Wiki.lug.ro - Contribuții utilizator [ro]

Prezenţă comercială Linux în România

2012-06-17T09:08:19Z

Serghei: /* Firme românești */

'''Notă''': Firmele sunt prezentate în ordine alfabetică.

== Firme românești ==

Firmele românești care oferă software, soluții, consultanță, suport comercial sau suport tehnic pentru soluții bazate pe Linux.

* [http://www.bin-sh.ro/ BIN SH] oferă servicii pentru Bluewhite Linux, Slackware Linux și CentOS Linux.
* [http://www.bitsoftware.ro/ Bit Software] din Brașov oferă suita cu sursă deschisă [[wikipedia:Enterprise Resource Planning| ERP]]/[[wikpedia:Customer relationship management|CRM]] '''[http://www.socrateopen.ro/ SocrateOpen]'''
* [http://www.bluechip.ro/servicii/server-linux/ BlueChip Computers], Constanța
* [http://www.crystalmind.ro/ Crystalmind] oferă cursuri GNU/Linux pentru începători și avansați
* [http://wifimag.ro/board Delta Web Telecom] Reseller PC Engines, producătorul board-urilor ALIX (single board computer cu procesor compatibil x86)
* [http://www.esolutions.ro/ eSolutions], reprezentant oficial [[Red Hat]] în România
* [http://www.genesys.ro/gsrsite/training_ro_linux.jsp Genesys Software Romania]
* [http://www.globalterrasoft.ro/ Global TerraSoft] oferă servicii și soluții Linux
* [http://www.icesoft.ro IceSoft] distribuie '''IceFact''', o aplicaţie de facturare gratuită („freeware”) ce rulează nativ pe Linux
* [http://www.infoacademy.net/ InfoAcademy] oferă [http://www.infoacademy.net/course.php?p=unix&c=prezentare cursuri GNU/Linux]
* [http://mcvnet.ro/ MCV Net] Firmă din București care oferă, printre altele, soluții IT bazate pe Linux
* [http://novit.ro/ NOVIT] oferă servicii de outsourcing IT, printre care administrare și hosting de servere Linux, recomandare, configurare și personalizare de soluții software open source
* [http://www.null.ro Null Team] oferă consultanță pentru sisteme VoIP bazate în special pe [http://yate.null.ro Yate]
* [http://www.oracle.com/global/ro/index.html Oracle România] oferă soluții pentru platforma GNU/Linux
* [http://www.romsym.ro/detsol.php?ctg=31 Romsym Data], reprezentant oficial [[Red Hat]] în România
* [http://www.riffcode.ro Riffcode] din Brașov oferă aplicația CRM Open Source [http://abelcrm.riffcode.ro/ AbelCRM]
* [http://www.sap.com SAP], suita de afaceri (disponibilă în România prin mai mulți distribuitori) [http://www.sdn.sap.com/irj/sdn/linux pe platforme GNU/Linux]
* [http://www.sintactic.ro SC Sintactic Grup SRL] Suport IT de clasă enterprise pentru infrastructuri IT, servicii de consultanţă bazate in special pe solutii Open Source
* [http://www.spanning.ro/ Spanning IT Consulting & Services]
* [http://www.telacad.ro/ Telecom Academy (Telacad)] oferă cursuri GNU/Linux
* [http://linux.tfmgroup.ro/ TFM Group Software] oferă TFM/GNU linux
* [http://www.uniques.ro/ Unique Solutions] oferă servicii de consultanță TI și telecomunicații
* [http://www.vansolutions.ro/ Van Solutions], dezvoltare web și soluții de rețelistică
* [http://www.xwiki.com XWiki], o companie româno-franceză care oferă soluții software open source
* [http://www.ylabs.com/ yLabs] oferă servicii și soluții bazate pe Linux
* [http://razvansandu.zando.ro ZANDO COMPUTER], firmă de consultanță din Bucureşti care promovează răspândirea Software-ului Liber (GNU/Linux, OpenOffice.org, OpenDisc s.a.)

== Companii multinaționale ==
Companii multinaționale cu prezență în România care oferă soluții hardware/software bazate pe Linux.

* [http://welcome.hp.com/country/ro/ro/welcome.html HP România]
* [http://www.ibm.com/ro/ IBM România]
* [http://www.snt.ro/ S&T România]
* [http://ro.sun.com/ Sun România]

Hardware

2010-04-20T20:52:23Z

Serghei:

Eşti în situaţia de a achiziţiona hardware şi habar nu ai dacă va merge pe Linux?
Poate ai noroc şi a riscat altcineva să cumpere hardware de tipul celui de care ai nevoie şi care a fost dispus să scrie despre asta (dacă a avut ghinion sau dacă i-a funcţionat).

= Reţea =
== Wireless ==
=== Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-443PI.htm TEW-443PI] (PCI) ===
[[Imagine:TEW-443PI_v1_1.jpg]] 
Este bazat pe un chipset [http://www.atheros.com/ Atheros], prin urmare funcţionează perfect cu driverul de la [http://madwifi.org/ MadWifi]. Ubuntu îl detectează automat, pe Gentoo trebuie instalat pachetul '''madwifi-ng''' şi [http://hostap.epitest.fi/wpa_supplicant/ '''wpa_supplicant'''] (variabila USE trebuie să conţină '''madwifi''').

Exemplu de configuraţie pentru Gentoo:

# /etc/conf.d/net
modules=( "wpa_supplicant" )
wpa_supplicant_ath0="-Dmadwifi"
iwconfig_ath0="mode managed"
config_ath0=( "192.168.0.10 netmask 255.255.255.0" )
routes_ath0=( "default via 192.168.0.1" )

# /etc/wpa_supplicant/wpa_supplicant.conf
network={
key_mgmt=NONE
priority=-9999999
}
network={
key_mgmt=WPA-PSK
psk="parola1"
ssid="AP1"
scan_ssid=1
}
network={
key_mgmt=WPA-PSK
psk="parola2"
ssid="AP2"
scan_ssid=1
}

=== Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-441PC.htm TEW-441PC] (CARDBUS) ===
[[Imagine:TEW-441PCv1_1.jpg]] 
Este de asemenea realizat cu un chipset [http://www.atheros.com/ Atheros], această placă funcţionând ireproşabil pe notebook-ul meu.

=== Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) ===
Începând cu '''linux-2.6.17_rc1''', suportul pentru BCM43xx este inclus în nucleu, deci asiguraţi-vă că aveţi instalată cel puţin această versiune.

Configuraţi nucleul în felul următor:
General setup -->
[*] Prompt for development and/or incomplete code/drivers
Networking -->
Wireless --->
<M> Improved wireless configuration API
-*- Wireless extensions
<M> Common routines for IEEE802.11 drivers
<M> Generic IEEE 802.11 Networking Stack (mac80211)
[*] Enable LED triggers
Device Drivers --->
Network device support --->
Wireless LAN --->
[*] Wireless LAN (IEEE 802.11)
<M> Broadcom 43xx wireless support (mac80211 stack)

Instalaţi uneltele necesare pentru instalarea si configurarea driver-ului: '''fwcutter''' (este o unealtă utilizată pentru extragerea firmware-ului din diverse surse), '''wireless-tools''' (unelte de configurare şi diagnostic) şi '''wpa_supplicant''':

emerge wireless-tools wpa_supplicant

Deoarece firmware-ul curent nu poate fi extras de versiunea actuala din Gentoo, folosim versiunea git:

git clone http://git.bu3sch.de/git/b43-tools.git
cd b43-tools/fwcutter
make
cd ..

Acum instalaţi firmare-ul pentru acest chipset (în acest moment este disponibil doar sub formă closed-source) şi încărcaţi modulul:

export FIRMWARE_INSTALL_DIR="/lib/firmware"
wget http://downloads.openwrt.org/sources/broadcom-wl-4.178.10.4.tar.bz2
tar xjf broadcom-wl-4.178.10.4.tar.bz2
cd broadcom-wl-4.178.10.4/linux
../../fwcutter/b43-fwcutter -w "$FIRMWARE_INSTALL_DIR" wl_apsta.o

modprobe b43

Verificaţi cu '''dmesg''' dacă totul este în regulă, iar cu '''iwlist scan''' vedeţi care sunt AP-urile din raza de acoperire.

= GSM =
== Vodafone Huawei E272, E220 si UMG181 ==
[[Imagine:E272.jpg]]

Pentru inceput cel mai bine e sa intrati cu minicomul pe /dev/ttyUSB0 si sa dezactivati pin-ul:
AT+CPIN="1234"
AT+CLCK="SC",0,"1234"

Pin-ul poate fi dezactivat şi introducând cartela SIM într-un telefon, apoi îl dezactivaţi din meniul telefonului.

Trebuie sa creati fisierul /etc/ppp/peers/vodafone:
<pre>
#
# se pune in /etc/ppp/peers/vodafone
#
#
hide-password
noauth
connect "/usr/sbin/chat -v -f /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript"
debug
/dev/ttyUSB0
460800
idle 7200
lock
crtscts
modem
noauth
usepeerdns
defaultroute
user "internet.vodafone.ro"
password "vodafone"
ipcp-accept-local
ipcp-accept-remote
noipv6
</pre>

Trebuie sa creati fisierul /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript:
<pre>
#
# se pune in /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript
#
#

ABORT BUSY ABORT 'NO CARRIER' ABORT VOICE ABORT 'NO DIALTONE' ABORT 'NO DIAL TONE' ABORT 'NO ANSWER' ABORT DELAYED
# modeminit
'' ATZ
OK 'AT&FE0V1X1&D2&C1 s0=0'
#scoatere pin din minicom
#AT+CPIN="xxxx"
#AT+CLCK="SC",0,"xxxx"
#ptr. pin
#OK 'AT+CPIN=1234'
OK 'ATE1'
OK 'AT+cgdcont=1,"IP","internet.vodafone.ro"'
OK-AT-OK "ATDT*99***1#"
CONNECT \d\c
</pre>
Apoi pentru conectarea la net se folosesc comenzile "pon vodafone" / "poff vodafone".

== [http://www.vodafone.ro/&files/Huawei-E169-USB-Stick-50x95.jpg Vodafone K3565] (HSDPA USB Stick), Huawei E160 ==

Are aceleaşi VendorID=0x12d1 şi ProductID=0x1003 ca şi Huawei E220, deşi este diferit atât hardware (are un cititor de miniSD şi MMC suplimentar ZeroCD-ului) cât şi software.
Pe EeePC 701 comportamentul fluctuează astfel:
* Dacă modemul este introdus undeva între iniţializarea plăcii video şi login (în KDE), va merge OK. Cu ''dmesg'' veţi observa că sunt create '''4''' divaisuri ''/dev/ttyUSB[0..3]''.
* În caz contrar, se va iniţializa modemul (prin modulul ''option''), apoi se va reseta şi se vor iniţializa discurile (ZeroCD şi cititorul miniSD). Trebuie să daţi ''sudo rmmod option'' şi ''sudo modprobe option'', în pereche, de două ori. Prima dată, va iniţializa corect două divaisuri ''/dev/ttyUSB[0..1]'', dar modemul nu se va înregistra în baza de date HW a Xandrosului (poate pentru că nu apare nici un reset pe USB). A doua oară se va înregistra şi va fi văzut de aplicaţia Xandros. S-ar putea ca dacă folosiţi wvdial sau KPPP să nu trebuiască să încărcaţi modulul ''option'' decât o singură dată.

Aceste modemuri sunt controlate de modulul ''option'' din kernel, care înglobează atât codul de software switch (între ZeroCD şi USB serial modem) cât şi cod specific USB serial, puţin diferit de cel al modulului generic USB serial. Aveţi grijă să îl compilaţi ca modul!
Dacă nu doriţi să folosiţi modulul ''option'', puteţi opta pentru a face switchul prin programul [http://www.draisberghof.de/usb_modeswitch usb_modeswitch] sau huaweiAktBbo (Google please), iar apoi să încărcaţi modulul ''usbserial'' cu parametrii ''vendor=0x12d1 product=0x1003''. Atenţie la opţiunile modulului ''usbserial'' la compilare, altfel poate să nu accepte aceşti parametri.

