuții sunt găzduite de Chroot, serverul FTP fiind găzduit în continuare de iNES.

==Întâlniri şi evenimente==

La categoria urme "palpabile" ale activităţii comunităţii LUG se înscriu un număr de conferinţe Linux, dintre care prima a fost [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2001/www.cosys.ro/ Linux Open 2001], organizată în martie 2001 la Ilieni de către firma COSYS din Sfântu Gheorghe. Aceasta a fost urmată de Conferinţele RLUG de la [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2002/ Băile Felix în 2002] şi [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2003/ Sfântu Gheorghe în 2003]. Din păcate lipsa de timp şi a unei mâini forte (precum cea a orădeanului Alin Oşan, sufletistul care a impulsionat conferinţele din 2002 si 2003) au făcut ca tradiţia să se întrerupă temporar.

O altă componentă a activităţii comunităților linux o constituie întâlnirile locale pentru schimb de experiență (așa numitele linuxfest-uri, cu duioșie referite uneori și drept beerfest-uri). Fotografii de la o parte dintre întâlnirile organizate în [http://wdl.lug.ro/linuxfest/ București în 2003] de către Sebastian Țarălungă la sediul Grupului de Dialog Social. Ulterior această iniţiativă a fost [http://gallery.linux360.ro/ continuată] de către grupul [http://www.linux360.ro linux360]. Manifestări similare au avut loc şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Timişoara.

Între [[Întâlnirea RLUG Noiembrie '09|2009]] și 2014 au fost organizate [[:Categorie:Întâlnirile RLUG|întâlnirile lunare RLUG]] axate pe prezentări şi "Lightning Talks" pe diverse teme, iar în 2010 și 2011 au fost organizate [[:Categorie:Atelierele RLUG|atelierele RLUG]], axate pe teme practice. Înregistrări video ale acestora puteți găsi [https://www.prolinux.ro/category/media/ aici].

[[Categorie: RLUG]]

IRC

2024-01-25T11:54:02Z

Rz:

În acest moment, rețeaua IRC a RLUG este formată din 2 servere localizate în București:

* irc1.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]
* irc2.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]

'''Începând cu data de 15.03.2022 accesul se poate face si prin SSL/TLS folosind porturile 6697, 9999.'''

Porturile 6660-6669, 7000 au ramas active pentru plain-text.

Canalele principale sunt descrise în continuare.

==#mumu==
Este un canal în care se adună lumea să se destindă și eventual să discute despre linux.

==#prolinux==
Canalul de discuții al [http://www.prolinux.ro Asociației Prolinux]. O bună parte dintre oameni îi regăsiți de obicei și pe (sau numai pe) #mumu.

==#rlug==

Ar trebui să fie canalul oficial unde să primiți ajutor la problemele legate de linux. Dacă în schimb îl găsiți gol, puteți să intrați și pe #mumu, acolo e întotdeauna mai multă lume (dispusă să facă bancuri).

IRC

2024-01-25T10:01:01Z

Rz:

În acest moment, rețeaua IRC a RLUG este formată din 2 servere localizate în București:

* irc1.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]
* irc2.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]

Începând cu data de 15.03.2022 accesul se poate face si prin SSL/TLS folosind porturile 6697,9999
Porturile 6660-6669,7000 au ramas active pentru plain-text.

Canalele principale sunt descrise în continuare.

==#mumu==
Este un canal în care se adună lumea să se destindă și eventual să discute despre linux.

Accesul este permis doar prin SSL.

==#prolinux==
Canalul de discuții al [http://www.prolinux.ro Asociației Prolinux]. O bună parte dintre oameni îi regăsiți de obicei și pe (sau numai pe) #mumu.

==#rlug==

Ar trebui să fie canalul oficial unde să primiți ajutor la problemele legate de linux. Dacă în schimb îl găsiți gol, puteți să intrați și pe #mumu, acolo întotdeauna e mai multă lume (dispusă să facă bancuri).

IRC

2024-01-25T10:00:22Z

Rz: scos #idlerpg, is ded

În acest moment, rețeaua IRC a RLUG este formată din 2 servere localizate în București:

* irc1.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]
* irc2.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]

Începând cu data de 15.03.2022 accesul se poate face si prin SSL/TLS folosind porturile 6697,9999
Porturile 6660-6669,7000 au ramas active pentru plain-text.

Canalele principale sunt descrise în continuare.

==#mumu==
Este un canal în care se adună lumea să se destindă și eventual să discute despre linux.

Accesul este permis doar prin SSL.

==#prolinux==
Canalul de discuții al [http://www.prolinux.ro Asociației Prolinux]. O bună parte dintre oameni îi regăsiți de obicei și pe (sau numai pe) #mumu.

==#rlug==

Ar trebui să fie canalul oficial unde să primiți ajutor la problemele legate de linux. Dacă în schimb îl găsiți gol, ar fi bine să intrați și pe #mumu, acolo întotdeauna e mai multă lume (dispusă să facă bancuri).

IRC

2024-01-25T09:45:29Z

Rz: /* #mumu */

În acest moment, rețeaua IRC a RLUG este formată din 2 servere localizate în București:

* irc1.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]
* irc2.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]

Începând cu data de 15.03.2022 accesul se poate face si prin SSL/TLS folosind porturile 6697,9999
Porturile 6660-6669,7000 au ramas active pentru plain-text.

Canalele principale sunt descrise în continuare.

==#mumu==
Este un canal în care se adună lumea să se destindă și eventual să discute despre linux.

Accesul este permis doar prin SSL.

==#prolinux==
Canalul de discuții al [http://www.prolinux.ro Asociației Prolinux]. O bună parte dintre oameni îi regăsiți de obicei și pe (sau numai pe) #mumu.

==#rlug==

Ar trebui să fie canalul oficial unde să primiți ajutor la problemele legate de linux. Dacă în schimb îl găsiți gol, ar fi bine să intrați și pe #mumu, acolo întotdeauna e mai multă lume (dispusă să facă bancuri).

==#idleRPG==

Un joc RPG în care obiectivul principal este de a sta inactiv pentru o perioadă de timp îndelungată. În timp, veți crește în nivel, veți găsi iteme și veți avea lupte cu ceilalți eroi.
Nu trebuie decât să intrați pe canal, să vă înregistrați și să stați inactivi (idle) pe el.
Pentru mai multe detalii vizitați [http://idle.lug.ro idleRPG]

IRC

2024-01-25T09:44:11Z

Rz:

În acest moment, rețeaua IRC a RLUG este formată din 2 servere localizate în București:

* irc1.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]
* irc2.lug.ro - localizat în București și găzduit de [http://www.chroot.ro Chroot]

Începând cu data de 15.03.2022 accesul se poate face si prin SSL/TLS folosind porturile 6697,9999
Porturile 6660-6669,7000 au ramas active pentru plain-text.

Canalele principale sunt descrise în continuare.

==#mumu==
Este un canal în care se adună lumea să se destindă și eventual să discute despre linux.
Accesul este restricționat la SSL-ONLY.

==#prolinux==
Canalul de discuții al [http://www.prolinux.ro Asociației Prolinux]. O bună parte dintre oameni îi regăsiți de obicei și pe (sau numai pe) #mumu.

==#rlug==

Ar trebui să fie canalul oficial unde să primiți ajutor la problemele legate de linux. Dacă în schimb îl găsiți gol, ar fi bine să intrați și pe #mumu, acolo întotdeauna e mai multă lume (dispusă să facă bancuri).

==#idleRPG==

Un joc RPG în care obiectivul principal este de a sta inactiv pentru o perioadă de timp îndelungată. În timp, veți crește în nivel, veți găsi iteme și veți avea lupte cu ceilalți eroi.
Nu trebuie decât să intrați pe canal, să vă înregistrați și să stați inactivi (idle) pe el.
Pentru mai multe detalii vizitați [http://idle.lug.ro idleRPG]

Pagina principală

2024-01-23T09:25:56Z

Rz: /* Subiecte */

__NOTOC__
<table border="0" cellspacing="4" cellpadding="4" width="100%"><tr>
<td width="50%" valign="top" style="border: 1px lightgray dashed">

==Bine ai venit==

Bun venit la '''wiki.lug.ro''', wiki-ul [[RLUG|Grupului Utilizatorilor Români de Linux]]. Află mai multe detalii despre noi la [[Portal comunitate|Portalul comunităţii]].

Ne poți găsi pe:
* [[Liste|listele de discuţii]]
* [[IRC]]
* [[Intalniri|Întâlnirile lunare RLUG]]
* [[Ateliere|Atelierele RLUG]]

Dacă doriți să '''susțineți serviciile oferite de RLUG''' o puteți face foarte simplu [[doilasuta|redirecționând 2% din impozitul pe venit]] către [[prolinux|Asociația Prolinux]].

==Vrei să editezi?==
Poţi începe chiar acum. Însă:
* [[Special:Userlogin|Fă-ţi mai întâi un cont]]
* Respectă [[Project:Wikiquette|wiki-eticheta]] și [[Wiki.lug.ro:Editare | recomandările pentru editori]]

==Vrei să dai o mână de ajutor?==

* Contribuie la [[Wiki.lug.ro:Editare | extinderea]] și [[Proiecte care solicită ajutor | îmbunătățirea]] acestui wiki
* [[doilasuta|Redirecționează 2% din impozitul pe venit către Asociatia Prolinux]].

==Ai hardware inutil? Donează-l!==
Ai hardware pe care nu-l mai folosești? Ţi-ai cumpărat de curând un calculator nou şi nu îţi mai trebuie cel vechi? Ai făcut un upgrade şi ţi-au rămas componente cu care nu mai ai ce face?

Nu le arunca, <strong>[[DonatiiHardware|Donează-le]]</strong> cuiva care are nevoie!

==Noul server RLUG==
Campania de strângere de fonduri pentru achiziţionarea [[Hardware Requirements|noului server '''RLUG''']] s-a încheiat, '''le mulţumim tuturor celor care au contribuit!'''

Dacă doriţi însă, puteţi face o donaţie pentru achiziţionarea de [[Hardware Requirements#Upgrades|spaţiu de stocare / RAM suplimentar]].

{{Ştiaţică}}

</td>
<td width="50%" valign="top" style="border: 1px lightgray dashed">

==Subiecte==
* '''[[Linux]]''' - ce este, de ce este, etc.
* '''[[RLUG]]''' - despre noi
* '''[[Distribuţii]]''' -- [[Debian]], [[Gentoo]], [[Fedora]], [[Slackware]], [[SUSE]], [[Ubuntu]] ...
* '''[[Documentaţie]]''', [[HOWTO]]-uri, [[ponturi]]
** [[Cărţi şi reviste]]
** [[Linux pe desktop]]: desktop environments, playere de muzică, ...
** [[Networking]]
** [[Programare]]
** [[Testare]]
** [[Suport hardware]] ([[drivere]],[[configurare]])
** [[Linux şi alte SO|Linux şi alte sisteme de operare]]
** [[Linux şi jocurile]]
** [[Accesibilitate]]
* '''[[Linux în România]]'''
** '''[[Romanian-HOWTO]]'''
** [[Proiecte Linux cu participare românească]]
** [[Comunităţi Linux din România]]
** [[Prezenţă comercială Linux în România]]
** [[Proiecte de localizare în limba română]]
** [[Advocacy]]: Cine şi unde foloseşte Linux în România
** [[Linux în educaţie]]
** [[Evenimente | Evenimente Linux în România]]
* '''[[Noţiuni de bază]]'''
** [[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]
** [[Cum se răspunde în mod inteligent]]
** [[Cum să devii un hacker]]
** [[Istoria calculatoarelor]]
** [[Iniţiere în hardware]]
** [[Iniţiere în networking]]
* '''[[Distro Way]]'''
** [[Distribuţii bazate pe Debian]]
** [[Distribuţii bazate pe RedHat]]
** [[Distribuţii bazate pe Slackware]]
* '''[[Hardware]]'''
** [[Laptop-uri şi notebook-uri]]
** [[Hardware#Wireless|Wireless]]
** [[Hardware#GSM|GSM]]

Întâlnirea RLUG Mai '14

2023-11-12T20:34:37Z

Rz:

=== Data și locul desfășurării ===

* ''' 08 Mai 2014''' începând cu ora 20:00
* [[Harta Facultatea Automatica|Politehnica București, Facultatea de Automatică și Calculatoare]], sala EC102

=== Program ===

* Bogdan Purcareata: Application Sandboxes with Linux Containers
* Marius Cornea: Virtualization: the big squeeze
* Mihai Caraman: Virtualization Best Practices (posibil să avem o actualizare a titlului)

=== Organizare ===

* Razvan Deaconescu
* Valentina Manea

=== Participanți ===

* You?