== Analog Gateway ==
=== Topex [http://www.topex.ro/ro/products/_mobilink_-_analog_gsm_gateway MobiLink] ===
[[Imagine:Mobilink.jpeg]]

Pentru cei interesati in a trimite SMS-uri de pe o masina Linux conectata la un premicell autohton, pot incerca combinatia [http://www.topex.ro/ro/products/_mobilink_-_analog_gsm_gateway MobiLink - Analog GSM Gateway] si [http://www.gnokii.org gnokii]. Echipamentul se conecteaza pe portul serial cu un cablu RS-232 (RJ45 la DB9). Fisierul de configurare gnokiirc este:

''[global]''
port = /dev/ttyS0
model = AT
initlength = default
use_locking = yes
serial_baudrate = 19200
handshake = hardware
smsc_timeout = 10
connection = serial
''[logging]''
debug = off
rlpdebug = off
xdebug = off

Iar mesajul se trimite cu:
echo "Test." | gnokii --sendsms 07xxxxxxxx
=== Nokia 22 ===
[[Imagine:nokia_22_pabx.jpg]]

Acelasi lucru puteti face folosind mai vechiul premicell [http://www.nokia.co.uk/A4252331 Nokia 22]. Conectarea la calculator se face cu acelasi cablu RS-232 (DB9) iar fisierul de configurare gnokiirc este acelasi:

''[global]''
port = /dev/ttyS0
model = AT
initlength = default
use_locking = yes
serial_baudrate = 9600
handshake = hardware
smsc_timeout = 10
connection = serial
''[logging]''
debug = off
rlpdebug = off
xdebug = off

Atentie la "serial_baudrate"! Desi documentatia producatorului specifica [http://europe.nokia.com/A4164044?url=http://nds1.nokia.com/phones/files/guides/22_Operators_Guide_en.pdf V24 interface with auto baud rate], la valoarea maxima de 19600 bps echipamentul se comporta aleator. Folositi 9600 bps chiar daca aveti un cablu serial scurt (< 15 metri).
=== RIM [http://na.blackberry.com/eng/devices/device-detail.jsp?navId=H0,C201,P403 BlackBerry 8800] ===
[[Imagine:blackberry-8800.jpg]]

Un smartphone de unii iubit, de altii hulit. L-ati cumparat si nu-l mai puteti returna? V-ati dat seama prea tarziu ca nu implemeteaza complet protocolul IMAP? Vreti totusi sa-l integrati cu mail-ul firmei dar nu aveti servere Exchange/Lotus? Iata peripetiile prin care veti trece incercand sa configurati un cont IMAPS in reteaua Orange:

1) Pe serverul firmei, blocati temporar clasa 216.9.253.0/24 si porturile POP3, IMAP
iptables -I INPUT -s 216.9.253.0/24 -p tcp -m multiport --ports 110,143 -j DROP
2) Asigurati-va ca aceasta clasa se poate conecta la portul IMAPS:
iptables -I INPUT 2 -s 216.9.253.0/24 -p tcp --dport 993 -j ACCEPT
3) Click pe "Setup new account" la [http://blackberry.orange.ro/ http://blackberry.orange.ro/] apoi introduceti adresa de email si parola contului IMAP

4) Daca totul a mers bine, mergeti pe "Edit" -> "Advanced settings" pentru a verifica setarile

5) Daca setarile sunt corecte (nume server, port 993, SSL), adaugati datele care lipsesc in tab-ul "General settings"

6) In cazul in care procedura "prietenoasa" se impotmoleste pe undeva, reluati de la pasul 3) avand grija sa specificati "I will provide the settings to add this email account."

7) In ecranul "Account type" alegeti "This is my work email account."

8) Ignorati optiunea "Automatically detect my Microsoft® Outlook™ or Outlook Express™ settings" si alegeti "I will provide the settings to add this email account."

9) Completati campurile "User name", "Password", "Email Server" si "Email Address" si reluati pasul 5)

Desi se pare ca "vrajitorul" incearca crearea unui cont in ordinea corecta (IMAPS->IMAP->POP3), acolo unde pe acelasi server exista atat cont POP3 cat si IMAP, si acolo unde sunt deschise porturile 143 si 993, uneori o da in bara. Filtrele 1) si 2) sunt menite pentru a aduce aplicatia RIM acolo unde aveti nevoie. Inlaturati-le odata ce setup-ul s-a terminat cu succes. Nu uitati sa trimiteti schimbarile efectuate dispozitivului mobil ("Service books" -> "Send Service Books").

In acest mod, configurarea BlackBerry pentru accesul securizat la un server IMAP e completa. Partea buna este ca beneficiati de cateva din avantejele protocolului (flag-urile \Seen \Answered \Flagged \Deleted \Draft) si ca puteti uita desktop-ul (si clientul de mail) pornit la firma. Partea proasta este ca nu veti primi si structura de foldere cu header-ele mesajelor continute ci doar pe cele noi la un interval de 15 minute. Ca workaround, puteti descarca cu dispozitivul mobil un MUA full IMAP aware ([http://www.logicprobe.org/proj/logicmail LogicMail for BlackBerry]) de la [http://logicmail.sourceforge.net/ota/0.3.2/BB41/LogicMail.jad http://logicmail.sourceforge.net/ota/0.3.2/BB41/LogicMail.jad].

= Webcam =
== Microsoft ==
=== [http://www.microsoft.com/hardware/digitalcommunication/productdetails.aspx?pid=017 Microsoft® LifeCam VX-2000] ===
[[Imagine:microsoft-lifecam-vx-2000-budget-webcam.jpg|thumb|left|Microsoft® LifeCam VX-2000]] 
Functioneaza cu driverul [http://linux-uvc.berlios.de/ UVC] (inclus in kernel începând cu versiunea 2.6.26).

Device Drivers --->
<M> Multimedia support --->
<M> Video For Linux
[*] Video capture adapters --->
[*] V4L USB devices --->
<M> USB Video Class (UVC)
[*] UVC input events device support

Nu uitaţi să introduceţi userul dvs. în grupul video (după care restartaţi X-ul sau computerul):

usermod -a -G video USERNAME

Fișier:Microsoft-lifecam-vx-2000-budget-webcam.jpg

2010-04-20T20:35:26Z

Serghei: Imagine webcam Microsoft LifeCam VX-2000

Imagine webcam Microsoft LifeCam VX-2000

Distribuţie Linux

2010-03-09T14:45:11Z

Serghei:

Linux este un [[nucleu]] de sistem de operare foarte bun, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face mare lucru.

O '''distribuție''' conține pe lângă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare(de ex. [[shell]]-ul), dar și o selecție mai mică sau mai mare de ''aplicații''. Folosirea unei distribuții economisește utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, și mai ales ''configurând'' toate componentele sistemului de operare și toate aplicațiile de care au nevoie.

O distribuție este constituită din mai multe ''pachete''. Un pachet este, în principiu, o colecție de fișiere. Vă puteți gândi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o [[bibliotecă]] sau un [[plug-in]]. De exemplu, atunci când instalați [[OpenOffice.org]] în distribuția voastră preferată, veți instala de fapt următoarele pachete: ''core'' (bibliotecile comune), ''Writer'', ''Calc'', etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcționeze: de exemplu aplicația de scris CD-uri [[K3b]] are nevoie de o parte din [[KDE]] și de [[cdrecord]]. Acestea se numesc ''dependențe''.

Aproape toate distribuțiile moderne conțin un [[gestionar de pachete]] (''package manager''), care menține o bază de date cu toate pachetele și fișierele instalate în sistem, și care vă ajută să instalați pachetele dorite descărcând și instalând automat toate dependențele necesare. În plus, acesta are grijă automat de menținerea la zi a pachetelor.

==Distribuții generale==
Fără un public țintă anume, încearcă să fie "totul pentru toată lumea". După cum e cazul, le puteți folosi pentru a construi un server sau un desktop. În ordine alfabetică:

* [[Debian]][http://www.debian.org/]
Debian este un sistem de operare [[free]] ([[liber]], [[gratuit]]). Debian utilizează kernelul Linux ([[nucleul Linux]]), dar majoritatea utilitarelor de bază provin din proiectul [[GNU]] [http://www.gnu.org]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux). Este un proiect comunitar foarte larg.

Debian GNU/Linux vine cu peste 25000 de pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o ușoară instalare. Suportul pentru limba română este excelent, fiind acordat de o echipă de developeri dedicată acestui scop.

* [[Fedora Core | Proiectul Fedora]] [http://fedoraproject.org/]
Fedora este un proiect open source sponsorizat și controlat de [[Redhat|RedHat Inc]] [http://www.redhat.com/]. Este în principal un "teren de testare" al firmei RedHat pentru tehnologii noi dintre care unele sunt incluse ulterior în produsele firmei. Fedora nu este suportată de compania RedHat, dar beneficiază de suport gratuit oferit de o comunitate foarte activă strânsă în jurul acestui proiect. Comunitatea este implicată de asemenea și în dezvoltarea distribuției.

Distribuția dispune de o interfață grafică elegantă care are la bază mediul Gnome. Nu dispune de suport în limba română, dar se fac eforturi în această direcție.

* [[Gentoo]] [http://www.gentoo.org/]
Gentoo este una dintre cele mai flexibile distribuții Linux. Un utilizator avansat are la dispoziție toate uneltele necesare pentru a-și personaliza distribuția după cum dorește. Spre deosebire de celelalte distribuții, în Gentoo instalarea se face din pachete sursă. Astfel, fiecare pachet este compilat și optimizat pentru platforma specifică pe care se face instalarea. Datorită acestui lucru, în funcție de priceperea celui care face instalarea, rezultă un sistem rapid, care ocupă resurse minime și este optimizat strict pentru aplicația pentru care a fost construit. Este folosit cu succes atât ca desktop cât și ca server.

Ca și Debian, Gentoo este strict o distribuție comunitară. Pentru utilizatorii români se remarcă prin cea mai bună documentație Linux tradusă în limba română.

* [[Mandriva]] [http://www.mandriva.com]
Mandriva a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai prietenoase distribuții Linux. Foarte ușor de instalat și gestionat de către începători, distribuția are un grad foarte ridicat de finisare. Pe scurt, arată bine! Limba română este și ea bine suportată. Distribuția este dezvoltată de firma Mandriva.

* [[SUSE]] [http://www.novell.com/linux/suse/]
Este o distribuție bine finisată, ușor de utilizat, cu multe pachete și o integrare foarte bună între componente. Dezvoltată de firma Novell, SUSE vine cu o unealtă de administrare foarte capabilă numită YaST. Cu aceasta se pot face repede configurări pentru o varietate largă de secțiuni (hardware, management software, servicii de rețea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc). Are suport bun pentru limba română.

Distribuția vine în mai multe variante: [[OpenSUSE]] este versiunea gratuită cu suport comunitar, iar SUSE Linux Enterprise Desktop este versiunea comercială.

* [[Slackware]] [http://www.slackware.com/]
Slackware Linux este una dintre primele distribuții Linux apărute. Încă de la prima versiune, Slackware a pus accentul pe simplitate, stabilitate și siguranță în operare. Nu încearcă sa rivalizeze cu Windows, încearcă doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu își propune să acopere programele cu interfețe grafice fanteziste. În schimb, utilizatoriiau control total asupra sistemului și pot interacționa cu acesta pană la cel mai mic detaliu.

* [[Ubuntu]] [http://www.ubuntulinux.org/]
"Ubuntu" este un vechi cuvânt african care înseamnă "umanitate către alții". Este o distribuție Linux pentru începători, foarte ușor de instalat. Distribuția este dezvoltată de firma Canonical Ltd care trimite gratuit prin poștă CD-uri de instalare celor interesați.

Versiunea principală este bazată pe Gnome. Există și versiuni bazate pe KDE ([[Kubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]) și XFCE ([[Xubuntu]] [http://www.kubuntu.org/]). Dispune de suport în limba română.

==Distribuții pentru [[desktop]]==
Fie din motive ideologice, fie din lipsă de licență comercială, unele distribuțiilor menționate până acum nu instalează pe desktop o serie de pachete esențiale pentru buna funcționare, cum ar fi drivere de NVIDIA, codecuri, suport DVD playback, JAVA, etc. Altele precum Gentoo și Debian, sunt foarte necruțătoare cu utilizatorii începători. Apare așadar o piață distinctă care încearcă să remedieze aceste neajunsuri.

* [[MEPIS]] [http://www.mepis.org/]
Mepis este o formă foarte prietenoasă de Debian, care include configurare automată de hardware, NTFS partition resizing, ACPI power management, suport WiFi, fonturi TrueType anti-aliased, un firewall personal, KDE și multe altele.

* [[Mint]] [http://linuxmint.com]
Mint un fel de Ubuntu cu codecuri, suport DVD playback, java, drivere proprietare și orice altceva ce mai lipsește oficial din Ubuntu. Include un gestionar de pachete web-based.

* [[PCLinuxOS]] [http://www.pclinuxos.com/news.php]
PCLinuxOS este un live-cd instalabil bazat pe Mandriva, și este conceput ca un înlocuitor de Windows. În acest sens, PCLinuxOS are incluse toate facilitățile pentru trecerea de la Windows la Linux. Are astfel toate aplicațiile pe care un utilizator Windows și le-ar putea dori, drivere pentru o serie largă de dispozitive hardware (inclusiv drivere NVIDIA), suportă o serie largă de formate multimedia fără tot bagajul de Digital Rights Management asociat.

* [[Sabayon]] [http://www.sabayonlinux.org/]
Sabayon (desert italian) este dacă doriți un Gentoo pentru ființe umane. Vine sub forma unui live-dvd care după instalare se transformă într-un sistem Gentoo desktop foarte puternic. Începând din acel moment, sistemul este gestionat ca un sistem Gentoo obișnuit. Foarte mulți utilizatori folosesc Sabayon pe post de disc de instalare Gentoo.

==Distribuții pentru [[server]]e==

La toate distribuțiile comerciale de servere există posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se găsesc pe site-urile producătorilor. Nu am amintit aici Debian și Gentoo, două soluții gratuite și foarte răspândite de construire a unui server.