[[Category:Întâlnirile RLUG]] [[Category:Evenimente FLOSS]]

Pagina principală

2023-11-12T11:03:41Z

Rz: Anularea modificărilor efectuate de către Rz (discuție) și revenire la ultima versiune de către Bmbogdan

__NOTOC__
<table border="0" cellspacing="4" cellpadding="4" width="100%"><tr>
<td width="50%" valign="top" style="border: 1px lightgray dashed">

==Bine ai venit==

Bun venit la '''wiki.lug.ro''', wiki-ul [[RLUG|Grupului Utilizatorilor Români de Linux]]. Află mai multe detalii despre noi la [[Portal comunitate|Portalul comunităţii]].

Ne poți găsi pe:
* [[Liste|listele de discuţii]]
* [[IRC]]
* [[Intalniri|Întâlnirile lunare RLUG]]
* [[Ateliere|Atelierele RLUG]]

Dacă doriți să '''susțineți serviciile oferite de RLUG''' o puteți face foarte simplu [[doilasuta|redirecționând 2% din impozitul pe venit]] către [[prolinux|Asociația Prolinux]].

==Vrei să editezi?==
Poţi începe chiar acum. Însă:
* [[Special:Userlogin|Fă-ţi mai întâi un cont]]
* Respectă [[Project:Wikiquette|wiki-eticheta]] și [[Wiki.lug.ro:Editare | recomandările pentru editori]]

==Vrei să dai o mână de ajutor?==

* Contribuie la [[Wiki.lug.ro:Editare | extinderea]] și [[Proiecte care solicită ajutor | îmbunătățirea]] acestui wiki
* [[doilasuta|Redirecționează 2% din impozitul pe venit către Asociatia Prolinux]].

==Ai hardware inutil? Donează-l!==
Ai hardware pe care nu-l mai folosești? Ţi-ai cumpărat de curând un calculator nou şi nu îţi mai trebuie cel vechi? Ai făcut un upgrade şi ţi-au rămas componente cu care nu mai ai ce face?

Nu le arunca, <strong>[[DonatiiHardware|Donează-le]]</strong> cuiva care are nevoie!

==Noul server RLUG==
Campania de strângere de fonduri pentru achiziţionarea [[Hardware Requirements|noului server '''RLUG''']] s-a încheiat, '''le mulţumim tuturor celor care au contribuit!'''

Dacă doriţi însă, puteţi face o donaţie pentru achiziţionarea de [[Hardware Requirements#Upgrades|spaţiu de stocare / RAM suplimentar]].

{{Ştiaţică}}

</td>
<td width="50%" valign="top" style="border: 1px lightgray dashed">

==Subiecte==
* '''[[Linux]]''' - [[Istoria_calculatoarelor#2|ce este]], de ce este, etc.
* '''[[RLUG]]''' - despre noi
* '''[[Distribuţii]]''' -- [[Debian]], [[Gentoo]], [[Fedora]], [[Slackware]], [[SUSE]], [[Ubuntu]] ...
* '''[[Documentaţie]]''', [[HOWTO]]-uri, [[ponturi]]
** [[Cărţi şi reviste]]
** [[Linux pe desktop]]: desktop environments, playere de muzică, ...
** [[Networking]]
** [[Programare]]
** [[Testare]]
** [[Suport hardware]] ([[drivere]],[[configurare]])
** [[Linux şi alte SO|Linux şi alte sisteme de operare]]
** [[Linux şi jocurile]]
** [[Accesibilitate]]
* '''[[Linux în România]]'''
** '''[[Romanian-HOWTO]]'''
** [[Proiecte Linux cu participare românească]]
** [[Comunităţi Linux din România]]
** [[Prezenţă comercială Linux în România]]
** [[Proiecte de localizare în limba română]]
** [[Advocacy]]: Cine şi unde foloseşte Linux în România
** [[Linux în educaţie]]
** [[Evenimente | Evenimente Linux în România]]
* '''[[Noţiuni de bază]]'''
** [[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]
** [[Cum se răspunde în mod inteligent]]
** [[Cum să devii un hacker]]
** [[Istoria calculatoarelor]]
** [[Iniţiere în hardware]]
** [[Iniţiere în networking]]
* '''[[Distro Way]]'''
** [[Distribuţii bazate pe Debian]]
** [[Distribuţii bazate pe RedHat]]
** [[Distribuţii bazate pe Slackware]]
* '''[[Hardware]]'''
** [[Laptop-uri şi notebook-uri]]
** [[Hardware#Wireless|Wireless]]
** [[Hardware#GSM|GSM]]

Cum să devii un hacker

2023-11-12T10:57:40Z

Rz: /* Legătura Hacker/Tocilar(nerd) */

Traducerea reviziei 1.38 a documentului [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html How To Become A Hacker], de [mailto:esr@thyrsus.com Eric S. Raymond]. Versiunea inițială realizată de [mailto:savu.andrei@gmail.com Andrei Savu] pe data de 21 ianuarie 2006.

'''Atenţie editori:''' nu operaţi modificări ''de sens sau de exprimare'' în acest articol fără a vă asigura că traducerea rămîne conformă cu originalul în engleză.

[[Imagine:Glider.png|frame|right|300px|Glider]]

==De ce acest document?==

Ca editor al [http://www.catb.org/jargon dicţionarului de jargon] şi al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la începători în reţele care întreabă "Cum pot să învăţ să fiu un hacker?". În 1996 am observat că nu există nici un fel de FAQ sau document pe web care să raspundă la această întrebare aşa că m-am apucat să-l scriu. Mulţi hackeri îl consideră acum ca referință, presupun că asta înseamnă că este. Nu pretind că sunt singura autoritate în acest domeniu; dacă nu iţi place ce citești eşti liber să scrii propria versiune.

Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la [[Cum sa devii un hacker]]

Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu întrebări frecvente. Citeşte-o de două ori înainte de a-mi pune orice întrebare despre acest document.

N.T.: Traduceri în alte limbi sunt disponibile pe [http://www.catb.org/~esr/faqs/hacker-howto.html pagina autorului]. Atenţie, acest document se schimbă frecvent şi traducerile pot fi neactualizate.

Imaginea cu cele cinci puncte în nouă pătrate poartă numele de ''glider''. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante într-o simulare matematică numită [http://dmoz.org/Computers/Artificial_Life/Cellular_Automata/ Life] care fascinează pe hackeri de mulţi ani. Cred că este o bună emblemă, care arată cum sunt hackerii: abstracţi, aparent misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă [http://www.catb.org/~esr/hacker-emblem/ aici].

==Ce este un Hacker?==

[http://www.catb.org/jargon Dicţionarul de jargon] conţine mai multe definiţii ale cuvântului ''hacker'', cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să ştii cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.

Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni în ceea ce priveşte reţelele care îşi are originea în primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit Internetul. Hackerii au adus sistemul Unix la forma actuală. Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.

Conceptul de hacker nu este limitat doar la software. Există oameni care adoptă atitudinea unui hacker şi în alte domenii, cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai înalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite înzestrate şi în alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. În continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţiile celor care au impus denumirea de hacker.

Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni (în special adolescenţi) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane ''crackeri'' şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili şi nu foarte inteligenţi. Simplul fapt de a fi capabil să intri în anumite calculatoare nu te face să fii hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru îi irită pe hackerii adevăraţi.

Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea: hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.

Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fii un cracker atunci citeşte grupul de ştiri [news:alt.2600 alt.2600] şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de închisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Atât am să spun despre crackeri.

==Atitudinea unui Hacker==

# Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.
# Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.
# Evită plictiseala şi munca neinteresantă.
# Libertatea este bună.
# Atitudinea nu substituie competenţele.

Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred în libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine și pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat în aceste valori.

Dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat în comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să înveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.

Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern:

Pentru a urma calea:
priveşte maestrul,
urmează maestrul,
mergi împreună cu maestrul,
priveşte prin ochii maestrului,
fii tu maestrul.

To follow the path:
look to the master,
follow the master,
walk with the master,
see through the master,
become the master.

Deci, pentru a deveni un hacker, repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi în ele:

===Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate===

A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes îşi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi împinge trupul către obiective din ce în ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să îţi îmbunătăţeşti aptitudinile, şi să îţi exerciţi inteligenţa.

Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită în altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.

(Trebuie să îţi dezvolţi şi o încredere în propria capacitate de a învăţa lucruri noi, încrederea că dacă nu ştii tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să întelegi o parte din ea şi să înveţi în continuare din acest punct vei ştii suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini.)

===Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori===

Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.

Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să înţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel încât este o datorie morală să împarţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.

Atenţie, ''Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori'' nu implică faptul că toate soluţiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Adesea învăţăm mult despre o problemă pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar să decidem că putem să rezolvăm problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional (programe cu sursă închisă) care împiedică refolosirea unei soluţii bune şi forţează oamenii să reinventeze roata.

(Nu trebuie să crezi că eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi rezultatul muncii tale, astfel încât să ai ce mânca, plăti chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să îţi folosești deprinderile de hacker chiar pentru a te îmbogăți, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutăm aici.)

===Evită plictiseala şi munca neinteresantă===

Hackerii (persoanele creative în general) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă pentru că atunci când acest lucru se întâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este resimțită de toţi. Așadar plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă nu sunt doar neplăcute, ci chiar malefice.

Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi în acest lucru suficient de mult încât să încerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi (în special alţi hackeri).

(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi încercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)

===Libertatea este bună===

Hackerii sunt, în mod natural, independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să îţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă în orice situaţie.

(Dar asta nu înseamnă că trebuie să luptăm împotriva tuturor autorităţilor. Copiii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii închişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva care este mai valoros decât timpul pe care îl pierde urmând ordinele, dar aceasta este o situaţie rar întâlnită şi acceptată conştient.)

Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea împiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să îţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.

===Atitudinea nu se substituie competenţelor===

Pentru a fi un hacker trebuie să îţi impui anumite atitudini. Simpla lor copiere însă nu te va face un hacker aşa cum nu te va face un campion de atletism sau o vedetă rock. Pentru a deveni un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicație şi multă muncă.

Trebuie să înveţi să nu ai încredere în aparențe dar să respecţi competenţa de orice fel. Hackerii nu admit printre ei figuranți, ei prețuiesc competența - de orice fel, dar în special în hacking. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot înţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.

Dacă respecţi competenţa, o să îţi placă să ți-o dezvolţi şi munca dificilă va deveni un joc intens. Abordarea asta este vitală pentru a deveni un hacker.

==Cunoştinţe esenţiale==

# Învaţă să programezi.
# Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.
# Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML.
# Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă.

Atitudinea de hacker este importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai înainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.

Acest set se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează nevoi noi, făcându-le pe cele vechi desuete. De exemplu, programarea în cod mașină sau recenta introducere a HTML. Acum însă include următoarele:

===Învaţă să programezi===

Acest lucru este esenţial. Daca nu ştii să programezi în nici un limbaj îţi recomand să începi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu începătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru începători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată [http://www.linuxjournal.com/article.php?sid=3882 aici]. Nişte [http://www.python.org/doc/Intros.html tutoriale] foarte bune sunt disponibile pe [http://www.python.org/ pagina web Python].

Obișnuiam să recomand Java ca prim limbaj de programare dar [http://www.stsc.hill.af.mil/CrossTalk/2008/01/0801DewarSchonberg.html această critică] m-a făcut să mă răzgândesc (căutați ''The Pitfalls of Java as a First Programming Language'' în text). Un hacker nu poate, cum plastic s-au exprimat autorii, aborda rezolvarea unei probleme ''ca un instalator într-un depozit de materiale''; trebuie să știi ce fac efectiv componentele. Acum cred că cel mai bine e să înveți C și Lisp la început, abia apoi Java.

Pentru a putea programa cu adevărat, trebuie să înveți C, limbajul de bază al sistemului Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă ştii unul va fi uşor să îl înveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le înveţi la început. O să observi că o să fii mult mai productiv in alte limbaje decât în C. De fapt, pe cât poți, evită C și vei fi cu atât mai productiv.

C-ul este foarte eficient şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are această eficienţă deoarece administrarea resurselor (cum ar fi memoria) este lăsat în seama programatorului. Tot acest cod de nivel scăzut este complet si predispus la probleme (bug-uri), solicitând mult timp pentru depanare. Ținând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului (ex: Python).

Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt [http://www.perl.com Perl] şi [http://www.lisp.org LISP]. Perl merită învăţat în special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel încât chiar dacă nu o să scrii programe în Perl tot trebuie să le poți citi. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea în C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fii capabil să înţelegi aceste programe.

LISP merită învăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care îl ai atunci cand reuşeşti să-l înţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti frecvent LISP pentru a scrie programe. (Poţi să capeţi ușor nişte experienţă în LISP scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP).

Cel mai bine e să le înveţi pe toate cinci: Python, C/C++, Java, Perl si LISP. În afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa în diferite moduri.

Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să înveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să îţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile (mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi). Pot să înveţi despre un limbaj din cărţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe într-o deprindere pot fi învăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e a) să citeşti programe şi b) să scrii programe.

Peter Norvig, unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit [http://www.norvig.com/21-days.html Teach Yourself Programming in Ten Years]. Reţeta lui pentru succes în programare merită toată atenţia.

A învăţa să programezi e ca şi cum ai învăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi în domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scrii, să citeşti, să scrii... şi să repeţi până când dezvolţi în scris genul de putere şi economie pe care o vezi în modelele tale.

Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă (open-source), unelte pentru programare şi sisteme de operare (toate construite de hackeri) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect...

===Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix===

O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. (Gândeşte-te un moment ce înseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut în timpul în care calculatoarele erau aşa de scumpe încât nimeni nu îşi permitea să cumpere un calculator personal). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un începător îl poate face pentru a începe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux, BSD sau OpenSolaris, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să înveţe să-l folosească.

Da, mai sunt şi alte sisteme de operare în lume în afară de Unix, dar sunt distribuite sub formă binară - nu poţi citi codul sursă și nu-l poţi modifica. A încerca să înveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse închise e ca şi cum ai încerca să dansezi îmbrăcat în gips.

Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri şi trebuie să fii atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietar Apple. Dacă te concentrezi pe Unix-ul de la baza vei putea învăţa totuși foarte multe lucruri.

Unix este sistemul de operare al Internetului. Deşi poţi să înveţi să foloseşti internetul fără să ştii Unix, nu poţi să fii un hacker fără să înţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. (Acest lucru nu a fost întotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza între Unix şi Internet este suficient de puternică încât, de exemplu, o companie ca Microsoft nu poate să intervină.)

Aşa că instalează un sistem din familia Unix - mie îmi place Linux dar mai există şi alte căi (şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator). Invaţă să-l folosești. Experimentează cu el. Navighează pe Internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare (inclusiv C, LISP, Python şi Perl) mai bune decât va avea vreodată orice sistem Microsoft, o să fie distractiv și o să înveţi mult mai repede decât îţi dai seama.

Pentru mai multe informaţii în legătură cu Unix vezi [http://catb.org/~esr/faqs/loginataka.html The Loginataka]. Aruncă o privire şi pe [http://catb.org/~esr/writings/taoup/ The Art Of Unix Programming].

Pentru a obţine o copie Linux, vizitează [http://www.linux.org/ Linux Online!]; poţi să descarci de acolo sau (o idee mai bună) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea.

În primii zece ani de la redactarea acestui HOWTO, spuneam că din perspectiva unui nou utilizator, toate distribuțiile de Linux sunt identice. În 2006-2007 însa, cea mai bună alegere este [http://www.ubuntu.com/ Ubuntu]. În timp ce alte distribuții au calitățile lor, Ubuntu este de departe cea mai accesibilă începătorilor.

Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la [http://www.bsd.org/ www.bsd.org].

O bună metodă de a "încerca apa" este să rulați ceea ce fanii Linux numesc ''live CD'', o distribuție care rulează în întregime de pe CD fără a trebui să scrie nimic pe hard disk. O să fie lent, pentru că CD-urile sunt lente, dar o să puteți arunca o privire fără a face nimic drastic.

Am scris o scurtă introducere la adresa [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/index.html Basics of Unix and the Internet].

Obișnuiam să recomand să nu instalați Linux sau BSD de unul singur dacă sunteți începător. În ziua de azi programele de instalare sunt suficient de mature încât oricine se poate descurca. Totuși, recomand să contactați grupul local de utilizatori Linux si să le solicitați ajutorul. Nu strică, ba chiar vă poate ușura munca.

===Învaţă să foloseşti Internetul şi HTML===

Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite în fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra oamenilor în general. Web-ul este excepţia notabilă; marea şi strălucitoarea jucărie a hackerilor despre care până și politicienii spun că a schimbat lumea. Din acest motiv (şi multe altele) trebuie să înveţi să lucrezi pe Web.

Asta nu înseamnă doar să ştii să foloseşti un browser (oricine poate să facă asta), trebuie să înveţi să scrii HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu ştii să programezi, învăţând HTML o să îţi fie mai uşor să înveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să îţi faci o pagină pe web. Încearcă să foloseşti standardul XHTML, mai închegat decât clasicul HTML. (Se găsesc uşor tutoriale pe web; [http://htmldog.com/ aici e unul]).

A avea o pagina e doar începutul lungului drum spre a deveni un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil (vezi [http://catb.org/~esr/html-hell.html The HTML Hell Page]).

Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la următorul subiect...

===Dacă nu ştii engleză la un nivel acceptabil, învaţă===

Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au împins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o ştii pentru a te integra.

În jurul anului 1991 am învăţat că mulţi hackeri care știau engleza o foloseau în special în discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limbă şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare (atunci când există).

Linus Torvalds, finlandez, comentează tot codul pe care îl scrie în engleză (aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel). Engleza lui fluentă a fost un factor important în abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.

Vorbitor nativ de engleză fiind, asta nu înseamnă că o stăpânești suficient de bine pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri (inclusiv eu) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu înseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică - de aceștia nu avem nevoie printre noi. Dacă nu ştii să scrii bine, învaţă.

==Statutul în comunitatea hackerilor==

# Scrie programe cu surse deschise (open-source)
# Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source
# Publică informaţii utile
# Menţine infrastructura funcţională
# Ajută comunitatea hackerilor

Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe bani, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu încerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.

Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat în special de ceea ce gândesc ceilalţi (din acest motiv nu te poţi numi hacker până în momentul când ceilalţi nu te numesc astfel). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor (care a început să dispară din 1990 dar care este încă puternic) împotriva admiterii faptului că ego-ul și aprobarea celorlalti au un rol în motivaţie.

Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.

Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :

===Scrie programe cu surse deschise (open-source)===

Primul lucru (fundamental şi tradiţional) pe care îl poţi face e să scrii programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel încât toţi să îl poată folosi.

(Obișnuiam să numim aceste programe ''free'' (N.T.: free înseamnă atât liber, cât și gratis) dar termenul a creat confuzie, prea mulți neînțelegând la ce se referea ''free''. Cei mai mulți hackeri folosesc azi termenul ''open-source'').

Cei mai respectaţi în cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost făcute disponibile împreună cu sursele complete astfel încât oricine să le poată folosi şi învăţa din ele.

Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, înainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele închise. Această atitudine era încă activă în 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat începând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.

===Ajută la testarea şi îmbunătăţirea programelor open-source===

Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. În această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte îţi va spune că nişte testeri buni (care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa între o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.

Daca eşti un începător, încearcă să găseşti un program care este în dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să înveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.

===Publică informaţii utile===

Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante în pagini web sau documente cu răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ - Frequently Asked Questions) pe care să le faci disponibile tuturor.

Editorii celor mai importante liste de întrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.

===Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale===

Cultura hackerilor (şi a inginerilor care au dezvoltat internetul) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale: administrarea listelor de mail, moderarea grupurilor de ştiri, întreținerea unor arhive mari de software, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.

Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective îşi arată loialitatea.

===Ajută comunitatea hackerilor===

În fine, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor în sine (de exemplu prin scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.

Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, "bătrâni", istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp în comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au încredere în ego-ul zgomotos al "bătrânilor" aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să încerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură încât să îţi cadă în braţe şi atunci să fii modest.

==Legătura Hacker/Tocilar (nerd)==

N.T. Termenii ''nerd'' și ''geek'' din engleză nu au o traducere exactă în română. În limba engleză semnificația este mai nuanțată decât definiția acceptata în limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. În continuare în text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.

Contrar miturilor, nu trebuie să fii un tocilar ca să fii un hacker. Ajută, şi într-adevăr mulți hackeri sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea și hackingul.

Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de ''geek'' ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii (precum și o afinitate pentru alte lucruri cum ar fi science fiction-ul și jocurile de strategie). Termenul ''nerd'' era folosit în anii '90, atunci cand ''nerd'' avea conotații vag peiorative iar cel de ''geek'' era puternic peiorativ; la un moment dat dupa 2000, rolurile s-au inversat, cel puțin în cultura populară americană. Există acum chiar un puternic sentiment de respect pentru tocilari, în lumea non-tehnică.

Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel încât să fii bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e în regulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era în 1970 când eram un începător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr în creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.

Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.

==Puncte pentru stil==

Pentru a fi un hacker trebuie să îţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking (nimic nu e) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi într-un anumit fel cu hackingul.

* Învaţă bine limba maternă. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri (inclusiv unii dintre cei mai împliniţi pe care îi cunosc) sunt foarte buni scriitori.
* Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la întâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice (sunt un loc bun unde poţi întâlni alţi hackeri)
* Învaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme între hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control în defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.
* Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată în acest moment este Zen (important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede într-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fii atent să nu începi să crezi chestii aiurea.
* Dezvoltă-ţi simţul muzical. Învaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. Învaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.
* Apreciază jocurile de cuvinte.

Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fii un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.

Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre "joc", "muncă", "ştiinţă" şi "artă" par să dispară şi să se unească într-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fii mulţumit cu un anumit set îngust de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi în alte domenii: administrarea de sistem, web design, şi depanarea de calculatoare sunt frecvent întâlnite. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea în limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate: dacă învaţă ceva nou au tendinţa să devină foarte buni.

În final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.

* Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.
* Nu participa la jigniri (flame wars) pe Usenet (sau oriunde altundeva).
* Nu te autointitula un vandal electronic (cyberpunk) şi nu-ți pierde vremea cu cineva care se denumeşte astfel.
* Nu posta mesaje sau trimite mail-uri pline de erori

Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.

Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identităţii în spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. În cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.

==Alte resurse==

Paul Graham a scris un eseu numit [http://www.paulgraham.com/gh.html Great Hackers], şi încă unul numit [http://www.paulgraham.com/college.html Undergraduation], în care se gaseşte multă înţelepciune.

Peter Seebach menţine un excelent [http://www.plethora.net/~seebs/faqs/hacker.html Hacker FAQ] pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.

Există un document numit [http://samizdat.mines.edu/howto/HowToBeAProgrammer.html How To Be A Programmer] care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi într-o echipă de programatori.

Am scris şi [http://catb.org/~esr/writings/hacker-history/hacker-history.html A Brief History Of Hackerdom].

Am scris un articol, [http://catb.org/~esr/writings/cathedral-bazaar/index.html The Cathedral and the Bazaar], care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios în cotinuarea numită [http://catb.org/~esr/writings/homesteading/ Homesteading the Noosphere].

Rick Moen a scris un document excelent despre [http://linuxmafia.com/faq/Linux_PR/newlug.html how to run a Linux user group].

Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit [http://catb.org/~esr/faqs/smart-questions.html How To Ask Smart Questions] ([[Cum se pun întrebări în mod inteligent]]). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor într-un fel în care e destul de probabil să-l primeşti.

Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte [http://en.tldp.org/HOWTO/Unix-and-Internet-Fundamentals-HOWTO/ The Unix and Internet Fundamentals HOWTO].

Atunci când publici programe sau scrii patch-uri pentru programe încearcă să urmezi regulile din [http://en.tldp.org/HOWTO/Software-Release-Practice-HOWTO/index.html Software Release Practice HOWTO].

Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi [http://catb.org/~esr/writings/unix-koans Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo].

==Întrebări frecvente==

* Cum pot să îmi dau seama daca sunt deja un hacker?
* O să mă înveţi cum să fiu un hacker?
* Când pot să încep?
* Când trebuie să începi? Este prea târziu pentru mine să învăţ?
* Cât o să dureze până devin un hacker?
* Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru începători?
* O să mă înveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?
* Cum aflu parola unui cont?
* Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?
* Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?
* Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?
* Am probleme cu programele mele pe Windows. Mă ajuţi?
* Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?
* Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile?
* Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?
* Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată?
* Ce fel de calculator am nevoie?
* Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?
* Trebuie să urăsc Microsoft?
* Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a caştiga bani?
* Cum încep? Unde găsesc o versiune de Unix?

'''Q:''' Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?

'''A:''' Pune-ţi următoarele întrebări:

* "Vorbești" cod fluent ?
* Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?
* Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii?

Dacă poţi răspunde da la toate cele trei întrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.

Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.

A doua întrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ţi s-au părut evidente, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.

Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi în credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?

Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, în special defensive, în special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ([http://www.eff.org Electronic Frontier Fundation]). Dar în spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd în încercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit ceva dubios; am învăţat, pe calea cea grea, că aceste încercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest în numele atitudinii hackerilor, atunci clar a înţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să "Taci şi arată-le codul".