* [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]]
* [[Suse#SLES|SUSE LINUX Enterprise Server]]
* [[Novell|Novell Open Enterprise Server]]
* [[Mandriva|Mandriva Corporate Server]]
* [[CentOS]] [http://www.centos.org/]
Este o clonă [[free]] a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu [[Red Hat Enterprise Linux]]. Are o comunitate foarte activă și în continuă creștere. Deși CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulțime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu ușurință găsiți pe listele de email și pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveți neapărată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteți apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitățile produselor Red Hat cu care v-ați obișnuit deja.

* [[Ubuntu Server]] [http://www.ubuntu.com/]
Începând cu versiunea 6.06 ("Dapper Drake" LTS ) Ubuntu Linux (aflată acum la versiunea 6.10) introduce și o variantă mai potrivită pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizări. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are și un "shortcut" (opțiune de instalare) care instalează o selecție de pachete ce produc un așa numit "LAMP Server". LAMP este o prescurtare pentru "Linux,Apache,Mysql,PHP" - o combinație folosită destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.

* [[Oracle Enterprise Linux]] [http://www.oracle.com/technologies/linux/index.html] - marketat și ca „Unbreakable Linux”, este o distribuție derivată din [[Redhat#RHEL|Red Hat Enterprise Linux]], vândută cu branding și asistență tehnică de la Oracle.

==Distribuții specializate==
Destinate unei nișe mult mai restrânse.

* [[Knoppix]] [http://www.knoppix.org/] - primul live-cd în existență, bazat pe Debian
* [[Damn Small Linux]] [http://www.damnsmalllinux.org] -- pentru sisteme cu resurse limitate
* [[Movix]] [http://sourceforge.net/projects/movix/] -- pentru redare multimedia

==Vezi și==
* [[Proiecte Linux cu participare românească#Distribuții]] pentru distribuții dezvoltate în România.

{{Distribuţie}}

Hardware

2010-02-24T19:15:42Z

Serghei: /* Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) */

Hardware

2010-02-24T11:30:02Z

Serghei: /* Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) */

Eşti în situaţia de a achiziţiona hardware şi habar nu ai dacă va merge pe Linux?
Poate ai noroc şi a riscat altcineva să cumpere hardware de tipul celui de care ai nevoie şi care a fost dispus să scrie despre asta (dacă a avut ghinion sau dacă i-a funcţionat).

= Reţea =
== Wireless ==
=== Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-443PI.htm TEW-443PI] (PCI) ===
[[Imagine:TEW-443PI_v1_1.jpg]] 
Este bazat pe un chipset [http://www.atheros.com/ Atheros], prin urmare funcţionează perfect cu driverul de la [http://madwifi.org/ MadWifi]. Ubuntu îl detectează automat, pe Gentoo trebuie instalat pachetul '''madwifi-ng''' şi [http://hostap.epitest.fi/wpa_supplicant/ '''wpa_supplicant'''] (variabila USE trebuie să conţină '''madwifi''').

Exemplu de configuraţie pentru Gentoo:

# /etc/conf.d/net
modules=( "wpa_supplicant" )
wpa_supplicant_ath0="-Dmadwifi"
iwconfig_ath0="mode managed"
config_ath0=( "192.168.0.10 netmask 255.255.255.0" )
routes_ath0=( "default via 192.168.0.1" )

# /etc/wpa_supplicant/wpa_supplicant.conf
network={
key_mgmt=NONE
priority=-9999999
}
network={
key_mgmt=WPA-PSK
psk="parola1"
ssid="AP1"
scan_ssid=1
}
network={
key_mgmt=WPA-PSK
psk="parola2"
ssid="AP2"
scan_ssid=1
}

=== Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-441PC.htm TEW-441PC] (CARDBUS) ===
[[Imagine:TEW-441PCv1_1.jpg]] 
Este de asemenea realizat cu un chipset [http://www.atheros.com/ Atheros], această placă funcţionând ireproşabil pe notebook-ul meu.

=== Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) ===
Începând cu '''linux-2.6.17_rc1''', suportul pentru BCM43xx este inclus în nucleu, deci asiguraţi-vă că aveţi instalată cel puţin această versiune.

Configuraţi nucleul în felul următor:
General setup -->
[*] Prompt for development and/or incomplete code/drivers
Networking -->
Wireless --->
<M> Improved wireless configuration API
-*- Wireless extensions
<M> Common routines for IEEE802.11 drivers
<M> Generic IEEE 802.11 Networking Stack (mac80211)
[*] Enable LED triggers
Device Drivers --->
Network device support --->
Wireless LAN --->
[*] Wireless LAN (IEEE 802.11)
<M> Broadcom 43xx wireless support (mac80211 stack)

Instalaţi uneltele necesare pentru instalarea si configurarea driver-ului: '''bcm43xx-fwcutter''' (este o unealtă utilizată pentru extragerea firmware-ului din diverse surse), '''wireless-tools''' (unelte de configurare şi diagnostic) şi '''wpa_supplicant''':

emerge bcm43xx-fwcutter wireless-tools wpa_supplicant

Acum instalaţi firmare-ul pentru acest chipset (în acest moment este disponibil doar sub formă closed-source) şi încărcaţi modulul:

wget http://boredklink.googlepages.com/wl_apsta.o -O /tmp/wl_apsta.o
mkdir /lib/firmware
bcm43xx-fwcutter -w /lib/firmware /tmp/wl_apsta.o
rm /tmp/wl_apsta.o
modprobe b43

= GSM =
== Vodafone Huawei E272, E220 si UMG181 ==
[[Imagine:E272.jpg]]

Pentru inceput cel mai bine e sa intrati cu minicomul pe /dev/ttyUSB0 si sa dezactivati pin-ul:
AT+CPIN="1234"
AT+CLCK="SC",0,"1234"

Pin-ul poate fi dezactivat şi introducând cartela SIM într-un telefon, apoi îl dezactivaţi din meniul telefonului.

Trebuie sa creati fisierul /etc/ppp/peers/vodafone:
<pre>
#
# se pune in /etc/ppp/peers/vodafone
#
#
hide-password
noauth
connect "/usr/sbin/chat -v -f /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript"
debug
/dev/ttyUSB0
460800
idle 7200
lock
crtscts
modem
noauth
usepeerdns
defaultroute
user "internet.vodafone.ro"
password "vodafone"
ipcp-accept-local
ipcp-accept-remote
noipv6
</pre>

Trebuie sa creati fisierul /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript:
<pre>
#
# se pune in /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript
#
#

ABORT BUSY ABORT 'NO CARRIER' ABORT VOICE ABORT 'NO DIALTONE' ABORT 'NO DIAL TONE' ABORT 'NO ANSWER' ABORT DELAYED
# modeminit
'' ATZ
OK 'AT&FE0V1X1&D2&C1 s0=0'
#scoatere pin din minicom
#AT+CPIN="xxxx"
#AT+CLCK="SC",0,"xxxx"
#ptr. pin
#OK 'AT+CPIN=1234'
OK 'ATE1'
OK 'AT+cgdcont=1,"IP","internet.vodafone.ro"'
OK-AT-OK "ATDT*99***1#"
CONNECT \d\c
</pre>
Apoi pentru conectarea la net se folosesc comenzile "pon vodafone" / "poff vodafone".

== [http://www.vodafone.ro/&files/Huawei-E169-USB-Stick-50x95.jpg Vodafone K3565] (HSDPA USB Stick), Huawei E160 ==

Are aceleaşi VendorID=0x12d1 şi ProductID=0x1003 ca şi Huawei E220, deşi este diferit atât hardware (are un cititor de miniSD şi MMC suplimentar ZeroCD-ului) cât şi software.
Pe EeePC 701 comportamentul fluctuează astfel:
* Dacă modemul este introdus undeva între iniţializarea plăcii video şi login (în KDE), va merge OK. Cu ''dmesg'' veţi observa că sunt create '''4''' divaisuri ''/dev/ttyUSB[0..3]''.
* În caz contrar, se va iniţializa modemul (prin modulul ''option''), apoi se va reseta şi se vor iniţializa discurile (ZeroCD şi cititorul miniSD). Trebuie să daţi ''sudo rmmod option'' şi ''sudo modprobe option'', în pereche, de două ori. Prima dată, va iniţializa corect două divaisuri ''/dev/ttyUSB[0..1]'', dar modemul nu se va înregistra în baza de date HW a Xandrosului (poate pentru că nu apare nici un reset pe USB). A doua oară se va înregistra şi va fi văzut de aplicaţia Xandros. S-ar putea ca dacă folosiţi wvdial sau KPPP să nu trebuiască să încărcaţi modulul ''option'' decât o singură dată.

Aceste modemuri sunt controlate de modulul ''option'' din kernel, care înglobează atât codul de software switch (între ZeroCD şi USB serial modem) cât şi cod specific USB serial, puţin diferit de cel al modulului generic USB serial. Aveţi grijă să îl compilaţi ca modul!
Dacă nu doriţi să folosiţi modulul ''option'', puteţi opta pentru a face switchul prin programul [http://www.draisberghof.de/usb_modeswitch usb_modeswitch] sau huaweiAktBbo (Google please), iar apoi să încărcaţi modulul ''usbserial'' cu parametrii ''vendor=0x12d1 product=0x1003''. Atenţie la opţiunile modulului ''usbserial'' la compilare, altfel poate să nu accepte aceşti parametri.

== Analog Gateway ==
=== Topex [http://www.topex.ro/ro/products/_mobilink_-_analog_gsm_gateway MobiLink] ===
[[Imagine:Mobilink.jpeg]]

Pentru cei interesati in a trimite SMS-uri de pe o masina Linux conectata la un premicell autohton, pot incerca combinatia [http://www.topex.ro/ro/products/_mobilink_-_analog_gsm_gateway MobiLink - Analog GSM Gateway] si [http://www.gnokii.org gnokii]. Echipamentul se conecteaza pe portul serial cu un cablu RS-232 (RJ45 la DB9). Fisierul de configurare gnokiirc este:

''[global]''
port = /dev/ttyS0
model = AT
initlength = default
use_locking = yes
serial_baudrate = 19200
handshake = hardware
smsc_timeout = 10
connection = serial
''[logging]''
debug = off
rlpdebug = off
xdebug = off

Iar mesajul se trimite cu:
echo "Test." | gnokii --sendsms 07xxxxxxxx
=== Nokia 22 ===
[[Imagine:nokia_22_pabx.jpg]]

Acelasi lucru puteti face folosind mai vechiul premicell [http://www.nokia.co.uk/A4252331 Nokia 22]. Conectarea la calculator se face cu acelasi cablu RS-232 (DB9) iar fisierul de configurare gnokiirc este acelasi:

''[global]''
port = /dev/ttyS0
model = AT
initlength = default
use_locking = yes
serial_baudrate = 9600
handshake = hardware
smsc_timeout = 10
connection = serial
''[logging]''
debug = off
rlpdebug = off
xdebug = off

Atentie la "serial_baudrate"! Desi documentatia producatorului specifica [http://europe.nokia.com/A4164044?url=http://nds1.nokia.com/phones/files/guides/22_Operators_Guide_en.pdf V24 interface with auto baud rate], la valoarea maxima de 19600 bps echipamentul se comporta aleator. Folositi 9600 bps chiar daca aveti un cablu serial scurt (< 15 metri).
=== RIM [http://na.blackberry.com/eng/devices/device-detail.jsp?navId=H0,C201,P403 BlackBerry 8800] ===
[[Imagine:blackberry-8800.jpg]]

Un smartphone de unii iubit, de altii hulit. L-ati cumparat si nu-l mai puteti returna? V-ati dat seama prea tarziu ca nu implemeteaza complet protocolul IMAP? Vreti totusi sa-l integrati cu mail-ul firmei dar nu aveti servere Exchange/Lotus? Iata peripetiile prin care veti trece incercand sa configurati un cont IMAPS in reteaua Orange:

1) Pe serverul firmei, blocati temporar clasa 216.9.253.0/24 si porturile POP3, IMAP
iptables -I INPUT -s 216.9.253.0/24 -p tcp -m multiport --ports 110,143 -j DROP
2) Asigurati-va ca aceasta clasa se poate conecta la portul IMAPS:
iptables -I INPUT 2 -s 216.9.253.0/24 -p tcp --dport 993 -j ACCEPT
3) Click pe "Setup new account" la [http://blackberry.orange.ro/ http://blackberry.orange.ro/] apoi introduceti adresa de email si parola contului IMAP

4) Daca totul a mers bine, mergeti pe "Edit" -> "Advanced settings" pentru a verifica setarile

5) Daca setarile sunt corecte (nume server, port 993, SSL), adaugati datele care lipsesc in tab-ul "General settings"

6) In cazul in care procedura "prietenoasa" se impotmoleste pe undeva, reluati de la pasul 3) avand grija sa specificati "I will provide the settings to add this email account."

7) In ecranul "Account type" alegeti "This is my work email account."

8) Ignorati optiunea "Automatically detect my Microsoft® Outlook™ or Outlook Express™ settings" si alegeti "I will provide the settings to add this email account."