A treia întrebare include o definiţie recursivă. Am observat în secţiunea numită "Ce este un hacker ?" că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. În trecut, hackerii erau un grup mult mai dispersat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut în ultimii treizeci de ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. Ca exemplu al acestei schimbări, în acest secol avem propriile tricouri.

Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de "colegii invizibile" au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi păzitori ai porţilor, membri cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membri în comunitate. Pentru că termenul de "colegiu invizibil" care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al porţilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker înţelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări înainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.

'''Q:''' O să mă înveţi cum să fiu un hacker?

'''A:''' Din momentul în care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri (deseori câteva pe zi) de la persoane care îmi cereau să le învăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca în rolul partizan al comunitatii open-source îmi ocupa 110% din timp.

Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker înseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă îi implori să îţi spună tot ce ştiu.

Învaţă câteva lucruri mai întâi. Arată că încerci, că eşti capabil să înveţi singur. Apoi apelează la alţi hackeri cu întrebări precise.

Dacă îi scrii unui hacker nişte întrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le ştii. În primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente în scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi în gândire, neavând capacitatea de a deveni hackeri buni, aşa că ai grijă să scrii corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. În al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt de obicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes în a rasplăti sau ajuta hoţi.

'''Q:''' Cum pot să încep ?

'''A:''' Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux (LUG). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe [http://www.tldp.org/links/index.html LDP General Linux Information Page]; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi îţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să îl instalezi şi să începi să înveţi.

'''Q:''' Când trebuie să încep? Este prea târziu pentru mine să învăţ?

'''A:''' Orice vârstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi între 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii în ambele direcţii.

'''Q:''' Cât va dura să învăţ să devin un hacker?

'''A:''' Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să înveţe un volum respectabil de informaţii în 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; în hacking (ca în multe alte domenii) sunt necesari cam zece ani pentru a ajunge maestru. Dacă eşti un hacker adevărat o să îţi petreci restul vietii învăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.

'''Q:''' E Visual Basic un limbaj bun pentru începători?

'''A:''' Dacă pui această întrebare în mod sigur te gândeşti să înveţi să fii un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă în sine. Când am comparat încercarea de a învăţa să fii un hacker pe Windows cu a învăţa să dansezi îmbrăcat în gips, nu glumeam. Nu încerca asta. E urât şi nu va înceta să fie urât.

Sunt probleme specifice cu Visual Basic, în principal din cauza faptului că nu este portabil. Deşi există un prototip pentru o implementare open-source a Visual Basic, standardele ECMA nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. În Windows majoritatea bibliotecilor sunt proprietatea unui singur producător (Microsoft); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un începător o să ajungi să fii blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă începi pe Unix, sunt disponibile limbaje și biblioteci mult mai bune. De exemplu, Python.

Ca orice alt Basic, Visual Basic este un limbaj prost proiectat care nu te va învaţa decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic în detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. Învaţă un limbaj bine realizat.

Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de bibliotecile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. În general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab în care să înveţi.

'''Q:''' O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă înveţi cum să sparg programe?

'''A:''' Nu. Orice persoană care pune o astfel de întrebare după ce a citit acest set de întrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de întrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.

'''Q:''' Cum pot să obţin parola contului altei persoane?

'''A:''' Acesta este cracking. Dispari, idiotule!

'''Q:''' Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?

'''A:''' Acesta este cracking. Pa.

'''Q:''' Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?

'''A:''' Acesta este cracking. Dispari.

'''Q:''' Am fost crăckuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?

'''A:''' Nu. De fiecare dată când am fost întrebat acest lucru, întrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows împotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizarea Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.

'''Q:''' Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?

'''A:''' Da. Deschide consola DOS şi tastează "format c:". Orice problemă ai întâlnit va înceta să mai existe în câteva minute.

'''Q:''' Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?

'''A:''' Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la întâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )

(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am început să înţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale IRC acum ).

'''Q:''' Poţi să îmi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?

'''A:'''' Menţin o listă [http://en.tldp.org/HOWTO/Reading-List-HOWTO/index.html Linux Reading List HOWTO] care îţi poate fi utilă. [http://www.catb.org/~esr/faqs/loginataka.html Loginataka] poate fi interesantă.

Pentru o introducere în Python vezi [http://www.python.org/doc/Intros.html materialele introductive] de pe site-ul Python.

'''Q:''' Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?

'''A:''' Nu (Dar ajută, n.tr.). Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formală şi aritmetică. În particular nu o să-ţi trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză (excepţia la acest lucru o face grafica 3D). E bine să ştii ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază în teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.

E mult mai important să fii capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă îţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.

Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce îţi trebuie e să găseşti o copie a cărţii lui Raymond Smullyan's ''What Is The Name Of This Book?''. Logica pe care o promovează în carte este în spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă îţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.

'''Q:''' Ce limbaj ar trebui să învăţ prima dată ?

'''A:''' XHTML (ultimul dialect de HTML) dacă nu îl cunoşti deja. Sunt foarte multe cărţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care îmi place cel mai mult este [http://www.oreilly.com/catalog/html5/ HTML: The Definitive Guide].

Dar HTML nu este un limbaj de programare. Când eşti gata să începi să programezi, îţi recomand să începi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este încă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de învăţat şi - în opinia mea - ceva mai puţin bine gândit.

C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu încerca să-l înveţi ca primul limbaj.

Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te înveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.

'''Q:''' De ce fel de calculator am nevoie?

'''A:''' În trecut calculatoarele erau destul de slabe încât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil începând cu mijlocul anilor '90; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.

Cel mai important lucru în alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux (sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.

Raspunsuri la întrebări frecvente legate de compatibilitate gasiti [http://en.tldp.org/HOWTO/Hardware-HOWTO/index.html aici].

'''Q:''' Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?

'''A:''' Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fii automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.

Încearcă astfel. Priveşte pentru câteva zile anunţurile de proiecte de pe [http://freshmeat.net/ Freshmeat]. Când vezi unul care te face să zici "Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!", înscrie-te.

'''Q:''' Trebuie să urăsc Microsoft?

'''A:''' Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult înainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi îmbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.

'''Q:''' Programele open-source pun programatorii în imposibilitatea de a câştiga bani?

'''A:''' Nu. industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile [http://www.opensource.org/ Open Source].

'''Q:''' Unde găsesc o versiune gratis de Unix?

'''A:''' Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator încă, în această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker îţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum...

Donatii Hardware

2023-11-06T12:21:13Z

Rz:

Dacă ai ceva componente nefolosite, nu le lăsa să adune praf degeaba! Completează în lista de mai jos ce poți oferi și odată de adunăm un sistem complet, îl asamblăm, instalăm Linux pe el și-l oferim cuiva care are nevoie de el!

Ce și cum instalăm pe calculatoare: [[CeInstalam|Ce instalăm]]

Dacă ai cunoștință despre cineva care ar putea beneficia de pe urma acestei campanii lasă un mesaj în pagina de discuții a acestui articol sau scrie pe adresa de e-mail offtopic LA lists.lug.ro.

= Campanii terminate=

Ehlo,

După cum vă aduceți aminte (iar dacă nu, vă zic eu), am donat la un
moment dat un sistem. În acest moment mai am 4 sisteme fără monitoare
și încă câteva promise.

Instalarea primului calculator + configurare + instalat alte aplicații
+ testat a durat câteva ore. Ăsta este și motivul pentru care n-am
avut încă timp să mă ocup de cele 4 pe care le am "la coadă".

Cum cel mai mult timp l-am pierdut cu instalarea de programe
suplimentare, mi-ar place un Ubuntu remix care să conțină tot ce aș
avea nevoie plus configurări uzuale.

Din câte am citit aici:
https://help.ubuntu.com/community/LiveCDCustomization , nu pare să fie
extrem de complicat, dar necesită ceva timp. Timp pe care nu-l am.

Am dat și peste proiectul Kiwi, și mă gândesc să-l testez. Am observat
că nu e sincronizat cu 10.10, încă. Folosește cineva / ceva impresii
aveți?

Cum sună ceva de genul:

* Remix din Ubuntu/Kiwi, cu cât mai puține modificări (trebuie să
poată fi actualizat / dist-upgrade din mirror-urile oficiale Ubuntu).
* Să conțină aplicații pe care le selectăm noi, eventual cu diverse
"teme" - pentru copii, office, programare.
* Să fie branduit ProLinux (splash screen, wallpaper).
* Să fie gândit pentru sistemele mai slabe pe care le avem noi la dispoziție.
* alte idei?

Cum din păcate nu prea am timp, aș avea nevoie de niște voluntari
(poate din echipa Kiwi...?). Pun la dispoziție hardware-ul, birou,
priză, net, cafea, apă plată...

Ah, și ca să fiu complet nesimțit, ar fi foarte cool să fie gata în
maxim 2 săptămâni :D Cumnata mea lucrează la "Centrul de tip familial
Găvana - Pitești", au primit donație vreo 7 calculatoare și nu merge
nici unul (mai rău, sunt vraiște, unul dintre ele avea cola + viermi
în interior). Dar monitoarele ar trebui să meargă, așa că m-aș duce cu
cele 4 sisteme pe care le am eu să vedem ce putem obține.

Prin urmare, caut un voluntar și din Pitești care să mă ajute, fie w/e
viitor, fie chiar de Crăciun.

Deci, pentru a sumariza:

- aș avea nevoie de ajutor pentru a crea un derivat Ubuntu.
- aș avea nevoie de ajutor în Pitești, fie w/e viitor, fie de Crăciun.

Think of all the childen!

--
Ovidiu Constantin <ovidiu@mybox.ro>

= Hardware disponibil =

'''* componenta - numele tau (modalitate de contact)'''
* 2 x monitoare CRT 17" - Radu Zoran - monitoarele se află la Ovidiu pentru verificare.
* 2 x 256 MB @ 667 - iceman2160 (mr_ice [blue] la hotmail punct com)
* HDD 40 GB IDE - iceman2160 (mr_ice [blue] la hotmail punct com)
* 1 x placa sunet Creative (PCI, chipset ES1373) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa video nVidia gForce 2MX (AGP ?x) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa video S3 Trio64 (PCI, piesa de muzeu :-) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa retea 3COM 10/100 (3C905B-TX NM Fast Etherlink XL PCI) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa retea LG GoldStream 10/100 (noname chipset?) - petrescs la gmail.com
* 2 x placa sunet Creative (ensonic parca) - yoyo la opennet.ro
* 4 x placi video (Permedia 3D, Trident, Radeon 8500LE, Quadro 4) - yoyo la opennet.ro
* 6 x placi retea (rtl, dlink, intel, 3com, agilent - o ciudatenie de pe vremea bnc-ul care are si port ethernet) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa usb 3 porturi ext + 1 intern - yoyo la opennet.ro
* 2 x 64MB SDRAM PC100 - yoyo la opennet.ro
* diversi conectori / cabluri ide - yoyo la opennet.ro
* 2 x mouse (1 optic si unu pe bila) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Syntax SV266M + proc + cooler + carcasa + sursa (435W) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Gigabyte GA SIG1000(? nu gasesc pe google dar asta scrie pe ea) + proc(?) + cooler - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Tyan S2266 - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Intel Server Board SE7230NH1-E - yoyo la opennet.ro
* 2 x CD/DVD RW (Samsung & LiteOn) - yoyo la opennet.ro
* 1 x Floppy (asta daca s-ar mai dori) - yoyo la opennet.ro
* 1 x Monitor NEC Multisync XV17+ - yoyo la opennet.ro
* 2 x imprimante HP (DJ5740 & PSC 950) - yoyo la opennet.ro
* 1 * AMD Barton 2500 MHz - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * AMD Athlon XP 1800 MHz - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * placa modem PCI Intel (!!) - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * sistem PC-AT (Celeron 533, video S3, acum are 192 MB dar mai pot sa adaug); nu are hard disk; la nevoie gasim si o placa audio pt el; necesita tastatura AT - http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * CD-RW Asus 52x 24x 52x pe IDE, cablu IDE AKASA (din ala rotund, nu panglica) - ghrt la dial punct kappa punct ro
* 2 x 512MB DDR-400 (PQI) - emil.sirbu la gmail punct com (#mumu/carco)

= Campanii încheiate =

'''"10 pentru primul meu calculator" - Iași''' - [http://blog.mybox.ro/2010/04/23/prolinux-sprijina-campania-10-pentru-primul-meu-calculator/ link] (2010)

* Sistem: AMD Athlon 600 MHz (?), 256 MB RAM, HDD (?) GB, Monitor TFT 15", boxe, tastatură, mouse
* Donatori: ovidiusoft, Wolfy, ghrt, Monica, Florin

''' Centrul de Tip Familial Găvana Pitești'''

* 3 x Sisteme: PIII și PIV , 256MB SDRAM PC133, HDD 20-40GB, tastatura, mouse
* Donator: petrescs. Mulțumiri lui Răzvan Deaconescu pentru instalarea la fața locului, în ziua de Crăciun!