9) Completati campurile "User name", "Password", "Email Server" si "Email Address" si reluati pasul 5)

Desi se pare ca "vrajitorul" incearca crearea unui cont in ordinea corecta (IMAPS->IMAP->POP3), acolo unde pe acelasi server exista atat cont POP3 cat si IMAP, si acolo unde sunt deschise porturile 143 si 993, uneori o da in bara. Filtrele 1) si 2) sunt menite pentru a aduce aplicatia RIM acolo unde aveti nevoie. Inlaturati-le odata ce setup-ul s-a terminat cu succes. Nu uitati sa trimiteti schimbarile efectuate dispozitivului mobil ("Service books" -> "Send Service Books").

In acest mod, configurarea BlackBerry pentru accesul securizat la un server IMAP e completa. Partea buna este ca beneficiati de cateva din avantejele protocolului (flag-urile \Seen \Answered \Flagged \Deleted \Draft) si ca puteti uita desktop-ul (si clientul de mail) pornit la firma. Partea proasta este ca nu veti primi si structura de foldere cu header-ele mesajelor continute ci doar pe cele noi la un interval de 15 minute. Ca workaround, puteti descarca cu dispozitivul mobil un MUA full IMAP aware ([http://www.logicprobe.org/proj/logicmail LogicMail for BlackBerry]) de la [http://logicmail.sourceforge.net/ota/0.3.2/BB41/LogicMail.jad http://logicmail.sourceforge.net/ota/0.3.2/BB41/LogicMail.jad].

Hardware

2010-02-24T11:18:52Z

Serghei: /* Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) */

Eşti în situaţia de a achiziţiona hardware şi habar nu ai dacă va merge pe Linux?
Poate ai noroc şi a riscat altcineva să cumpere hardware de tipul celui de care ai nevoie şi care a fost dispus să scrie despre asta (dacă a avut ghinion sau dacă i-a funcţionat).

= Reţea =
== Wireless ==
=== Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-443PI.htm TEW-443PI] (PCI) ===
[[Imagine:TEW-443PI_v1_1.jpg]] 
Este bazat pe un chipset [http://www.atheros.com/ Atheros], prin urmare funcţionează perfect cu driverul de la [http://madwifi.org/ MadWifi]. Ubuntu îl detectează automat, pe Gentoo trebuie instalat pachetul '''madwifi-ng''' şi [http://hostap.epitest.fi/wpa_supplicant/ '''wpa_supplicant'''] (variabila USE trebuie să conţină '''madwifi''').

Exemplu de configuraţie pentru Gentoo:

# /etc/conf.d/net
modules=( "wpa_supplicant" )
wpa_supplicant_ath0="-Dmadwifi"
iwconfig_ath0="mode managed"
config_ath0=( "192.168.0.10 netmask 255.255.255.0" )
routes_ath0=( "default via 192.168.0.1" )

# /etc/wpa_supplicant/wpa_supplicant.conf
network={
key_mgmt=NONE
priority=-9999999
}
network={
key_mgmt=WPA-PSK
psk="parola1"
ssid="AP1"
scan_ssid=1
}
network={
key_mgmt=WPA-PSK
psk="parola2"
ssid="AP2"
scan_ssid=1
}

=== Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-441PC.htm TEW-441PC] (CARDBUS) ===
[[Imagine:TEW-441PCv1_1.jpg]] 
Este de asemenea realizat cu un chipset [http://www.atheros.com/ Atheros], această placă funcţionând ireproşabil pe notebook-ul meu.

=== Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) ===
Începând cu '''linux-2.6.17_rc1''', suportul pentru BCM43xx este inclus în nucleu, deci asiguraţi-vă că aveţi instalată cel puţin această versiune.

Configuraţi nucleul în felul următor:
General setup -->
[*] Prompt for development and/or incomplete code/drivers
Networking -->
Wireless --->
<M> Improved wireless configuration API
-*- Wireless extensions
<M> Common routines for IEEE802.11 drivers
<M> Generic IEEE 802.11 Networking Stack (mac80211)
[*] Enable LED triggers
Device Drivers --->
Network device support --->
Wireless LAN --->
[*] Wireless LAN (IEEE 802.11)
<M> Broadcom 43xx wireless support (mac80211 stack)
[*] Broadcom BCM43xx debugging (RECOMMENDED)

Instalaţi uneltele necesare pentru instalarea si configurarea driver-ului: '''bcm43xx-fwcutter''' (este o unealtă utilizată pentru extragerea firmware-ului din diverse surse), '''wireless-tools''' (unelte de configurare şi diagnostic) şi '''wpa_supplicant''':

emerge bcm43xx-fwcutter wireless-tools wpa_supplicant

Acum instalaţi firmare-ul pentru acest chipset (în acest moment este disponibil doar sub formă closed-source) şi încărcaţi modulul:

wget http://boredklink.googlepages.com/wl_apsta.o -O /tmp/wl_apsta.o
mkdir /lib/firmware
bcm43xx-fwcutter -w /lib/firmware /tmp/wl_apsta.o
rm /tmp/wl_apsta.o
modprobe bcm43xx

= GSM =
== Vodafone Huawei E272, E220 si UMG181 ==
[[Imagine:E272.jpg]]

Pentru inceput cel mai bine e sa intrati cu minicomul pe /dev/ttyUSB0 si sa dezactivati pin-ul:
AT+CPIN="1234"
AT+CLCK="SC",0,"1234"

Pin-ul poate fi dezactivat şi introducând cartela SIM într-un telefon, apoi îl dezactivaţi din meniul telefonului.

Trebuie sa creati fisierul /etc/ppp/peers/vodafone:
<pre>
#
# se pune in /etc/ppp/peers/vodafone
#
#
hide-password
noauth
connect "/usr/sbin/chat -v -f /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript"
debug
/dev/ttyUSB0
460800
idle 7200
lock
crtscts
modem
noauth
usepeerdns
defaultroute
user "internet.vodafone.ro"
password "vodafone"
ipcp-accept-local
ipcp-accept-remote
noipv6
</pre>

Trebuie sa creati fisierul /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript:
<pre>
#
# se pune in /etc/ppp/chatscripts/vodafone_chatscript
#
#

ABORT BUSY ABORT 'NO CARRIER' ABORT VOICE ABORT 'NO DIALTONE' ABORT 'NO DIAL TONE' ABORT 'NO ANSWER' ABORT DELAYED
# modeminit
'' ATZ
OK 'AT&FE0V1X1&D2&C1 s0=0'
#scoatere pin din minicom
#AT+CPIN="xxxx"
#AT+CLCK="SC",0,"xxxx"
#ptr. pin
#OK 'AT+CPIN=1234'
OK 'ATE1'
OK 'AT+cgdcont=1,"IP","internet.vodafone.ro"'
OK-AT-OK "ATDT*99***1#"
CONNECT \d\c
</pre>
Apoi pentru conectarea la net se folosesc comenzile "pon vodafone" / "poff vodafone".

== [http://www.vodafone.ro/&files/Huawei-E169-USB-Stick-50x95.jpg Vodafone K3565] (HSDPA USB Stick), Huawei E160 ==

Are aceleaşi VendorID=0x12d1 şi ProductID=0x1003 ca şi Huawei E220, deşi este diferit atât hardware (are un cititor de miniSD şi MMC suplimentar ZeroCD-ului) cât şi software.
Pe EeePC 701 comportamentul fluctuează astfel:
* Dacă modemul este introdus undeva între iniţializarea plăcii video şi login (în KDE), va merge OK. Cu ''dmesg'' veţi observa că sunt create '''4''' divaisuri ''/dev/ttyUSB[0..3]''.
* În caz contrar, se va iniţializa modemul (prin modulul ''option''), apoi se va reseta şi se vor iniţializa discurile (ZeroCD şi cititorul miniSD). Trebuie să daţi ''sudo rmmod option'' şi ''sudo modprobe option'', în pereche, de două ori. Prima dată, va iniţializa corect două divaisuri ''/dev/ttyUSB[0..1]'', dar modemul nu se va înregistra în baza de date HW a Xandrosului (poate pentru că nu apare nici un reset pe USB). A doua oară se va înregistra şi va fi văzut de aplicaţia Xandros. S-ar putea ca dacă folosiţi wvdial sau KPPP să nu trebuiască să încărcaţi modulul ''option'' decât o singură dată.

Aceste modemuri sunt controlate de modulul ''option'' din kernel, care înglobează atât codul de software switch (între ZeroCD şi USB serial modem) cât şi cod specific USB serial, puţin diferit de cel al modulului generic USB serial. Aveţi grijă să îl compilaţi ca modul!
Dacă nu doriţi să folosiţi modulul ''option'', puteţi opta pentru a face switchul prin programul [http://www.draisberghof.de/usb_modeswitch usb_modeswitch] sau huaweiAktBbo (Google please), iar apoi să încărcaţi modulul ''usbserial'' cu parametrii ''vendor=0x12d1 product=0x1003''. Atenţie la opţiunile modulului ''usbserial'' la compilare, altfel poate să nu accepte aceşti parametri.

== Analog Gateway ==
=== Topex [http://www.topex.ro/ro/products/_mobilink_-_analog_gsm_gateway MobiLink] ===
[[Imagine:Mobilink.jpeg]]

Pentru cei interesati in a trimite SMS-uri de pe o masina Linux conectata la un premicell autohton, pot incerca combinatia [http://www.topex.ro/ro/products/_mobilink_-_analog_gsm_gateway MobiLink - Analog GSM Gateway] si [http://www.gnokii.org gnokii]. Echipamentul se conecteaza pe portul serial cu un cablu RS-232 (RJ45 la DB9). Fisierul de configurare gnokiirc este:

''[global]''
port = /dev/ttyS0
model = AT
initlength = default
use_locking = yes
serial_baudrate = 19200
handshake = hardware
smsc_timeout = 10
connection = serial
''[logging]''
debug = off
rlpdebug = off
xdebug = off

Iar mesajul se trimite cu:
echo "Test." | gnokii --sendsms 07xxxxxxxx
=== Nokia 22 ===
[[Imagine:nokia_22_pabx.jpg]]

Acelasi lucru puteti face folosind mai vechiul premicell [http://www.nokia.co.uk/A4252331 Nokia 22]. Conectarea la calculator se face cu acelasi cablu RS-232 (DB9) iar fisierul de configurare gnokiirc este acelasi:

''[global]''
port = /dev/ttyS0
model = AT
initlength = default
use_locking = yes
serial_baudrate = 9600
handshake = hardware
smsc_timeout = 10
connection = serial
''[logging]''
debug = off
rlpdebug = off
xdebug = off

Atentie la "serial_baudrate"! Desi documentatia producatorului specifica [http://europe.nokia.com/A4164044?url=http://nds1.nokia.com/phones/files/guides/22_Operators_Guide_en.pdf V24 interface with auto baud rate], la valoarea maxima de 19600 bps echipamentul se comporta aleator. Folositi 9600 bps chiar daca aveti un cablu serial scurt (< 15 metri).
=== RIM [http://na.blackberry.com/eng/devices/device-detail.jsp?navId=H0,C201,P403 BlackBerry 8800] ===
[[Imagine:blackberry-8800.jpg]]

Un smartphone de unii iubit, de altii hulit. L-ati cumparat si nu-l mai puteti returna? V-ati dat seama prea tarziu ca nu implemeteaza complet protocolul IMAP? Vreti totusi sa-l integrati cu mail-ul firmei dar nu aveti servere Exchange/Lotus? Iata peripetiile prin care veti trece incercand sa configurati un cont IMAPS in reteaua Orange:

1) Pe serverul firmei, blocati temporar clasa 216.9.253.0/24 si porturile POP3, IMAP
iptables -I INPUT -s 216.9.253.0/24 -p tcp -m multiport --ports 110,143 -j DROP
2) Asigurati-va ca aceasta clasa se poate conecta la portul IMAPS:
iptables -I INPUT 2 -s 216.9.253.0/24 -p tcp --dport 993 -j ACCEPT
3) Click pe "Setup new account" la [http://blackberry.orange.ro/ http://blackberry.orange.ro/] apoi introduceti adresa de email si parola contului IMAP

4) Daca totul a mers bine, mergeti pe "Edit" -> "Advanced settings" pentru a verifica setarile

5) Daca setarile sunt corecte (nume server, port 993, SSL), adaugati datele care lipsesc in tab-ul "General settings"

6) In cazul in care procedura "prietenoasa" se impotmoleste pe undeva, reluati de la pasul 3) avand grija sa specificati "I will provide the settings to add this email account."

7) In ecranul "Account type" alegeti "This is my work email account."

8) Ignorati optiunea "Automatically detect my Microsoft® Outlook™ or Outlook Express™ settings" si alegeti "I will provide the settings to add this email account."

9) Completati campurile "User name", "Password", "Email Server" si "Email Address" si reluati pasul 5)

Desi se pare ca "vrajitorul" incearca crearea unui cont in ordinea corecta (IMAPS->IMAP->POP3), acolo unde pe acelasi server exista atat cont POP3 cat si IMAP, si acolo unde sunt deschise porturile 143 si 993, uneori o da in bara. Filtrele 1) si 2) sunt menite pentru a aduce aplicatia RIM acolo unde aveti nevoie. Inlaturati-le odata ce setup-ul s-a terminat cu succes. Nu uitati sa trimiteti schimbarile efectuate dispozitivului mobil ("Service books" -> "Send Service Books").