Donatii Hardware

2023-11-06T12:19:31Z

Rz: /* Campanii in desfășurare */

Dacă ai ceva componente nefolosite, nu le lăsa să adune praf degeaba! Completează în lista de mai jos ce poți oferi și odată de adunăm un sistem complet, îl asamblăm, instalăm Linux pe el și-l oferim cuiva care are nevoie de el!

Ce și cum instalăm pe calculatoare: http://wiki.lug.ro/CeInstalam

Dacă ai cunoștință despre cineva care ar putea beneficia de pe urma acestei campanii lasă un mesaj în pagina de discuții a acestui articol sau scrie pe adresa de e-mail offtopic LA lists.lug.ro.

= Campanii terminate=

Ehlo,

După cum vă aduceți aminte (iar dacă nu, vă zic eu), am donat la un
moment dat un sistem. În acest moment mai am 4 sisteme fără monitoare
și încă câteva promise.

Instalarea primului calculator + configurare + instalat alte aplicații
+ testat a durat câteva ore. Ăsta este și motivul pentru care n-am
avut încă timp să mă ocup de cele 4 pe care le am "la coadă".

Cum cel mai mult timp l-am pierdut cu instalarea de programe
suplimentare, mi-ar place un Ubuntu remix care să conțină tot ce aș
avea nevoie plus configurări uzuale.

Din câte am citit aici:
https://help.ubuntu.com/community/LiveCDCustomization , nu pare să fie
extrem de complicat, dar necesită ceva timp. Timp pe care nu-l am.

Am dat și peste proiectul Kiwi, și mă gândesc să-l testez. Am observat
că nu e sincronizat cu 10.10, încă. Folosește cineva / ceva impresii
aveți?

Cum sună ceva de genul:

* Remix din Ubuntu/Kiwi, cu cât mai puține modificări (trebuie să
poată fi actualizat / dist-upgrade din mirror-urile oficiale Ubuntu).
* Să conțină aplicații pe care le selectăm noi, eventual cu diverse
"teme" - pentru copii, office, programare.
* Să fie branduit ProLinux (splash screen, wallpaper).
* Să fie gândit pentru sistemele mai slabe pe care le avem noi la dispoziție.
* alte idei?

Cum din păcate nu prea am timp, aș avea nevoie de niște voluntari
(poate din echipa Kiwi...?). Pun la dispoziție hardware-ul, birou,
priză, net, cafea, apă plată...

Ah, și ca să fiu complet nesimțit, ar fi foarte cool să fie gata în
maxim 2 săptămâni :D Cumnata mea lucrează la "Centrul de tip familial
Găvana - Pitești", au primit donație vreo 7 calculatoare și nu merge
nici unul (mai rău, sunt vraiște, unul dintre ele avea cola + viermi
în interior). Dar monitoarele ar trebui să meargă, așa că m-aș duce cu
cele 4 sisteme pe care le am eu să vedem ce putem obține.

Prin urmare, caut un voluntar și din Pitești care să mă ajute, fie w/e
viitor, fie chiar de Crăciun.

Deci, pentru a sumariza:

- aș avea nevoie de ajutor pentru a crea un derivat Ubuntu.
- aș avea nevoie de ajutor în Pitești, fie w/e viitor, fie de Crăciun.

Think of all the childen!

--
Ovidiu Constantin <ovidiu@mybox.ro>

= Hardware disponibil =

'''* componenta - numele tau (modalitate de contact)'''
* 2 x monitoare CRT 17" - Radu Zoran - monitoarele se află la Ovidiu pentru verificare.
* 2 x 256 MB @ 667 - iceman2160 (mr_ice [blue] la hotmail punct com)
* HDD 40 GB IDE - iceman2160 (mr_ice [blue] la hotmail punct com)
* 1 x placa sunet Creative (PCI, chipset ES1373) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa video nVidia gForce 2MX (AGP ?x) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa video S3 Trio64 (PCI, piesa de muzeu :-) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa retea 3COM 10/100 (3C905B-TX NM Fast Etherlink XL PCI) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa retea LG GoldStream 10/100 (noname chipset?) - petrescs la gmail.com
* 2 x placa sunet Creative (ensonic parca) - yoyo la opennet.ro
* 4 x placi video (Permedia 3D, Trident, Radeon 8500LE, Quadro 4) - yoyo la opennet.ro
* 6 x placi retea (rtl, dlink, intel, 3com, agilent - o ciudatenie de pe vremea bnc-ul care are si port ethernet) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa usb 3 porturi ext + 1 intern - yoyo la opennet.ro
* 2 x 64MB SDRAM PC100 - yoyo la opennet.ro
* diversi conectori / cabluri ide - yoyo la opennet.ro
* 2 x mouse (1 optic si unu pe bila) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Syntax SV266M + proc + cooler + carcasa + sursa (435W) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Gigabyte GA SIG1000(? nu gasesc pe google dar asta scrie pe ea) + proc(?) + cooler - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Tyan S2266 - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Intel Server Board SE7230NH1-E - yoyo la opennet.ro
* 2 x CD/DVD RW (Samsung & LiteOn) - yoyo la opennet.ro
* 1 x Floppy (asta daca s-ar mai dori) - yoyo la opennet.ro
* 1 x Monitor NEC Multisync XV17+ - yoyo la opennet.ro
* 2 x imprimante HP (DJ5740 & PSC 950) - yoyo la opennet.ro
* 1 * AMD Barton 2500 MHz - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * AMD Athlon XP 1800 MHz - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * placa modem PCI Intel (!!) - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * sistem PC-AT (Celeron 533, video S3, acum are 192 MB dar mai pot sa adaug); nu are hard disk; la nevoie gasim si o placa audio pt el; necesita tastatura AT - http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * CD-RW Asus 52x 24x 52x pe IDE, cablu IDE AKASA (din ala rotund, nu panglica) - ghrt la dial punct kappa punct ro
* 2 x 512MB DDR-400 (PQI) - emil.sirbu la gmail punct com (#mumu/carco)

= Campanii încheiate =

'''"10 pentru primul meu calculator" - Iași''' - [http://blog.mybox.ro/2010/04/23/prolinux-sprijina-campania-10-pentru-primul-meu-calculator/ link] (2010)

* Sistem: AMD Athlon 600 MHz (?), 256 MB RAM, HDD (?) GB, Monitor TFT 15", boxe, tastatură, mouse
* Donatori: ovidiusoft, Wolfy, ghrt, Monica, Florin

''' Centrul de Tip Familial Găvana Pitești'''

* 3 x Sisteme: PIII și PIV , 256MB SDRAM PC133, HDD 20-40GB, tastatura, mouse
* Donator: petrescs. Mulțumiri lui Răzvan Deaconescu pentru instalarea la fața locului, în ziua de Crăciun!

Format:Ştiaţică

2023-11-06T10:53:12Z

Rz: /* Ştiai că... */

==Ştiai că...==
* Între 2009 și 2014, '''comunitatea RLUG''' a organizat lunar '''[[:Categorie:Întâlnirile RLUG|întâlniri]]''', iar în 2010 și 2011 '''[[:Categorie:Atelierele RLUG|ateliere lunare]]'''.

RLUG

2023-10-09T14:27:53Z

Rz:

=Romanian Linux Users Group=

==Despre RLUG==

'''RLUG''' sau '''Romanian Linux Users Group''' este o organizaţie neoficială care are ca principal scop promovarea sistemelor de operare bazate pe [[Linux]]/Unix şi oferirea de ajutor gratuit pentru cei interesați. Cea mai importantă activitate a grupului se desfaşoară pe [[Liste_de_discu%C5%A3ii|listele de e-mail]].

== Resurse şi servicii ==

Pentru a ajuta promovarea sistemului de operare Linux punem la dispoziţie următoarele resurse și servicii:

* server [[wikipedia:ftp|ftp]] si [[wikipedia:http|http]] cu mirror-uri locale în reţelele metropolitane de mare viteză pentru diferite [[distribuţii]] şi proiecte [[Linux]] sau asociate cu Linux, printre care distribuţiile Linux [[wikipedia:Arch Linux|Arch Linux]], [[CentOS]], [[Debian]], [[Gentoo]], [[Knoppix]], [[Fedora]], [[wikipedia:OpenSUSE|OpenSUSE]], [[Slackware]], [[Mandriva]], [[Ubuntu]], distribuţiile BSD [[wikipedia:FreeBSD|FreeBSD]], [[wikipedia:NetBSD|NetBSD]], [[wikipedia:OpenBSD|OpenBSD]], arhivele [[wikipedia:Linux Documentation Project|LDP]] şi [[wikipedia:CPAN|CPAN]] etc., disponibile la [ftp://ftp.lug.ro ftp://ftp.lug.ro] şi respectiv [http://ftp.lug.ro http://ftp.lug.ro]
* server pentru [[Liste de discuţii|listele de discuţii]]: http://lists.lug.ro
* serverul [http://www.lug.ro/irc IRC] [irc://irc.lug.ro irc.lug.ro]
* [http://www.linkedin.com/e/gis/45755/667CDC60593A grupul RLUG] pe reţeaua profesională [http://www.linkedin.com/ LinkedIn] administrat de Manuel Wolfshant ([[Utilizator:wolfy|wolfy]])

==Scurtă istorie==

După o lungă perioadă în care activitatea linuxiştilor români a gravitat în jurul listei de discuţii găzduite de către PCNet (unul dintre primii furnizori de servicii Internet din anii '90), grupul utilizatorilor români de Linux s-a cristalizat într-o formă similară celei actuale în anul 1999. În acel an, datorită problemelor pe care le avea listserv-ul PCNet, Florin Andrei a creat şi găzduit un nou server de liste la ISP-ul bucureştean Maronet. În paralel a fost creat un server [[ftp]] care avea un mirror şi la [http://www.starnets.ro Starnets].

Dupa o scurtă perioadă, Ştefăniţă Vîlcu (aka Vampi) a obţinut sprijinul providerului la care lucra în acea vreme ([http://www.dnt.ro/ DNT]) care a achiziţionat şi pus la dispoziţia comunităţii atât domeniul lug.ro cît şi spaţiul şi banda necesare pentru găzduirea în datacenter a unui server care, în plus faţă de listele de discuţii, a găzduit servicii [[wikipedia:ftp|ftp]] şi [[wikipedia:http|http]] utile comunităţii Linux.

Ulterior fuzionării DNT cu [http://www.astral.ro Astral Telecom] (devenit apoi UPC) şi apoi mutării "tăticului" serverului la un alt ISP, un incident hardware în primăvara lui 2003 a condus la decesul serverului. Din nou forța de convingere a lui Vampi și-a spus cuvântul și un alt server i-a luat locul, colocat în datacenterul [http://www.gts.ro GTS Telecom].

Dupa o funcţionare non stop de peste 2 ani, ca urmare unor probleme hardware a fost acceptată oferta unui alt provider ([http://www.ines.ro INES Telecom]) care a pus la dispoziție spațiul în datacenter și banda necesară funcționării serviciilor. Prin efortul deloc uşor al câtorva pasionaţi (Dragoş Mănac, [[Utilizator:Petre|Petru Raţiu]], [[Utilizator:MihaiMaties|Mihai Matieş]]) în toamna lui 2005 a fost pus pe picioare un nou server.

Dat fiind că mirrorurile distribuțiilor au fost în continuă creștere, în vara lui 2008 spațiul a redevenit insuficient. În urma apelului la comunitate, nu doar s-au cumpărat discuri noi, dar a apărut și al treilea server, prin generoasa contribuție a celor de la [http://www.gazduire.ro/ Găzduire Web]. Din păcate în primăvara lui 2011 a trebuit să renunțăm la acest din urmă server din cauza unor probleme hardware.

În paralel cu listele de discuţii, din 1999 a funcţionat non-stop un server de [[IRC]]. Acesta a fost iniţial găzduit de către Mircea Ciocan (aka mirceac). Întrucât serverul se afla în Ploieşti și apăreau probleme de disponibilitate, el a fost conectat cu două servere în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc2-buc.lug.ro/ 2001] şi respectiv în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc1-buc.lug.ro/ 2002] aflate în Bucuresti şi întreţinute de către [[Utilizator:Wolfy|wolfy]] (în reţeaua RDS), respectiv Paul Chiţescu aka killall-9 (în PCNet). Pentru redundanţă si o mai bună posibilitate de acces pentru cei cărora utilizarea IRC le era limitată de către provideri sau de problemele de peering, a fost conectat şi un server găzduit la un liceu din reţeaua RoEduNet de către Cosmin-Adrian Matei aka Doom. Din considerente personale ale administratorului, serverul iniţial a fost oprit în 2003. În 2004 serverele întreţinute de către killall-9 şi Doom au fost deconectate, apărând în schimb, în întreţinerea lui Kefren, un server care oferea posibilitatea de conectare pe IPv6. Ca urmare a lipsei de interes a utilizatorilor (nu-l folosea nimeni :) ), acest server a fost deconectat la sfârşitul anului 2006. Date fiind problemele de peering între ISP-urile din România şi unor căderi ale serverului provocate de către furnizorul de energie electrică, reţeaua IRC a fost adusă la forma actuală prin activarea unui server şi în datacenterul INES. De la începutul lunii noiembrie 2011 acest server oferă acces si pe IPv6.

==Întâlniri şi evenimente==

La categoria urme "palpabile" ale activităţii comunităţii LUG se înscriu un număr de conferinţe Linux, dintre care prima a fost [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2001/www.cosys.ro/ Linux Open 2001], organizată în martie 2001 la Ilieni de către firma COSYS din Sfântu Gheorghe. Aceasta a fost urmată de Conferinţele RLUG de la [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2002/ Băile Felix în 2002] şi [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2003/ Sfântu Gheorghe în 2003]. Din păcate lipsa de timp şi a unei mâini forte (precum cea a orădeanului Alin Oşan, sufletistul care a impulsionat conferinţele din 2002 si 2003) au făcut ca tradiţia să se întrerupă temporar.

O altă componentă a activităţii comunităților linux o constituie întâlnirile locale pentru schimb de experiență (așa numitele linuxfest-uri, cu duioșie referite uneori și drept beerfest-uri). Fotografii de la o parte dintre întâlnirile organizate în [http://wdl.lug.ro/linuxfest/ București în 2003] de către Sebastian Țarălungă la sediul Grupului de Dialog Social. Ulterior această iniţiativă a fost [http://gallery.linux360.ro/ continuată] de către grupul [http://www.linux360.ro linux360]. Manifestări similare au avut loc şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Timişoara.

Între [[Întâlnirea RLUG Noiembrie '09|2009]] și 2014 au fost organizate [[:Categorie:Întâlnirile RLUG|întâlnirile lunare RLUG]] axate pe prezentări şi "Lightning Talks" pe diverse teme, iar în 2010 și 2011 au fost organizate [[:Categorie:Atelierele RLUG|atelierele RLUG]], axate pe teme practice. Înregistrări video ale acestora puteți găsi [https://www.prolinux.ro/category/media/ aici].

[[Categorie: RLUG]]

RLUG

2023-10-09T14:27:23Z

Rz: adus un pic la zi, adaugat diacritice lipsa

=Romanian Linux Users Group=

==Despre RLUG==

'''RLUG''' sau '''Romanian Linux Users Group''' este o organizaţie neoficială care are ca principal scop promovarea sistemelor de operare bazate pe [[Linux]]/Unix şi oferirea de ajutor gratuit pentru cei interesați. Cea mai importantă activitate a grupului se desfaşoară pe [[Liste_de_discu%C5%A3ii|listele de email]].

== Resurse şi servicii ==

Pentru a ajuta promovarea sistemului de operare Linux punem la dispoziţie următoarele resurse și servicii:

* server [[wikipedia:ftp|ftp]] si [[wikipedia:http|http]] cu mirror-uri locale în reţelele metropolitane de mare viteză pentru diferite [[distribuţii]] şi proiecte [[Linux]] sau asociate cu Linux, printre care distribuţiile Linux [[wikipedia:Arch Linux|Arch Linux]], [[CentOS]], [[Debian]], [[Gentoo]], [[Knoppix]], [[Fedora]], [[wikipedia:OpenSUSE|OpenSUSE]], [[Slackware]], [[Mandriva]], [[Ubuntu]], distribuţiile BSD [[wikipedia:FreeBSD|FreeBSD]], [[wikipedia:NetBSD|NetBSD]], [[wikipedia:OpenBSD|OpenBSD]], arhivele [[wikipedia:Linux Documentation Project|LDP]] şi [[wikipedia:CPAN|CPAN]] etc., disponibile la [ftp://ftp.lug.ro ftp://ftp.lug.ro] şi respectiv [http://ftp.lug.ro http://ftp.lug.ro]
* server pentru [[Liste de discuţii|listele de discuţii]]: http://lists.lug.ro
* serverul [http://www.lug.ro/irc IRC] [irc://irc.lug.ro irc.lug.ro]
* [http://www.linkedin.com/e/gis/45755/667CDC60593A grupul RLUG] pe reţeaua profesională [http://www.linkedin.com/ LinkedIn] administrat de Manuel Wolfshant ([[Utilizator:wolfy|wolfy]])

==Scurtă istorie==

După o lungă perioadă în care activitatea linuxiştilor români a gravitat în jurul listei de discuţii găzduite de către PCNet (unul dintre primii furnizori de servicii Internet din anii '90), grupul utilizatorilor români de Linux s-a cristalizat într-o formă similară celei actuale în anul 1999. În acel an, datorită problemelor pe care le avea listserv-ul PCNet, Florin Andrei a creat şi găzduit un nou server de liste la ISP-ul bucureştean Maronet. În paralel a fost creat un server [[ftp]] care avea un mirror şi la [http://www.starnets.ro Starnets].

Dupa o scurtă perioadă, Ştefăniţă Vîlcu (aka Vampi) a obţinut sprijinul providerului la care lucra în acea vreme ([http://www.dnt.ro/ DNT]) care a achiziţionat şi pus la dispoziţia comunităţii atât domeniul lug.ro cît şi spaţiul şi banda necesare pentru găzduirea în datacenter a unui server care, în plus faţă de listele de discuţii, a găzduit servicii [[wikipedia:ftp|ftp]] şi [[wikipedia:http|http]] utile comunităţii Linux.

Ulterior fuzionării DNT cu [http://www.astral.ro Astral Telecom] (devenit apoi UPC) şi apoi mutării "tăticului" serverului la un alt ISP, un incident hardware în primăvara lui 2003 a condus la decesul serverului. Din nou forța de convingere a lui Vampi și-a spus cuvântul și un alt server i-a luat locul, colocat în datacenterul [http://www.gts.ro GTS Telecom].

Dupa o funcţionare non stop de peste 2 ani, ca urmare unor probleme hardware a fost acceptată oferta unui alt provider ([http://www.ines.ro INES Telecom]) care a pus la dispoziție spațiul în datacenter și banda necesară funcționării serviciilor. Prin efortul deloc uşor al câtorva pasionaţi (Dragoş Mănac, [[Utilizator:Petre|Petru Raţiu]], [[Utilizator:MihaiMaties|Mihai Matieş]]) în toamna lui 2005 a fost pus pe picioare un nou server.

Dat fiind că mirrorurile distribuțiilor au fost în continuă creștere, în vara lui 2008 spațiul a redevenit insuficient. În urma apelului la comunitate, nu doar s-au cumpărat discuri noi, dar a apărut și al treilea server, prin generoasa contribuție a celor de la [http://www.gazduire.ro/ Găzduire Web]. Din păcate în primăvara lui 2011 a trebuit să renunțăm la acest din urmă server din cauza unor probleme hardware.

În paralel cu listele de discuţii, din 1999 a funcţionat non-stop un server de [[IRC]]. Acesta a fost iniţial găzduit de către Mircea Ciocan (aka mirceac). Întrucât serverul se afla în Ploieşti și apăreau probleme de disponibilitate, el a fost conectat cu două servere în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc2-buc.lug.ro/ 2001] şi respectiv în [http://wdl.lug.ro/YourHosts/irc1-buc.lug.ro/ 2002] aflate în Bucuresti şi întreţinute de către [[Utilizator:Wolfy|wolfy]] (în reţeaua RDS), respectiv Paul Chiţescu aka killall-9 (în PCNet). Pentru redundanţă si o mai bună posibilitate de acces pentru cei cărora utilizarea IRC le era limitată de către provideri sau de problemele de peering, a fost conectat şi un server găzduit la un liceu din reţeaua RoEduNet de către Cosmin-Adrian Matei aka Doom. Din considerente personale ale administratorului, serverul iniţial a fost oprit în 2003. În 2004 serverele întreţinute de către killall-9 şi Doom au fost deconectate, apărând în schimb, în întreţinerea lui Kefren, un server care oferea posibilitatea de conectare pe IPv6. Ca urmare a lipsei de interes a utilizatorilor (nu-l folosea nimeni :) ), acest server a fost deconectat la sfârşitul anului 2006. Date fiind problemele de peering între ISP-urile din România şi unor căderi ale serverului provocate de către furnizorul de energie electrică, reţeaua IRC a fost adusă la forma actuală prin activarea unui server şi în datacenterul INES. De la începutul lunii noiembrie 2011 acest server oferă acces si pe IPv6.

==Întâlniri şi evenimente==

La categoria urme "palpabile" ale activităţii comunităţii LUG se înscriu un număr de conferinţe Linux, dintre care prima a fost [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2001/www.cosys.ro/ Linux Open 2001], organizată în martie 2001 la Ilieni de către firma COSYS din Sfântu Gheorghe. Aceasta a fost urmată de Conferinţele RLUG de la [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2002/ Băile Felix în 2002] şi [http://wdl.lug.ro/conferinta/linuxconf2003/ Sfântu Gheorghe în 2003]. Din păcate lipsa de timp şi a unei mâini forte (precum cea a orădeanului Alin Oşan, sufletistul care a impulsionat conferinţele din 2002 si 2003) au făcut ca tradiţia să se întrerupă temporar.

O altă componentă a activităţii comunităților linux o constituie întâlnirile locale pentru schimb de experiență (așa numitele linuxfest-uri, cu duioșie referite uneori și drept beerfest-uri). Fotografii de la o parte dintre întâlnirile organizate în [http://wdl.lug.ro/linuxfest/ București în 2003] de către Sebastian Țarălungă la sediul Grupului de Dialog Social. Ulterior această iniţiativă a fost [http://gallery.linux360.ro/ continuată] de către grupul [http://www.linux360.ro linux360]. Manifestări similare au avut loc şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Timişoara.

Între [[Întâlnirea RLUG Noiembrie '09|2009]] și 2014 au fost organizate [[:Categorie:Întâlnirile RLUG|întâlnirile lunare RLUG]] axate pe prezentări şi "Lightning Talks" pe diverse teme, iar în 2010 și 2011 au fost organizate [[:Categorie:Atelierele RLUG|atelierele RLUG]], axate pe teme practice. Înregistrări video ale acestora puteți găsi [https://www.prolinux.ro/category/media/ aici].

[[Categorie: RLUG]]

IRC

2023-10-09T13:27:44Z

Rz: diacritice

În acest moment, rețeaua IRC a RLUG este formată din 2 servere localizate în București:

* irc1.lug.ro - găzduit de Chroot în Franța
* irc2.lug.ro - localizat în [http://www.chroot.ro Chroot]

Începând cu data de 15.03.2022 plain text login a fost dezactivat, accesul se poate face doar prin SSL/TLS folosind porturile 6660-6669,6697,7000,9999

Canalele principale sunt descrise în continuare.

==#mumu==
Este un canal în care se adună lumea să se destindă și eventual să discute despre linux.

==#prolinux==
Canalul de discuții al [http://www.prolinux.ro Asociației Prolinux]. O bună parte dintre oameni îi regăsiți de obicei și pe (sau numai pe) #mumu.

==#rlug==

Ar trebui să fie canalul oficial unde să primiți ajutor la problemele legate de linux. Dacă în schimb îl găsiți gol, ar fi bine să intrați și pe #mumu, acolo întotdeauna e mai multă lume (dispusă să facă bancuri).

==#idleRPG==

Un joc RPG în care obiectivul principal este de a sta inactiv pentru o perioadă de timp îndelungată. În timp, veți crește în nivel, veți găsi iteme și veți avea lupte cu ceilalți eroi.
Nu trebuie decât să intrați pe canal, să vă înregistrați și să stați inactivi (idle) pe el.
Pentru mai multe detalii vizitați [http://idle.lug.ro idleRPG]

Liste de discuţii

2023-10-09T08:54:33Z

Rz: fixed links, removed dead links

'''Înainte de a trimite mesaje pe liste vă rugăm insistent să citiţi şi să respectaţi [[Regulile listelor RLUG]]!'''

La adresa http://lists.lug.ro puteţi accesa interfaţa tuturor listelor disponibile. Vizitaţi această adresă dacă doriţi să vă abonaţi, dezabonaţi, să schimbaţi setările unei subscrieri deja existente sau să vizualizaţi arhivele publice ale listelor.