In acest mod, configurarea BlackBerry pentru accesul securizat la un server IMAP e completa. Partea buna este ca beneficiati de cateva din avantejele protocolului (flag-urile \Seen \Answered \Flagged \Deleted \Draft) si ca puteti uita desktop-ul (si clientul de mail) pornit la firma. Partea proasta este ca nu veti primi si structura de foldere cu header-ele mesajelor continute ci doar pe cele noi la un interval de 15 minute. Ca workaround, puteti descarca cu dispozitivul mobil un MUA full IMAP aware ([http://www.logicprobe.org/proj/logicmail LogicMail for BlackBerry]) de la [http://logicmail.sourceforge.net/ota/0.3.2/BB41/LogicMail.jad http://logicmail.sourceforge.net/ota/0.3.2/BB41/LogicMail.jad].

Cărţi şi reviste

2009-11-14T14:54:36Z

Serghei: Anularea modificării 5393 făcute de 200.196.162.234 (discuţie)

Încercăm să ținem aici o listă de cărți de Linux cât mai reprezentative, și care au fost publicate sub o
licență asemănătoare în scop cu licențele folosite în lumea Free/Open Source Software. Includem în
listă și cărți distribuite gratuit direct de autor. Nu excludem nici industia autohtonă de cărți care
joacă un rol major în promovarea software-ului liber în România.

==Cărți romanesti==
* [http://lsk.sns.ro/ Linux Starters Kit] - carte cu CD, ghid pentru începători.
* [http://www.polirom.ro/catalog/listare(01,,,,,24,data_introducere,DESC).html Colectia Linux la editura Polirom]

==Cărți traduse==
* [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Slackware Linux Essentials]
* [http://tille.garrels.be/training/tldp/ITL-Romanian.pdf]

==Administrare sistem==

===Linux Kernel in a Nutshell===
* Autor: Greg Kroah-Hartman
* Editura: O'Reilly
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]
* Homepage: http://www.kroah.com/lkn/
* Descriere: Scrisă de unul din developerii principali ai kernelului Linux, cartea prezintă etapele de configurare și instalare a unui kernel Linux. Se adresează tuturor utilizatorilor Linux și în special sysadminilor pentru care cunoștințele de configurare și instalare a kernelului au devenit o necesitate. Cartea nu intră în detalii de programare, și necesită un nivel minim de cunoștințe de utilizare a liniei de comandă (shell). Cartea descrie versiunea 2.6.18 a kernelului și este disponibilă în format PDF sau DocBook.

===Linux Network Administrator's Guide===
* Autori: Olaf Kirch, Terry Dawson
* Editura: O'Reilly
* Licență: [Linux Documentation Project Copying License http://tldp.org/LDP-COPYRIGHT.html]
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/linag2/book/index.html
* Descriere: Aceasta este o carte de referință pentru administrarea de rețea în Linux. Cartea se adresează atât utilizatorilor avansați, cât și celor începători. Inițial, a fost scrisă sub forma unui tutorial în cadrul Linux Documentation Project, pentru a fi preluată apoi și publicată de O’Reilly. De aici și licență de distribuție liberă a cărții.

===The Linux Cookbook: Tips and Techniques for Everyday Use===
* Autor: Michael Stutz
* Editura: No Starch Press
* Licență: Distribuită de autor
* Homepage: http://dsl.org/cookbook/cookbook_toc.html
* Descriere: Un adevărat Unix geek face totul din linia de comandă. De ce ar folosi un mouse și o interfață grafică când are mai mult control folosind tastatura și o serie de comenzi magice. Dacă frazele de mai sus vă scandaliezează, vă sugerăm să instalați Ubuntu. Altfel, această carte este pentru dumneavoastră. Format HTML, sub forma unei cărți de bucate!

===Linux from Scratch===
* Autor: Gerard Beekmans
* Editura: Clearly Open
* Licență: [http://www.linuxfromscratch.org/lfs/view/stable/prologue/legalnotice.html Distribuită de autor]
* Homepage: http://www.linuxfromscratch.org
* Descriere: Este una din acele cărți rare care au reușit să genereze un cult. Membrii cultului se ocupă cu construcția sistemelor Linux după cum îi taie pe ei capul. Tot codul este compilat din sursă, iar indivizii specifică unde, cum și de ce un anume program este instalat în sistem. Este o carte pentru cei care vor în primul rând să învețe în cel mai mic detaliu cum funcționează un sistem Linux. Format HTML.

==Programare==

===Linux Device Drivers, Third Edition===
* Autori: Jonathan Corbet, Alessandro Rubini, Greg Kroah-Hartman.
* Editura: O'Reilly
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0/ Creative Commons Attribution-ShareAlike 2.0 license]
* Homepage: http://lwn.net/Kernel/LDD3/
* Descriere: Aceasta este cartea de referință pentru cei care vor să se implice în dezvoltarea de software pentru kernelul Linux. Parcurgerea cărții necesită cunoștințe de programare în limbajul C și cunoștințe de UNIX system calls. Cartea descrie implementarea unui număr de module kernel, codul pentru aceste exemple este disponibil pe site la O'Reilly la http://examples.oreilly.com/linuxdrive3/ . Textul cărții este diponibil în format PDF.

===Advanced Linux Programming===
* Autori: Mark Mitchell, Jeffrey Oldham, Alex Samuel (CodeSourcery LLC)
* Editura: New Riders Publishing
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/ Open Publication License], Version 1, no options exercised
* Homepage: http://www.advancedlinuxprogramming.com/
* Descriere: Cartea detaliază cele mai importante concepte de programare pentru Linux. Se pune exclusiv accentul pe programarea în limbaj C sau C++. Cartea se adresează programatorilor experimentați care fie folosesc deja Linux drept platformă de programare, fie efectuează o tranziție spre Linux de pe alt tip de sistem de operare. Format PDF.

===Thinking in C++ 2nd Edition===
* Autor: Bruce Eckel
* Licență: Distribuită de autor
* Homepage: http://www.mindview.net/Books/TICPP/ThinkingInCPP2e.html
* Descriere: Aceasta pare a fi una din cărțile favorite pentru învățarea limbajului C++. Scrisă ca un tutorial cu o mulțime de exemple, cartea începe cu o trecere în revistă a principiilor programării orientate pe obiecte, pentru a trece apoi la explicarea pedagogică a tuturor aspectelor limbajului, de la clase și inheritance până la exception handling și templates. Format PDF și HTML, două volume.

===Java Application Development on Linux===
* Autori: Carl Albing, Michael Schwarz
* Editura: Prentice Hall.
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.
* Licență: (din prefață) We hope this book will be one of those you use on the Web and buy on paper.
We don't know about you, but we like to use Web books for reference, but for reading, we like books...
We hope that open publishing will be the new model.
* Homepage: http://www.javalinuxbook.com/
* Descriere: Linux este platforma de dezvoltare Java cu cea mai mare dinamică de creștere, deoarece
salvează o grămadă de bani, atât ca platformă de dezvoltare cât și ca platformă de distribuire. O serie de
probleme specifice platformei sunt detaliate în această carte. Cititorul învață printre altele cum să folosească
GNU Compiler for Java (gcj), Ant, NetBeans IDE, IBM's Eclipse Java IDE, JUnit, și SunONE Studio,
tehnologii de genul JDBC și JSP, cum să adauge o interfață grafică unui produs folosind
Sun's Abstract Window Toolkit (AWT) și IBM's SWT, etc.

===GNU Bash Reference Manual===
* Autori: Chet Ramey, Brian Fox, Brian Gough
* Editura: Network Theory Ltd
* Licență: GNU Free Documentation License
* Homepage: http://www.network-theory.co.uk/docs/bashref/
* Descriere: O carte de referință de GNU Bash scrisă de developerii originali ai programului. GNU Bash este o implementare completă a specificației POSIX.2 Bourne shell (/bin/sh), cu o serie de facilități împrumutate din C-shell (csh) și Korn shell (ksh).

===C++ GUI Programming with Qt 3===
* Autori: Jasmin Blanchette, Mark Summerfield.
* Editura: Prentice Hall.
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131240722&rl=1
* Descriere: "...nu numai cea mai bună carte de Qt pe care am văzut-o, dar și cea mai bună carte care prezintă un framework de programare" spune Matthias Ettrich, Trolltech's lead developer, fondatorul proiectului KDE. La care noi nu putem decât să adăugăm că un download în format PDF se găsește la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/downloads/0131423436_pdf.zip iar sursele pentru exemple la http://www.phptr.com/content/images/0131423436/sourcecode/0131423436_rtf.zip .

===GTK+/Gnome Application Development===
* Autori: Havoc Pennington
* Editura: New Riders Publishing
* Licență: [http://www.opencontent.org/openpub/announce.shtml Open Publication License] fără opțiunile A și B astfel încât să poată fi inclusă în documentația oficială gnu.org
* Homepage: http://developer.gnome.org/doc/GGAD/
* Descriere: O carte de Gnome development pentru programatori intermediari/avansați. Deși de la momentul scrierii până acum majoritatea interfețelor s-au schimbat în Gnome, conceptele au rămas aceleași. După cum spune și autorul (http://ometer.com/books.html), dacă vrei să pui un simplu buton pe ecran atunci mai bine consulți un tutorial.

===Version Control with Subversion===
* Autori: Ben Collins-Sussman, Brian W. Fitzpatrick, C. Michael Pilato
* Editura: O'Reilly
* Licență: [http://creativecommons.org/licenses/by/2.0/ Creative Commons Attribution 2.0 license]
* Homepage: http://svnbook.red-bean.com/
* Descriere: Cartea descrie sistemul de source control Subversion care este destinat a înlocui bătrânul CVS. O introducere a sistemului este urmată de un tur al capabilităților acestuia. Capitolele care urmează intră în detalii avansate de utilizare precum branching și administrare de sistem. Dacă nu ați mai folosit un sistem de source control, cartea vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie. Dacă sunteți un veteran al unui alt sistem source control, cartea vă va fi de ajutor în migrarea spre Subversion. Format HTML, PDF, DocBook.

===Cross-Platform GUI Programming with wxWidgets===
* Autori: Julian Smart, Kevin Hock, Stefan Csomor.
* Editura: Prentice Hall.
* Seria: Bruce Perens' Open Source Series.
* Licență: [http://www.informit.com/content/downloads/perens/opencontent_org.html Open Publication License]
* Homepage: http://www.phptr.com/bookstore/product.asp?isbn=0131473816&rl=1
* Descriere: wxWidgets este o bibliotecă open source pentru aplicații GUI care rulează sub Linux, Unix, Mac OS X și Window$. Biblioteca furnizează un API unic pentru toate aceste platforme, scopul ei fiind de a ușura munca de portare de pe o platformă pe alta. Autorii cărții sunt toți developeri ai bibliotecii. Download în format PDF la http://www.phptr.com/content/images/0131473816/downloads/0131473816_book.pdf .

==Sisteme de documentare==

===DocBook: The Definitive Guide===
* Autori: Norman Walsh, Leonard Muellner
* Editura: O'Reilly
* Licență: [http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/rights.html Distribuită de autor].
* Homepage: http://www.oreilly.com/catalog/docbook/chapter/book/docbook.html
* Descriere: Aceasta este documentația oficială a proiectului [http://www.docbook.org DocBook]. DocBook este un format de Document Type Definition (DTD) bazat pe SGML și XML. A fost dezvoltat pentru documentație tehnică și este folosit în momentul de față de un număr de companii din domeniul calculatoarelor pentru operațiile de documentare. De asemenea, un număr de grupuri Open Source printre care și Linux Documentation Project (LDP) folosesc acest sistem. Cartea este disponibilă în format HTML, Micro$oft Help și ...DocBook la [http://www.oasis-open.org/docbook/documentation/reference/ OASIS].

===TeX for the Impatient===
* Autor: Paul W. Abrahams
* Editura: Addison Wesley Publishing Company
* Licență: GNU Free Documentation License
* Homepage: http://savannah.gnu.org/projects/teximpatient
* Descriere: Cartea este of referință rapidă și practică a limbajului TeX, fiecare concept și fiecare comandă sunt explicate separat cu o mulțime de exemple. Este, dacă vreți, o versiune mult prescurtată și foarte la obiect a cărții originale a lui Donald Ervin Knuth, [http://www.ctan.org/tex-archive/systems/knuth/tex/texbook.tex The TeXbook]. Download în format PDF la [http://tug.ctan.org/tex-archive/info/impatient/book.pdf CTAN].

===Making TeX Work===
* Autor: Norman Walsh
* Editura: O'Reilly
* Licență: GNU Free Documentation License, Version 1.1 or any later
* Homepage: http://makingtexwork.sourceforge.net/mtw/
* Descriere: TeX este un sistem foarte puternic de creare de documente de calitate tipografică profesională. Este folosit în special în domeniile științifice. TeX este descris în multe cărți, acesta fiind una din puținele care descrie instalarea și utilizarea programele folosite în crearea documentelor. Format HTML.