Vechile liste de discuţii *@lug.ro nu mai există, însă compatibilitatea cu ele a fost păstrată. Concret, puteţi în continuare să trimiteţi mail-uri pe *@lug.ro şi ele vor ajunge unde trebuie (pe *@lists.lug.ro).

== Liste disponibile ==

=== RLUG ===

Listă principală de discuţii, dedicată subiectelor strict legate de Linux.

Pentru a vă abona la această listă vizitaţi adresa https://lists.lug.ro/mailman/listinfo/rlug_lists.lug.ro.

Posibilităţi de '''căutare''' în arhivele listei

* [http://www.mail-archive.com/rlug%40lists.lug.ro/ The Mail Archive]

'''Notă:''' Dacă doriţi să abordaţi probleme care nu au legatură cu Linux-ul vă rugăm să folosiţi lista ''offtopic''.

=== Offtopic ===

Listă secundară de discuţii, dedicată altor subiecte decât Linux. Pe cât posibil încercaţi să abordaţi subiecte de interes general. Pentru discuţii fără perdea folosiţi lista Aberaţii.

Pentru a vă abona la această listă vizitaţi adresa https://lists.lug.ro/mailman/listinfo/offtopic_lists.lug.ro.

----

Dacă simţiţi nevoia creării altor liste, [[Contact|contactaţi-ne]].

Donatii Hardware

2023-10-08T12:29:31Z

Rz: /* Campanii încheiate */ timestamp...

Dacă ai ceva componente nefolosite, nu le lăsa să adune praf degeaba! Completează în lista de mai jos ce poți oferi și odată de adunăm un sistem complet, îl asamblăm, instalăm Linux pe el și-l oferim cuiva care are nevoie de el!

Ce și cum instalăm pe calculatoare: http://wiki.lug.ro/CeInstalam

Dacă ai cunoștință despre cineva care ar putea beneficia de pe urma acestei campanii lasă un mesaj în pagina de discuții a acestui articol sau scrie pe adresa de e-mail offtopic LA lists.lug.ro.

= Campanii in desfășurare=

Ehlo,

După cum vă aduceți aminte (iar dacă nu, vă zic eu), am donat la un
moment dat un sistem. În acest moment mai am 4 sisteme fără monitoare
și încă câteva promise.

Instalarea primului calculator + configurare + instalat alte aplicații
+ testat a durat câteva ore. Ăsta este și motivul pentru care n-am
avut încă timp să mă ocup de cele 4 pe care le am "la coadă".

Cum cel mai mult timp l-am pierdut cu instalarea de programe
suplimentare, mi-ar place un Ubuntu remix care să conțină tot ce aș
avea nevoie plus configurări uzuale.

Din câte am citit aici:
https://help.ubuntu.com/community/LiveCDCustomization , nu pare să fie
extrem de complicat, dar necesită ceva timp. Timp pe care nu-l am.

Am dat și peste proiectul Kiwi, și mă gândesc să-l testez. Am observat
că nu e sincronizat cu 10.10, încă. Folosește cineva / ceva impresii
aveți?

Cum sună ceva de genul:

* Remix din Ubuntu/Kiwi, cu cât mai puține modificări (trebuie să
poată fi actualizat / dist-upgrade din mirror-urile oficiale Ubuntu).
* Să conțină aplicații pe care le selectăm noi, eventual cu diverse
"teme" - pentru copii, office, programare.
* Să fie branduit ProLinux (splash screen, wallpaper).
* Să fie gândit pentru sistemele mai slabe pe care le avem noi la dispoziție.
* alte idei?

Cum din păcate nu prea am timp, aș avea nevoie de niște voluntari
(poate din echipa Kiwi...?). Pun la dispoziție hardware-ul, birou,
priză, net, cafea, apă plată...

Ah, și ca să fiu complet nesimțit, ar fi foarte cool să fie gata în
maxim 2 săptămâni :D Cumnata mea lucrează la "Centrul de tip familial
Găvana - Pitești", au primit donație vreo 7 calculatoare și nu merge
nici unul (mai rău, sunt vraiște, unul dintre ele avea cola + viermi
în interior). Dar monitoarele ar trebui să meargă, așa că m-aș duce cu
cele 4 sisteme pe care le am eu să vedem ce putem obține.

Prin urmare, caut un voluntar și din Pitești care să mă ajute, fie w/e
viitor, fie chiar de Crăciun.

Deci, pentru a sumariza:

- aș avea nevoie de ajutor pentru a crea un derivat Ubuntu.
- aș avea nevoie de ajutor în Pitești, fie w/e viitor, fie de Crăciun.

Think of all the childen!

--
Ovidiu Constantin <ovidiu@mybox.ro>

= Hardware disponibil =

'''* componenta - numele tau (modalitate de contact)'''
* 2 x monitoare CRT 17" - Radu Zoran - monitoarele se află la Ovidiu pentru verificare.
* 2 x 256 MB @ 667 - iceman2160 (mr_ice [blue] la hotmail punct com)
* HDD 40 GB IDE - iceman2160 (mr_ice [blue] la hotmail punct com)
* 1 x placa sunet Creative (PCI, chipset ES1373) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa video nVidia gForce 2MX (AGP ?x) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa video S3 Trio64 (PCI, piesa de muzeu :-) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa retea 3COM 10/100 (3C905B-TX NM Fast Etherlink XL PCI) - petrescs la gmail.com
* 1 x placa retea LG GoldStream 10/100 (noname chipset?) - petrescs la gmail.com
* 2 x placa sunet Creative (ensonic parca) - yoyo la opennet.ro
* 4 x placi video (Permedia 3D, Trident, Radeon 8500LE, Quadro 4) - yoyo la opennet.ro
* 6 x placi retea (rtl, dlink, intel, 3com, agilent - o ciudatenie de pe vremea bnc-ul care are si port ethernet) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa usb 3 porturi ext + 1 intern - yoyo la opennet.ro
* 2 x 64MB SDRAM PC100 - yoyo la opennet.ro
* diversi conectori / cabluri ide - yoyo la opennet.ro
* 2 x mouse (1 optic si unu pe bila) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Syntax SV266M + proc + cooler + carcasa + sursa (435W) - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Gigabyte GA SIG1000(? nu gasesc pe google dar asta scrie pe ea) + proc(?) + cooler - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Tyan S2266 - yoyo la opennet.ro
* 1 x placa de baza Intel Server Board SE7230NH1-E - yoyo la opennet.ro
* 2 x CD/DVD RW (Samsung & LiteOn) - yoyo la opennet.ro
* 1 x Floppy (asta daca s-ar mai dori) - yoyo la opennet.ro
* 1 x Monitor NEC Multisync XV17+ - yoyo la opennet.ro
* 2 x imprimante HP (DJ5740 & PSC 950) - yoyo la opennet.ro
* 1 * AMD Barton 2500 MHz - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * AMD Athlon XP 1800 MHz - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * placa modem PCI Intel (!!) - shitbox2000-rlug la yahoo punct com sau http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * sistem PC-AT (Celeron 533, video S3, acum are 192 MB dar mai pot sa adaug); nu are hard disk; la nevoie gasim si o placa audio pt el; necesita tastatura AT - http://wiki.lug.ro/mediawiki/index.php/Utilizator:Wolfy
* 1 * CD-RW Asus 52x 24x 52x pe IDE, cablu IDE AKASA (din ala rotund, nu panglica) - ghrt la dial punct kappa punct ro
* 2 x 512MB DDR-400 (PQI) - emil.sirbu la gmail punct com (#mumu/carco)

= Campanii încheiate =

'''"10 pentru primul meu calculator" - Iași''' - [http://blog.mybox.ro/2010/04/23/prolinux-sprijina-campania-10-pentru-primul-meu-calculator/ link] (2010)

* Sistem: AMD Athlon 600 MHz (?), 256 MB RAM, HDD (?) GB, Monitor TFT 15", boxe, tastatură, mouse
* Donatori: ovidiusoft, Wolfy, ghrt, Monica, Florin

''' Centrul de Tip Familial Găvana Pitești'''

* 3 x Sisteme: PIII și PIV , 256MB SDRAM PC133, HDD 20-40GB, tastatura, mouse
* Donator: petrescs. Mulțumiri lui Răzvan Deaconescu pentru instalarea la fața locului, în ziua de Crăciun!

Format:Ştiaţică

2023-10-08T12:28:02Z

Rz: /* Ştiai că... */ întâlniri și ateliere -- la timpul trecut

Comunităţi Linux din România

2013-12-02T11:53:45Z

Rz: /* irc.freenode.net */

O listă a comunităţilor Linux din România.

= Organizații nonguvernamentale de Software Liber =

== Asociația ProLinux ==

''[http://www.prolinux.ro Asociația ProLinux]'' este o organizație non-profit care își propune promovarea și sprijinirea utilizării programelor de calculator cu surse deschise (Open Source) în rândul utilizatorilor instituționali, industriali și privați din România. Susținem Linux peste tot: în firme, în administrația publică dar și acasă.

Asociația a apărut din nevoia de a da o formă instituțională unor activități deja existente, centrate în special în jurul ''Grupului de Utilizatori Linux din România ([[RLUG]])'' dar și din dorința de a furniza o infrastructură care să permită extinderea și intensificarea acestor activități.

* [http://www.prolinux.ro Pagina oficială]
* Reţele sociale: [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2434295&trk=anet_ug_hm LinkedIn], [http://identi.ca/group/prolinux identi.ca]

== Asociația ROSEdu ==

ROSEdu (Romanian Open Source Education) este o organizație formată în Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București și care își propune să promoveze soft-ul liber în mediul academic. Proiectele ROSEdu se bazează pe Linux și sunt Open Source.

* Pagina oficială [http://www.rosedu.org/ www.rosedu.org]
* Lista de discuții [http://lists.rosedu.org/listinfo/rosedu-general ROSEdu-general]

== Fundația Ceata ==

Ceata (acronim pentru "Ceata Eliberează Artele și Tehnologiile Actuale") este un grup de entuziaști cu sediul în campusul Universității Politehnica București, dedicat creării și promovării tehnologiilor libere, artelor libere, culturii românești în tehnologie și a pieței libere în România.

* [http://ceata.org Ceata.org]
* [http://fii-liber.ro/ Fii liber!], campanie de informare organizată de Ceata care îşi propune să popularizeze artele și tehnologiile libere
* grupul [http://identi.ca/group/ceata !ceata] pe [http://identi.ca Identi.ca]

= Grupuri de utilizatori GNU/Linux (LUG) româneşti =

''LUG'' provine de la ''Linux Users Group'', un termen consacrat pentru grupările mai mult sau mai puţin organizate de împătimiţi, suţinători sau simpli simpatizanţi ai [[rowiki:Software liber | Software-ului Liber]] şi ai [[rowiki:Linux | OS-ului cu pinguin]].

== [[RLUG]] - grupul național Romanian Linux Users Group ==
Adică aici :) RLUG = Romanian LUG, grupul la nivel național.
Notabile sunt listele de mail, mirrorurile și întâlnirile la bere periodice.

* [http://lug.ro Pagina principală]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=45755&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]
* grupul [http://identi.ca/group/romanianfreesoftware !romanianfreesoftware] pe [http://identi.ca Identi.ca]

== Alba Iulia - Alba Iulia Linux Users Group ==

== Arad - Linux Users Group Arad (ARLUG) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Arad. Înfiinţat din ianuarie 2006, are mai mult de 100 membri.

* [http://www.arlug.ro/ Pagina oficială]
* [http://groups.google.com/group/arlug Grupul ARLUG]

== Argeș - Linux Users Group Argeș (AGLUG) ==
AgLUG reprezintă Grupul Utilizatorilor de Linux din judeţul Argeş. Acest grup urmăreşte popularizarea atât a sistemelor de operare bazate pe GNU/Linux, cât şi a software-ului liber.

* [http://groups.google.com/group/aglug/ Grupul de discuții]

== Bistrița - Linux Users Group Bistrița (LUG-BN) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Bistrița.

* [http://groups.google.com/group/lug-bn Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2741609&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]

== Botoșani - Linux Users Group Botoșani (LUG-BT) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Botoșani.

== Brașov - Linux Users Group Brașov (LUGBV) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Braşov.

* [http://groups.google.com/group/LUGbv/ Lista de discuții]

== București - București Linux Users Group (BLUG) ==
'''Bucureşti Linux Users Group''' este o comunitate de persoane care împărtăşesc pasiunea pentru GNU/Linux şi software-ul open-source.
Obiectivul principal al BLUG este de a aduce la un loc utilizatorii de GNU/Linux din Bucureşti doritori să împartă cunoştinţele cu alţii şi să afle răspunsuri la întrebări prin întâlniri, conferinţe online şi sesiuni de instalare şi troubleshooting sisteme de operare GNU/Linux.

* [http://blug.ro/ Pagina oficială]
* [http://wiki.blug.ro Wiki-ul grupului]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2372330&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797586_1 grup LinkedIn]
* grupul [http://identi.ca/group/bucharestlug !bucharestlug] pe [http://identi.ca Identi.ca]

== Cluj - Linux Users Group Cluj (CJLUG)==
Grupul utilizatorilor de Linux din Cluj-Napoca

* [http://groups.google.com/group/cjlug Lista de discuții]

== Constanța - Linux Users Group Constanța (CTLUG) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Constanța.

* [http://groups.google.com/group/ctlug/ Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2377978&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797584_1 grup LinkedIn]

== Craiova - Linux Users Group Craiova (CvLUG) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Craiova.

* [http://groups.google.com/group/cvlug Lista de discuții]

== Galați - Linux Users Group Galați (LUG-GL) ==
Grupul utilizatorilor de GNU/Linux din Galați.
(fără listă de discuții activă)

== Iași - Linux Users Group Iași (ISLUG) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Iași.

* [http://lug.info.uaic.ro/ Pagina oficială]
* [http://lug.info.uaic.ro/forum/index.php Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2373506&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797582_1 grup LinkedIn]

== Mureș - Linux Users Group Mureș (LUG-MUREȘ) ==
Grupul utilizatorilor de Linux din Târgu-Mureş.

* [http://groups.google.com/group/lug-mures/ Lista de discuții]
* [http://www.lug-mures.org/ Pagina oficială]

== Olt - Linux Users Group Olt (OLTLUG) ==
Grupul Utilizatorilor de Linux din Olt.

* [http://groups.google.com/group/oltlug/ Lista de discuții]

== Sibiu - Linux User Group Sibiu (SBLUG) ==
Grupul oficial al utilizatorilor Linux din Sibiu, înfiinţat în decembrie 2004.

* [http://sblug.ro/ Pagina oficială]
* [http://groups.google.com/group/sblug/ Lista de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2143488&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797574_1 grup LinkedIn]

== Suceava - Linux Users Group Suceava (SVLUG) ==
Grupul utilizatorilor Linux din Suceava.

* [http://suceava.lug.ro/ Pagina oficială]

== Timișoara - Linux Users Group Timișoara (TMLUG) ==
TMLUG este un grup neoficial de utilizatori ce împărtăşesc un interes comun în Linux şi Free Software. Scopul TMLUG este de a facilita comunicarea între utilizatorii Linux din Timişoara, prin organizarea de întâlniri, prezentări şi workshop-uri.

* [http://tmlug.ro/ Pagina oficială]
* [http://www.tmlug.ro/liste/ Liste de discuții]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=2715662&trk=anet_ug_hm&goback=%2Egdr_1265484797572_1 grup LinkedIn]

= Comunităţi centrate pe distribuţii specifice =

==Arch Linux România==
* [http://www.archlinux.ro Comunitatea utilizatorilor Arch Linux din România]

==Debian Linux România==
* [http://www.debian.org.ro Comunitatea utilizatorilor Debian Linux din România]
* [http://forum.debian.org.ro Forumul utilizatorilor Debian Linux din România]

== Fedora Project România ==
* [http://www.fedoraproject.ro Comunitatea utilizatorilor de Fedora din România]
* grupul [http://identi.ca/group/fedoraro !fedoraro] pe [http://identi.ca Identi.ca]

== Rogentos Linux România ==
* [http://rogentos.ro Comunitatea utilizatorilor Rogentos Linux din România]
* [http://liste.softwareliber.ro/mailman/listinfo/rogentos/ Listele de discuţii Rogentos Linux România]

==Linux Mint România==
* Despre Linux Mint România [http://www.linuxmint.ro/despre.php]
* Comunitatea [http://www.linuxmint.ro/forum/index.php Linux Mint România ]

==Mandriva Linux România==
* [http://www.mandrivausers.ro Comunitatea utilizatorilor de Mandriva Linux din România]

==Slackware Linux România==
* [http://forum.linux.ro/viewforum.php?f=47 Comunitatea utilizatorilor de Slackware din România]

==SuSE România==
* [http://www.suseromania.ro Comunitatea utilizatorilor openSUSE din România]

== Ubuntu România ==
* [http://www.ubuntu.ro Comunitatea utilizatorilor Ubuntu şi KiwiLinux din România]
* grupul [http://identi.ca/group/ubunturo !ubunturo] pe [http://identi.ca Identi.ca]

= Comunităţi online =
Comunităţi a căror activitate se desfăşoară în principal prin intermediul Internetului.

== Lista de discuții TIC-Lobby ==
Deși TIC-Lobby nu este o listă de discuții 100% dedicată Linux, în această comunitate s-au discutat, de-a lungul timpului, multe subiecte legate de [[rowiki:Standard deschis | Standarde Deschise]], Software Liber, etc.

* [http://groups.google.com/group/tic-lobby Lista de discuții TIC-Lobby, pe Google Groups]

== ROSI - The Romanian Open Source and Free Software Initiative ==
Inițiativa românească pentru software liber și open source
* [http://rosi.ro/ Pagina oficială]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=25819&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]

== Site-ul Fii liber, organizat de [http://www.ceata.org Ceata] ==
* [http://fii-liber.ro Site-ul Fii liber]
* grupul [http://identi.ca/group/fiiliber !fiiliber] pe [http://identi.ca Identi.ca]

== Forumul CHIP România - secțiunea despre Linux ==
Forumul revistei CHIP în care ocazional se discută subiecte legate de Linux (în general subiecte pentru începători)
* [http://forum.chip.ro/forumdisplay.php?f=9 Forum CHIP România], sectiunea Linux

== Site-ul linux-romania.com ==
* [http://www.linux-romania.com Linux-Romania] este un site care prezintă soluții IT practice, bazate pe Linux, situat în Bacău.

==linux360.ro==
Una din comunitatile de GNU/Linux din Bucuresti cu o gama de utilizatori destul de bogata si de variata.
* [http://www.linux360.ro Pagina oficiala]

==myl.ro ==
Comunitate Linux dedicata incepatorilor si nu numai. Forum de discutii, stiri zilnice, galerie de imagini, o comunitate deschisă, cu vechime. (Inactiva)
* [http://www.myl.ro MyLINUX]

== Comunitatea Mozilla România ==

* [http://www.mozilla.ro| Mozilla România]

==Linux Soft==
Comunitate Linux - O Lume Deschisă. Ştiri, forum, galerie, wiki.
* [http://www.linuxsoft.ro Linux Soft]
* [http://www.linuxsoft.ro/forum Linux Soft Forum]

== Comunitatea Firebird România ==
Comunitatea Firebird România sprijina traducerea documentaţiei in limba româna si promovarea SGBD-ului Firebird in România.
Este organizata intr-un grup google unde oricine poate aplica pentru a fi membru
si se poate folosi atat interfaţa web cat si prin email (ca lista de discuţii)
* [http://firebirdsql.ro/comunitatea-firebird-romania www.firebirdsql.ro]

==Open Software Network ==
Portal românesc de presă orientat către domeniul Linux/FLOSS românesc în special şi internaţional în general. Serviciu gratuit de depozit distribuţii Linux/BSD. Serviciu gratuit de blogging.
* [http://www.osn.ro Pagina de start OSN]
* [http://depo.osn.ro Depozit distribuţii Linux/BSD]
* [http://blog.osn.ro Serviciu gratuit de blogging]

==Romanian BSD Community ==
Comunitatea utilizatorilor români de BSD este din păcate mai puțin activă, dar în trecut aceasta a inclus un forum cu secțiuni dedicate pentru FreeBSD, OpenBSD, NetBSD, DragonFly BSD precum si cu secțiuni generale, găzduit la http://unixro.net.

==Romanian Open Source Development==
rosdev.ro isi doreste sa fie un punct de promovare online a developerilor de origine romana si proiectelor Open Source & Free Software cu participare romaneasca in mediile academice si evenimente IT romanesti. Romania este cunoscuta ca o putere in domeniul dezvoltarii de software, vrem ca ponderea in Open Source a comunitatii romanesti sa devina pe masura.

Lista publică de discuţii: http://groups.google.com/group/rosdev (subscrierea este liberă)

* [http://www.rosdev.ro ROSDEV.ro]

= Comunităţi online pe IRC =
Aceasta este o listă (foarte probabil incompletă) a canalelor de discuţii legate de Linux în limba română.

==irc.lug.ro==
Cea mai veche rețea IRC din România dedicată Linux-ului, gazda pentru <tt>#prolinux</tt> canalul [[Prolinux|Asociaţiei Prolinux]].

==irc.freenode.net==
Canale de discuții românești pe [[wikipedia:freenode|freenode]], cea mai utilizată rețea IRC în mediul [[FOSS]] la nivel global.
* <tt>#blug.ro</tt> (Bucharest Linux Users Group)
* <tt>#ubuntu-ro</tt> (Comunitatea Ubuntu România)
* <tt>#linuxsoft</tt>
* <tt>#mandrivaro</tt> (Comunitatea Mandriva România)
* <tt>#gsl</tt> (Grupul pentru Software Liber)
* <tt>#fedora-ro</tt> (Comunitatea Fedora România)
* <tt>#rosedu</tt>
* <tt>#rogentos-dezvoltare</tt> (Comunitatea dezvoltatorilor Rogentos)

==undernet.org==
* <tt>#linuxro</tt>
* <tt>#rolinux</tt>

= Alte comunităţi reprezentative =

== Grupul pentru Software Liber==
Unul dintre grupurile comunitatii software-ului liber din România, inițiat în Cluj Napoca. Grupul organizeaza prezentari, workshop-uri si alte actiuni de promovare a software-ului liber, inclusiv Linux. Puteţi afla mai multe informaţii vizitînd pagina grupului.

* [http://www.softwareliber.ro www.softwareliber.ro]
* [http://alege.softwareliber.ro Campania „Alege Software Liber !”]
* [http://planet.softwareliber.ro Planeta Software Liber]
* [http://incearca.softwareliber.ro Prezentările „Încearcă Software Liber !”]
* [http://www.linkedin.com/groups?home=&gid=108553&trk=anet_ug_hm grup LinkedIn]
* grupul [http://identi.ca/group/gsl !gsl] pe [http://identi.ca Identi.ca]
* grupul [http://identi.ca/group/softwareliber !softwareliber] pe [http://identi.ca Identi.ca]

== Grupul pentru Software Liber din Republica Moldova ==

* [http://www.softwareliber.md/ Pagina oficială]
* grupul [http://identi.ca/group/slm !slm] pe [http://identi.ca Identi.ca]

== Ceata din Moldova ==
''[http://md.ceata.org Ceata din Moldova]'' este grupul din Republica Moldova al membrilor comunității [http://www.ceata.org Ceata]. Scopul acesteia este să organizeze evenimente locale în concordanță cu principiile comunității.

Discuție:Comunităţi Linux din România

2013-12-02T11:36:01Z

Rz:

incercand sa accesez pagina arlug (http://arlug.hostcenter.ro/), vad
doar ... "Error loading DBAL." ?!

== export lista comunitati (relevante) pt. softwareliber.ro ? ==

Stas de la GSL mentine si el o lista a comunitatilor (sau macar a celor la care are sens geocodingul), la http://softwareliber.ro/despre/harta/, asa ca ma bate gandul sa ne unim cumva fortele :)

Pana acum cea mai decenta idee care mi-a venit e sa facem pagini individuale pt. fiecare, cu un template (cam ca [[Format:Distrobox]]) cu parametri, astfel incat sa poata fi culese usor datele.

Parametrii pe care ii culege GSL sunt:
* nume
* url
* persoana de contact
* descriere
* locatie (oras sau coordonate gps)

Daca se ofera cineva sa faca formatul si pagini individuale, ma straduiesc eu sa fac scriptul.
[[Utilizator:Petre|Petre]] 18 martie 2010 22:35 (UTC)

== criterii de eligibilitate ==
Criterii de eligibilitate propuse:
* sa utilizeze si sa promoveze programe Free Software si/sau Open Source
* sa fie o comunitate deschisa, accesibila tuturor celor interesati
* sa aiba activitate in ultimul an
* (preferabil) sa dispuna de o pagina web si/sau lista de discutii

[[Utilizator:Rz|rz]] 9 noiembrie 2013 23:53 (EET)

Rog pe cei care administrează sau au cunoștințe despre soarta comunităților inactive de mai multă vreme să corecteze informațiile eronate sau depășite din această pagină [[Utilizator:Rz|rz]] 2 decembrie 2013 13:36 (EET)