Distribuţii bazate pe RedHat

2009-11-09T16:00:15Z

2008-07-09T20:49:52Z

Serghei: /* Încărcare automată */

GNU/Linux este un sistem de operare deosebit de versatil. E un lucru foarte bun, desigur, dar ca orice lucru foarte bun, are şi părţile lui neplăcute. În cazul nostru este vorba de apariţia unei adevarate "babilonii" de [[distribuţii]], care fac aceleaşi lucruri (de exemplu setarea interfeţei de reţea) în fel şi chip, făcând viaţa administratorilor de sisteme un infern. O să încercăm aici să echivalăm (pe cât este posibil) comenzile necesare pentru configurarea diverselor sisteme bazate pe Linux.

== Documentaţie ==
=== Generală ===
==== Debian ====
Cel mai important este [http://www.debian.org/doc/manuals/reference/ manualul de referinţă] ce poate fi instalat şi ca pachet (debian-reference). Pentru instalare a se vedea [http://www.debian.org/releases/stable/installmanual manualul de instalare] şi [http://www.debian.org/releases/stable/releasenotes notele de lansare] pentru versiunea respectivă. Acestea din urmă sunt foarte importante în cazul unei actualizări de la o versiune la alta.

==== Slackware / Bluewhite64 ====

Manualul de referinta este [http://www.slackbook.org/html/index.html Slackware Linux Essentials] cu [http://www.slackware.com.ro/carte/cine-ce.txt traducerea] lui in limba romana pe site-ul [http://www.slackware.com.ro/carte/index.html Comunitatii Slackware Linux din Romania] (versiunea PDF la [http://www.slackware.com.ro/carte/SlackwareLinuxEssentials2.pdf]).

=== În funcţie de pachet/program ===
==== Debian ====
Documentaţia fiecărui pachet poate fi găsită în /usr/share/doc/nume_pachet. Începeţi cu README.Debian care în general va conţine informaţii specifice Debian. Anumite programe cu documentaţie foarte mare vor avea documentaţia într-un pachet separat cu denumire pachet-doc (ex. postfix-doc). '''Notă:''' din motive de licenţe anumite documentaţii sunt disponibile doar în non-free.

Orice program din Debian are o pagină de manual (man). Există pagini (în secţiunea 5) şi pentru fişierele de configurare specifice: interfaces, sources.list, apt.conf, apt_preferences, ...
==== Slackware / Bluewhite64 ====
Documentatia specifica pachetelor se afla pe calea /usr/doc/nume_pachet iar paginile de manual pe /usr/man. Modificati MANPATH in /etc/profile daca instalati compiland surse de pachete pe cai mai neobisnuite (''configure --with-prefix=/usr/local/nume_pachet)''. Exemplu:
export MANPATH=/usr/local/man:/usr/man:/usr/X11R6/man:/usr/local/squid/man

==[[gestionar de pachete|Manager-ul de pachete]]==
=== Sistemul de management ===
==== Debian ====
Pentru gestionarea pachetelor este folosit sistemul APT (Advanced Package Tool) prin intermediul a diferite interfeţe. APT poate fi folosit pentru instalarea pachetelor din aproape orice sursa (http/ftp, unitati externe, pseudo-arhive locale) dacă aceasta a fost configurată corect in /etc/apt/sources.list. Dependenţele sunt instalate automat. În versiunea stabilă curentă (4.0 etch) doar aptitude instalează şi pachetele recomandate, dar în versiunea următoare aceasta va fi setarea implicită pentru APT. Pachetele recomandate de un alt pachet sunt considerate necesare în toate instalarile normale. Diverse configurări pentru sistemul APT se pot face în /etc/apt/apt.conf. Pentru utilizatorii care doresc instalarea unor pachete din versiunea testare sau instabil sau din surse alternative este util si fisierul /etc/apt/preferences unde se pot configura preferinţe pentru versiuni, surse, sau chiar pachete individuale.

Pentru utilizare normală se recomanda ''aptitude'', deşi multă lume încă foloseşte apt-get. Acest program poate fi folosit direct în linie de comandă sau, dacă este pornit fara nici o opţiune, în mod interactiv. Interfaţa a fost inspirată după mutt. În partea de sus sunt afişate pachetele pe categorii iar în partea de jos descrierea pachetului selectat. Cu Enter se pot obţine informaţii şi mai detaliate, inclusiv ce pachete depind de acest pachet. Cu + se marchează un pachet pentru instalare (install), cu - pentru dezinstalare (remove) iar cu _ spre dezinstalare şi ştergere fisiere de configurare (purge). u (update) actualizează lista de pachete iar U (dist-upgrade) pregăteşte o actualizare a tuturor pachetelor ce pot fi actualizate. în linie de comandă mai există şi acţiunea „upgrade” care nu va actualiza pachete dacă este necesară instalarea sau dezinstalarea altor pachete. Cu tasta g (de la „go”) se poate vedea un sumar al acţiunilor ce vor fi efectuate. în acest moment se pot face modificări sau renunţa cu tasta q. Un al doilea g va efectua modificările cerute. Acţiunile se pot executa şi din meniu, care este accesibil cu Ctrl-t (sau F10). aptitude are un avantaj major faţă de toate celelalte programe, deoarece ştie dacă un pachet a fost instalat doar ca dependenţă pentru un alt pachet (ex. gaim-data depinde de gaim). Dacă toate pachetele de care depinde acel pachet au fost dezinstalate atunci şi acel pachet va fi dezinstalate automat. Dacă totuşi doriţi să păstraţi acel pachet puteţi oricănd să îl marcaţi ca şi instalat manual cu m. Pentru marcare ca instalat automat se foloseşte M. Aceasta este o metodă foarte bună de a scăpa de pachete inutile.

Alte programe de nivel superior utilizate frecvent sunt apt-get (doar linie de comanda) şi synaptic (grafic).

Instalarea directă a unui singur pachet fără dependenţe se poate face cu dpkg. Pentru instalarea pachetelor pentru care exista surse (repository) se recomanda folosirea APT care va transmite toate comenzile necesare pentru dpkg. Pachetele Debian au extensia .deb şi sunt de fapt o arhivă de tip ''ar''.

==== Gentoo ====
Sistemul de management al pachetelor se numeşte [http://en.wikipedia.org/wiki/Portage_(software) portage]. Este inspirat din ''ports'', întâlnit la sistemele de operare BSD-like. Deosebirea majoră faţă de alte managere este că aplicaţiile sunt instalate în general din surse şi nu din binare. Acest lucru permite un control riguros al capabilităţilor dorite de la aplicaţiile instalate, prin folosirea variabilei ''USE''.
Un exemplu destul de comun este eliminarea dependenţelor nedorite faţă de pachete care nu ne sunt necesare. Să luăm cazul postfix (un server SMTP). Acest server are posibilitatea să folosească MySQL pentru tabelele de lookup. Să presupunem că nu ne interesează această capabilitate (sau dimpotrivă, ne interesează). În primul caz vom executa "USE=-mysql emerge postfix", în cel de-al doilea "USE=mysql emerge postfix". Managerul de pachete se va adapta şi ne va genera un postfix care '''nu''' are ca dependenţă biblioteca ''libmysqlclient'' (în primul caz), fie se va asigura că în sistem există '''şi''' ''libmysqlclient''.
Cum rezolvă un astfel de caz un manager de pachete care foloseşte pachete gata compilate? Ar fi vreo patru cazuri:
* 1) nu ne oferă deloc opţiunea de MySQL (şi atunci trebuie compilat manual)
* 2) ne obligă să avem suport pentru MySQL, chiar dacă nu avem nevoie de el
* 3) sunt furnizate pachete care să acopere toate cazurile posibile (foarte greu de aplicat în cazul în care există multe opţiuni posibile)
* 4) poate avem norocul ca aplicaţia noastră să fie ''plug-abilă'' şi atunci managerul de pachete ne va furniza pachete separate cu fiecare plugin în parte (cum este de exemplu PHP)

Criticii spun că acest sistem de management al pachetelor este foarte lent (ceea ce e şi normal, având în vedere că se compilează fiecare pachet în parte).

==== RedHat ====
Programul low-level cu care se face managementul pachetelor la RedHat / CentOS / Fedora este numit '''rpm'''. Acesta permite instalarea, ştergerea, actualizarea şi interogarea pachetelor (instalate sau nu) asupra informaţiilor despre acestea. Aceste informaţii se referă între altele la nume (evident :) ), data şi locul unde a fost creat pachetul, spaţiul ocupat, packager, vendor, sursa originală, licenţă, o descriere sumară şi una completă, lista completă a resurselor adaugate in sistem la instalare (''provides''), a celor necesare pt funcţionare (''requires''), a fişierelor care vor fi adăugate sistemului şi arhitectura de procesor pe care lucrează. Documentaţia şi fişierele de configurare sînt specificate separat şi pot fi accesate direct utilizînd parametri specifici. Toate fisierele sînt însoţite de o sumă de control (MD5) şi atribute precum proprietar, drepturi de acces şi data creării, ceea ce facilitează verificările de securitate şi detectarea alterărilor. In plus la instalare/dezinstalare/upgrade fişierele de configurare pot fi manipulate diferit atunci cînd se detectează că au fost modificate de către utilizator, evitîndu-se astfel suprascrierea accidentală.

In Redhat Enterprise pînă la versiunea 4 inclusiv, managementul high-level al pachetelor se face cu utilitarul up2date (care are şi un frate grafic, bazat pe Gnome). Acest utilitar este conceput să acceseze reţeaua RHN (RedHat Network) prin care RedHat distribuie informaţii către clienţii săi. In Centos si Fedora, precum şi în Redhat Enterprise Linux incepind cu versiunea 5.0, managementul high-level (in mod text) se face cu '''yum''', a cărui denumire vine de la Yellow Dog Updater, Modified. Pentru mai multe informaţii, recomandăm pagina originară a proiectului, [http://linux.duke.edu/projects/yum/].
''yum'' are următoarele funcţii de bază:
* listare pachete (instalate / disponibile în repositories) (comanda ''list'')
* afişarea informaţiilor despre unul sau mai multe pachete (comanda ''info'')
* afişarea informaţiilor referitoare la dependenţe (''requires'', ''provides'', ''whatprovides'', ''deplist'')
* căutarea unui pachet sau a unui cuvint in descrierea pachetelor şi a elementelor oferite de pachete (asa numitele ''provides'') (comanda ''search'')
* instalarea unuia sau mai multor pachete şi a tuturor dependenţelor sale/lor, inclusiv prin specificarea unui element oferit de către pachet fără a fi necesară cunoaşterea în avans a numelui pachetului. Spre pildă se poate cere instalarea unei anumite biblioteci sau a unui program doar prin specificarea numelui fişierului respectiv, fără a fi nevoie să ştim din ce pachet face parte (comenzile ''install'' şi ''localinstall'')
* instalarea/actualizarea/dezinstalarea unui set de pachete grupate într-o unitate funcţională (''groupinstall'', ''groupupdate'', ''grouperase''). De exemplu ''yum groupinstall XFCE'' va aduce si instala toate pachetele necesare funcţionarii window-managerului XFCE
* ştergerea unuia sau mai multor pachete simultan cu a tuturor pachetelor care depind de el[e] (comanda ''delete'')
* upgradarea unuia sau mai multor pachete (comenzile ''update'' şi ''localupdate'')
Verificarea sumei de control şi a semnăturii pachetelor se fac automat, în afara cazului că această ultimă verificare este explicit dezactivată.

Pentru yum au fost scrise numeroase [http://wiki.linux.duke.edu/YumPlugins plugin-uri] care permit diverse operaţii suplimentare, precum:
* alocarea de priorităţi diferitelor repository-uri: atunci cind există surse multiple de unde poate fi adus un pachet, cele provenite din repository-uri cu prioritate mai mare fiind preferate (priorities)
* protejarea pachetelor provenite din distribuţie: nu se permite înlocuirea lor de către pachete cu acelaşi nume provenite din alte repo (protectbase)
* alegerea repository-ului de unde se face cel mai rapid download (fastestmirror)
* yum-merge-conf, plugin care permite contopirea fişierelor de configurare existente cu cele nou instalate (.rpm{save /new}); se poate face diff între fisiere, alegerea unei anume versiuni sau lansarea unui shell pentru modificari mai ample
* installonlyn - limitează numărul maxim de kernele care pot coexista la un moment dat la ''n''; implicit se păstrează cele mai recente două versiuni
* yum-changelog - permite vizualizarea Changelog-ului înainte/după update
* yum-plugin-kmdl - încearcă să menţină sincronizarea între pachetele kernel şi modulele de kernel suplimentare instalate din alte repo
* yum-protect-packages protejează de suprascriere anumite pachete importante. Implicit este vorba despre rpm, python, yum, glibc dar se pot adăuga şi altele
* yum-security filtrează pachetele, alegînd şi instalînd doar cele marcate ca fiind update-uri care rezolvă probleme de securitate. Scopul este limitarea numărului de modificări la doar cele esenţiale, pentru a evita astfel eventuale probleme şi instabilităţi

Pentru cei care preferă metode grafice de administrare există
* system-config-packages (cunoscut si ca ''pirut'' -- se pronunţa ca şi ''pirate'' - în RHEL5, Centos 5 şi versiunile noi de Fedora) -- inclus în distribuţie
* [http://sourceforge.net/projects/kyum kyum] -- disponibil în [http://fedoraproject.org/wiki/EPEL Fedora EPEL] pt RHEL 5/ Centos 5 şi în Fedora Everything
* [http://www.centos.org/docs/4/html/yumex/ yumex] -- disponibil în [http://wiki.centos.org/Repositories Centos Extras] pentru RHEL 4 / Centos 4, [http://fedoraproject.org/wiki/EPEL Fedora EPEL] pt RHEL 5/ Centos 5 şi respectiv în Fedora Everything

Menţinerea permanentă de către ''rpm'' a unei baze de date (în format BerkeleyDB) cu informaţii complete asupra pachetelor instalate face ca managementul să fie foarte eficient. ''yum'' este scris în cea mai mare parte în python, ceea ce ii oferă o mare flexibilitate, dar pînă de curînd viteza cu care se rezolvau dependenţele nu era punctul lui forte (punctul forte era funcţionarea în arhitecturi multi-lib aka mixte 32/64 de biţi). ''Depsolverul'' a fost însă rescris iar viteza sa actuală a devenit cu mult mai bună decît era in trecut.

==== Slackware / Bluewhite64 ====
Pachetele Slackware / Bluewhite64 cuprind aplicaţii binare arhivate tar şi compresate gzip. Ele au extensia .tgz şi se manipulează cu:
* 1) ''pkgtool'' - este un program bazat pe meniuri dialog cu o interfaţă intuitivă care permite instalarea, dezinstalarea sau listarea fişierelor unui pachet, precum şi vizualizarea unei scurte descrieri a acestuia
* 2) ''installpkg'' - utilitar în linie de comandă care permite instalarea pachetelor noi. Apelat fără nici o opţiune, un pachet instalat anterior va fi '''suprascris fără atenţionare'''. Opţiunea ''-warn'' vine în ajutor listând fişierele care urmează a fi suprascrise, corespunzator cu pachetul respectiv.
* 3) ''upgradepkg'' - asemănător lui ''installpkg'' cu diferenţa că dezinstalează mai întâi pachetul vechi după care îl instalează pe cel nou
* 4) ''explodepkg'' - extrage conţinutul unui pachet în directorul curent. Este echivalent cu tar -zxf ''nume_pachet'' şi este util pentru examinarea fişierelor înainte de instalare
* 5) ''makepkg'' - împachetează conţinutul directorului curent în format .tgz
* 6) ''rpm2tgz'' şi ''rpm2targz'' - utile pentru transformarea pachetelor RPM în pachete native .tgz. Aceste comenzi, dacă sunt combinate cu ''explode'', aduc informaţii despre fişierele conţinute în pachetul RPM

Utilitarele folosesc o bază de date cu înregistrări text pe calea /var/log/packages (pentru pachete instalate) sau /var/log/removed_packages (pentru cele dezinstalate).

Ce e bine să ştiţi:

* 1) Instalarea pachetelor '''se face orb''', fără a se ţine seama de dependenţe şi versiuni de biblioteci. Folosiţi doar pachetele corespunzatoare distributiei! Versiunea o puteţi afla cu:
cat /etc/slackware-version
cat /etc/bluewhite64-version
* 2) Actualizarea pachetelor presupune reinstalarea acestora, '''nu şi a bibliotecilor de care depind'''.
* 3) Folosiţi ''-warn'' înainte de instalare sau ''--dry-run'' înainte de actualizare. Faceţi backup mai ales pachetelor venite pe distribuţii vechi, care se găsesc mai greu azi.

Mai multe informaţii găsiţi la [http://www.slackware.com.ro/carte/package-management-package-utilities.html http://www.slackware.com.ro/carte/package-management-package-utilities.html].

=== Repository ===

O distribuţie vine în general cu o colecţie destul de largă de aplicaţii, care pot fi furnizate pe suport CD (odată cu distribuţia), ''repository-uri'' oficiale şi ''repository-uri'' de la terţe persoane (aşa numitele 3-rd party). În cele mai multe cazuri ''repository-urile'' aflate în Internet sunt disponibile şi pe mirror-uri locale (pentru un acces mai rapid la ele). Majoritatea distribuţiilor permit alegerea explicită a mirror-ului de unde vrem să se descarce pachetele când instalăm vre-un program.

==== Debian ====

Arhiva Debian conţine în orice moment 4 versiuni Debian:

* 1)''unstable'' conţine pachetele considerate bune pentru următoarea distribuţie. Dacă nu sunt raportate probleme majore în decurs de 10 zile (sau nu au probleme de dependenţe) acestea vor migra automat în ''testing''. ''unstable'' nu este recomandat decât experţilor, dar conţine cele mai noi pachete.
* 2) ''testing'' este viitoarea versiune stabilă. Acesta porneşte ca o copie a versiunii stabile şi evoluează pe măsură ce pachete mai noi migrează din ''unstable''. Deşi are suport de securitate nu este recomandat pentru producţie (decât eventual ca desktop) deoarece poate avea probleme de stabilitate şi necesită mai mult efort în administrare/actualizare.
* 3) ''stable'' este versiunea stabilă curentă. Aceasta are suport de securitate (prin intermediul arhivei dedicate de securitate) şi este recomandată pentru sistemele de producţie. O versiune stabilă este lansată o dată la aproximativ 1.5 ani şi nu va primi decăt actualizări de securitate sau pentru probleme foarte serioase (din arhiva ''proposed-updates'' sau din arhiva principala la „point-release” (r1, r2, ...). Din acest motiv nu va conţine cele mai noi versiuni de programe. Pentru acele pachete care necesită actualizări frecvente (ex. definiţii pentru programe antivirus) este folosită arhiva ''volatile''.
* 4) ''oldstable'' conţine versiunea stabilă precedentă. Aceasta are suport de securitate încă un an după lansarea noii versiuni stabile. Totuşi se recomandă actualizarea la versiunea stabilă. Debian suportă actualizări între versiuni prin sistemul APT (fără reinstalare).

Cele patru versiuni au nume de cod ce pot fi folosite şi în fişierele de configurare. În acest moment (Dec. 2007) oldstable este ''sarge'', stable este ''etch'' iar testing este ''lenny''. Numele sunt inspirate după personaje din fimul Toy Story. unstable este întotdeauna ''sid'', copilul din vecini care strică jucării :)

În anumite cazuri dezvoltatorii Debian vor încărca pachete în ''experimental'' pentru a fi testate de o audienţă mai largă. Aceste pachete nu sunt considerate suficient de bune pentru ''unstable'' aşa că folosiţi cu grijă!

Arhiva Debian este în acelaşi timp împărţită şi în 3 „componente”, după cât de libere sunt pachetele:

* 1) ''main'' conţine doar pachete libere, mai exact a căror licenţă a fost considerată compatibilă cu principiile Debian - [http://www.debian.org/social_contract#guidelines DFSG] (ex. GPL)
* 2) ''contrib'' conţine pachete libere, dar care depind de pachete sau componente mai puţin libere (ex. din non-free).
* 3) ''non-free'' conţine pachete pentru care este permisă redistribuirea de către Debian, dar au alte restricţii care le face incompatibile cu DFSG (ex. nu oferă codul sursă, nu pot fi folosite decât în mediu educaţional, etc.).

Un exemplu de linii de surse /etc/apt/sources.list pentru pachete binare şi pachete sursă pentru versiunea etch, toate trei componentele (main contrib non-free) folosind metoda http pentru a accesa mirror-ul principal din România:

deb <nowiki>http://ftp.ro.debian.org/debian</nowiki> etch main contrib non-free
deb-src <nowiki>http://ftp.ro.debian.org/debian</nowiki> etch main contrib non-free

Arhiva de securitate se poate folosi cu următoarea linie:

deb <nowiki>http://security.debian.org/</nowiki> etch/updates main contrib non-free

Aceasta n-ar trebui să lipsească din nici o instalare Debian stable (testing are propria arhiva de securitate)!

Pentru adaugarea CD/DVD-urilor de tipul celor de instalare (sau imagini ISO montate în mod loop) în sources.list trebuie folosit programul apt-cdrom.

Arhive neoficiale:

* www.backports.org conţine pachete mai noi (din testare) recompilate pentru ''stable''. A se folosi dacă pe un sistem stabil sunt necesare anumite pachete mai noi.
* www.debian-multimedia.org conţine pachete care nu pot fi redistribuite de Debian nici măcar în non-free (ex. mplayer, mencoder, acroread, libdvdcss2, ...)

==== Gentoo ====
La sistemele Gentoo-based există două tipuri de ''repository-uri'':
* 1) tree-ul ''portage'', care conţine informaţii generale (metadata) legate de pachete (cum ar fi [[dependenţe]], patch-uri, locul de unde poate fi descărcat codul sursă, etc)
* 2) ''distfiles'' (care sunt sursele propriu-zise)
Ambele ''repository-uri'' se configurează modificând corespunzător fişierul /etc/make.conf:

SYNC="rsync://rsync.ro.gentoo.org/gentoo-portage"
GENTOO_MIRRORS="http://gentoo.mirrors.lug.ro/gentoo"

==== Centos ====
Se recomanda cu multa caldura (''a se intelege ca este obligatorie'') parcurgerea [http://wiki.centos.org/Repositories documentatiei de aici]

==== Slackware / Bluewhite64 ====

Deoarece [[Slackware|distributia]] nu contine instrumente pentru rezolvarea automata a dependentelor si nu pune la dispozitie un sistem automat pentru descarcarea si instalarea acestora, aplicatii terte vin sa completeze aceste lipsuri. Ele sunt impartite in:

* 1) Instrumente bazate pe repozitorii dar care '''nu''' satisfac dependente (repository-based tools)

[http://slackpkg.sourceforge.net/ ''slackpkg''] - inclus pe al doilea CD al distributiei incepand cu versiunea 9.1, este un instrument automat pentru managementul pachetelor. Poate instala si actualiza pachete prin retea din repozitorii oficiale Slackware.

* 2) Instrumente care satisfac dependente

[http://swaret.sourceforge.net/ ''swaret''] - ca si ''slakpkg'', este o aplicatie care cauta, instaleaza si actualizeaza pachete prin retea. Poate cauta in repozitorii terte cum ar fi [http://www.linuxpackages.net/ LinuxPackages.net] si e capabila sa-si instaleze automat bibliotecile dependente.

[http://software.jaos.org/#slapt-get ''slapt-get''] si versiunea GTK [http://software.jaos.org/#gslapt ''gslapt''] - aplicatie care incearca sa emuleze ''apt-get'' folosind instrumentele native Slackware (''installpkg'', ''upgradepkg'', ''removepkg'').

* 3) Instrumente bazate pe [http://en.wikipedia.org/wiki/Portage_(software) Portage]

[http://portpkg.berlios.de/ ''portpkg''] - este o aplicatie similara cu ''emerge'' pe sistemele [[Gentoo]] - descarca si compileaza sursele unui program, apoi il instaleaza, bazandu-se pe informatiile continute in asa numitele ''ports tree''. In mod traditional, adaugati programe pe un sistem Slackware, fie instaland un pachet gata facut, fie generati codul binar compiland sursele acestora in mod manual. In timp ce prima metoda ar putea sa nu va satisfaca, a doua ofera un deplin control asupra codului rezultat prin aceea ca puteti alege exact optiunile de compilare dorite. ''Portpkg'' este undeva la mijloc: are o interfata asemanatoare cu ''installpkg'' si in acelasi timp, un sistem de scripturi pe care sistemul le foloseste la compilare si care va ofera mai mult control.

=== Sincronizare ===
Unele distribuţii au nevoie de o actualizare periodică a arborelui cu metadate, pentru reîmprospătarea informaţiilor la aplicaţiile nou introduse în ''repository'', update-uri, etc.

==== Debian ====
aptitude update
Uneori această comandă trebuie rulată de mai multe ori consecutiv. În mod interactiv se foloseşte tasta „u” (mic).

==== Gentoo ====
emerge -v --sync

==== RedHat Enterprise >=5, Centos, Fedora ====
Implicit actualizarea metadatelor se face automat la fiecare rulare a lui yum. Se poate forta rularea numai din cache-ul local folosind un parametru specific in linia de comandă.

=== Actualizarea sistemului ===

==== Debian ====
aptitude update && aptitude upgrade
Pentru actualizarea la o versiune nouă Debian sau în cazul în care se foloseşte versiunea testare sau instabil ar putea fi nevoie de „dist-upgrade”.

==== Gentoo ====
emerge -v --sync && emerge -D --newuse world && etc-update
Cu etc-update se corectează eventualele incompatibilităţi în fişierele de configurare între diferitele versiuni ale unui anumit pachet.

==== RedHat Enterprise anterior versiunii 5 ====
up2date -u

==== RedHat Enterprise 5, Centos, Fedora ====
yum update

=== Căutare ===

==== Debian ====
aptitude foloseşte căutare inspirată după mutt. Se poate căuta după numele pachetului (chiar şi parţial) „aptitude search nume_pachet” sau în diverse alte câmpuri, ex. „aptitude search !~i~dfoo” va căuta în descrierea pachetelor care nu sunt instalate. În mod interactiv „/” este folosit pentru căutare şi „l” pentru „limitarea” afişării după criteriile specificate. Cele două se pot combina. dpkg poate afişa pachetele instalate (opţiunea -l), toate sau după nume (doar întreg sau regex). Pentru căutarea pachetului care conţine un anumit fişier sau afişarea fişierelor conţinute într-un pachet se foloseşte apt-file (necesită un „update” înainte de folosire). Pentru fişiere existente în sistem sau pachete deja instalate dpkg (opţiunile -S respectiv -L) va fi mai rapid.

==== Gentoo ====
La căutare se poate folosi doar un fragment din numele programului. De exemplu:
emerge -s postfix
va returna:
* mail-mta/postfix
Latest version available: 2.4.6-r1
Latest version installed: 2.4.6-r1
Size of files: 2,878 kB
Homepage: http://www.postfix.org/
Description: A fast and secure drop-in replacement for sendmail.
License: IPL-1

* sec-policy/selinux-postfix
Latest version available: 20070928
Latest version installed: [ Not Installed ]
Size of files: 415 kB
Homepage: http://www.gentoo.org/proj/en/hardened/selinux/
Description: SELinux policy for postfix
License: GPL-2

* www-apps/postfixadmin
Latest version available: 2.1.0
Latest version installed: [ Not Installed ]
Size of files: 156 kB
Homepage: http://high5.net/postfixadmin/
Description: Postfix Admin is a Web Based Management tool for Postfix [...]
License: MPL-1.1

==== RedHat Enterprise 5, Centos, Fedora ====
Căutarea propriu-zisă se face cu
yum search <regex>
Se pot face căutari după
* numele unui fisier
* numele unui pachet
* un sir de caractere inclus in descrierile pachetelor
* o anume dependentă

De pildă:
$yum search postfix
va returna
postfix.x86_64 : Postfix Mail Transport Agent
pfqueue.i386 : Queue manager for the Postfix/Exim Mail Transport Agents
postfix.i386 : Postfix Mail Transport Agent
tinyca2.noarch : Simple graphical userinterface to manage a small CA
sqlgrey.noarch : Postfix grey-listing policy service
postgrey.noarch : Postfix Greylisting Policy Server
postfix-pflogsumm.x86_64 : A Log Summarizer/Analyzer for the Postfix MTA
pfqueue.x86_64 : Queue manager for the Postfix/Exim Mail Transport Agents
mailgraph.noarch : A RRDtool frontend for Mail statistics
queuegraph-selinux.noarch : A RRDtool frontend for Mail statistics
postfix-pflogsumm.x86_64 : A Log Summarizer/Analyzer for the Postfix MTA
mailgraph.noarch : A RRDtool frontend for Mail statistics
pop-before-smtp.noarch : Watch log for POP/IMAP auth, notify MTA to allow relay
queuegraph.noarch : A RRDtool frontend for Mail statistics
postfix.x86_64 : Postfix Mail Transport Agent
libnss-mysql.x86_64 : NSS library for MySQL
libnss-mysql.i386 : NSS library for MySQL
spamassassin.x86_64 : Spam filter for email which can be invoked from mail delivery agents.

pe cind
$ yum provides MTA
va lista toate pachetele urmare instalarii carora devine disponibil serviciul virtual MTA:
postfix.x86_64 : Postfix Mail Transport Agent
ssmtp.x86_64 : Extremely simple MTA to get mail off the system to a Mailhub
sendmail.x86_64 : A widely used Mail Transport Agent (MTA)
exim.x86_64 : The exim mail transfer agent
sendmail.i386 : A widely used Mail Transport Agent (MTA)
sendmail.x86_64 : A widely used Mail Transport Agent (MTA)
postfix.i386 : Postfix Mail Transport Agent
postfix.x86_64 : Postfix Mail Transport Agent
sendmail.x86_64 : A widely used Mail Transport Agent (MTA)
Daca dorim o anume biblioteca (de pilda libgcc.so) al carei nume il banuim fara a-l sti exact putem folosi:
$ yum provides libgcc\*
livna 100% |=========================| 2.1 kB 00:00
fedora 100% |=========================| 2.1 kB 00:00
updates 100% |=========================| 2.3 kB 00:00
filelists.sqlite.bz2 100% |=========================| 77 kB 00:00
libgcc.i386 : GCC version 4.1 shared support library
libgcc.x86_64 : GCC version 4.1 shared support library
gc.i386 : C++ Garbage Collector
gc.x86_64 : C++ Garbage Collector
openoffice.org-core.x86_64 : Core modules for openoffice.org
openoffice.org-core.x86_64 : Core modules for openoffice.org
gc.i386 : A garbage collector for C and C++
libgcc.i386 : GCC version 4.1 shared support library
libgcc.x86_64 : GCC version 4.1 shared support library
gc.x86_64 : A garbage collector for C and C++
libgcc.i386 : GCC version 4.1 shared support library
AdobeReader_enu.i486 : Adobe Reader for Linux. An application that can view, navigate and print PDF documents.
libgcc.x86_64 : GCC version 4.1 shared support library
Cu ocazia asta am aflat si ca Adobe Reader vine cu propria varianta a bibliotecii libgcc. Ca orice aplicatie comerciala care se respecta, distribuita in format binar si compilata static.

Sufixul x86_64 atrage atenţia ca pachetul respectiv este compilat pentru arhitecturi pe 64 de biţi.
Comanda ''yum info'' ne va da detalii despre pachetele de interes. Continuind cu exemplul postfix:

$ yum info postfix
livna 100% |=========================| 2.1 kB 00:00
fedora 100% |=========================| 2.1 kB 00:00
updates 100% |=========================| 2.3 kB 00:00
Available Packages
Name : postfix
Arch : i386
Epoch : 2
Version: 2.4.5
Release: 2.fc7
Size : 3.6 M
Repo : updates
Summary: Postfix Mail Transport Agent
Description:
Postfix is a Mail Transport Agent (MTA), supporting LDAP, SMTP AUTH (SASL),TLS
Name : postfix
Arch : x86_64
Epoch : 2
Version: 2.4.5
Release: 2.fc7
Size : 3.8 M
Repo : updates
Summary: Postfix Mail Transport Agent
Description:
Postfix is a Mail Transport Agent (MTA), supporting LDAP, SMTP AUTH (SASL),TLS

=== Instalare ===
==== Debian ====
aptitude install NUME_PACHET
Dacă trebuie instalate dependenţe acestea vor fi afişate şi se va cere confirmare.

În modul interactiv se apasă + pentru a marca un pachet pentru instalare.

==== Gentoo ====
Sintaxa generală este:
emerge NUME_PROGRAM
În cazul în care apare vreo dependenţă nerezolvată, ''emerge'' va instala toate pachetele de care are nevoie sau le va actualiza pe cele care sunt prea vechi pentru a putea fi folosite.

==== Slackware / Bluewhite64 ====
installpkg postfix-2.3.3-i486-1kjz.tgz
[[Slackware]] '''nu''' rezolva dependente. Asigurati-va ca pachetul este precompilat pentru versiunea corecta si ca aveti instalate toate bibliotecile:
cat /etc/slackware-version
ldd $(which postfix)|grep "not found"
libpq.so.4 => not found

=== Actualizare ===
==== Debian ====
„aptitude upgrade” va actualiza toate pachetele care au versiuni mai noi. Dacă actualizarea necesită instalarea sau dezinstalarea altor pachete atunci trebuie folosit „dist-upgrade”, dar aceste situaţii nu pot apărea decăt la actualizarea la o versiune nouă Debian sau cănd se folosesc versiunile testare şi instabil. În mod interactiv tasta „U” (Shift-u) pregăteşte un dist-upgrade. Actualizarea unui singur pachet fără dependenţe şi din alte surse decât arhive APT (ex. compilate local) se poate face cu funcţia de instalare a dpkg.

==== Gentoo ====
Actualizarea unui pachet în Gentoo se rezumă la reinstalarea acestuia. ''emerge'' va instala noul pachet PESTE cel vechi, după care va şterge fişierele din vechiul pachet a căror timestamp corespunde cu ce informaţii despre vechiul pachet are portage în metadate. De exemplu:
emerge postfix
va suprascrie "/usr/sbin/postfix", care din acest moment are un timestamp mai nou decat ce ştie vechea versiune despre acesta (şi din acest motiv va considera că nu-i aparţine, prin urmare nu-l va şterge la uninstall).

=== Dezinstalare ===

==== Debian ====
Există două feluri de dezinstalare. ''remove'' va dezinstala pachetul dar va păstra fişierele de configurare. ''purge'' va şterge inclusiv fişierele de configurare conţinute în pachet. Tastele pentru modul interactiv sunt „-” (minus) respectiv „_” (underscore). În versiunea stabilă curentă (4.0 etch) doar aptitude va dezinstala şi dependenţele care nu mai sunt necesare.

==== Gentoo ====
Atenţie, dezinstalarea din Gentoo nu ţine cont de dependenţe. Dacă aveţi un ''postfix'' cu suport ''mysql'' şi dezinstalaţi ''mysql'' sistemul '''NU VA EMITE NICI UN AVERTISMENT''' legat de dependenţe. Bineinţeles că ''postfix'' va înceta să mai funcţioneze.
Sintaxa este:
emerge --unmerge NUME_PROGRAM

==== RedHat Enterprise >= 5, Centos, Fedora ====
yum remove NUME_PACHET

Dacă pachetul respectiv este necesar altor pachete din sistem, acestea vor fi si ele propuse automat pentru stergere.
Stergerea se poate face si direct cu utilitarul ''rpm'':
rpm -e NUME_PACHET
In acest caz, dacă pachetul respectiv este necesar altor pachete din sistem, acestea vor fi listate iar stergerea este abortata. Cu un parametru special (cititi [http://www.rpm.org/max-rpm/ documentatia ] ca sa aflati care) puteti forta stergerea, inhibind procesarea dependentelor.
Utilizind un alt parametru se poate face o dezinstalare a unui pachet '''''pastrind''''' insa '''''toate''''' fisierele acestuia sub forma de rpm, iar la nevoie acest pachet poate fi reinstalat. Atentie insa, nu se pastreaza informatiile de control ale pachetului initial.

==== Slackware / Bluewhite64 ====
removepkg postfix
sau
removepkg /var/log/packages/postfix-2.3.3-i486-1kjz
Fisierele de configurare de pe calea "/etc/postfix/" '''nu''' vor fi sterse. Daca vreti o dezinstalare curata, stergeti-le manual. La fel daca doriti o reinstalare curata; ''installpkg'' '''nu''' le va suprascrie.

=== Cui aparţine acest fişier? ===
Întrebare grea, mai ales dacă trebuie să afli această informaţie de la un sistem pe care nu-l cunoşti.

==== Debian ====
dpkg -S fişier
pentru fişiere din pachete instalate sau
apt-file update && apt-file search fişier
pentru pachete din arhive. apt-file nu este instalat implicit.

==== Gentoo ====
E nevoie de un pachet special, numit ''gentoolkit''. După ce îl instalaţi, rulaţi comanda de mai jos:
equery b /usr/sbin/postfix
==== RedHat ====
rpm -qf /nume/fisier

=== Repararea sistemului ===
În cazul în care ai actualizat/şters anumite pachete/fişiere sistemul poate deveni instabil. Cele mai multe distribuţii pun la dispoziţie diverse utilitare de reparare a sistemului.

==== Debian ====
Sistemul APT este foarte robust şi probleme pot apărea doar dacă sunt probleme cu sistemul de fişiere. O instalare întreruptă se poate continua cu „aptitude install”. APT menţine în /var/cache/apt/archives o copie a tuturor pachetelor descărcate. Dacă duceţi lipsă de spaţiu puteţi folosi acţiunea „autoclean” pentru a şterge pachetele care nu mai sunt dispibile în nici o sursă sau „clean” pentru a şterge toate pachetele.

==== Gentoo ====
revdep-rebuild [-p]
Va căuta dacă există fiecare bibliotecă de care are nevoie fiecare binar în parte şi dacă este versiunea de care are nevoie. În caz contrar, face o listă cu toate pachetele care trebuiesc recompilate pentru a restabili integritatea sistemului. Fără parametrul -p le şi recompilează, nu se rezumă doar la afişearea listei. Deoarece verifică fiecare binar în parte, poate dura destul de mult o astfel de inspectare a sistemului.

Alte utilitare pentru restabilirea integrităţii sistemului, în cazul actualizării pachetului ''python'', respectiv ''perl'':
python-updater
perl-cleaner

==Configurarea reţelei==
=== Setarea "ad-hoc" a parametrilor ===
Probabil comună oricarei distribuţii Linux (old way):

ifconfig eth0 192.168.0.1 netmask 255.255.255.0
route add default gw 192.168.0.254
echo "nameserver 80.23.32.1" >> /etc/resolv.conf

Unde:
* - eth0 este numele interfeţei de reţea
* - 192.168.0.1 este IP-ul maşinii pe care o configurăm
* - 192.168.0.254 este ''default gateway''-ul
* - 80.23.32.1 este serverul de nume

O metodă mai nouă este folosirea comenzii ''ip'' din pachetul ''iproute2''. Cu această comandă se pot gestiona mai bine adresele IP, deoarece permite adaugarea/ştergerea de adrese IP pe/de pe o interfaţă fără a mai folosi alias-uri (eth0:alias).

De exemplu:
ip address add 192.168.15.1/24 dev eth0
ip address del 192.168.15.1/24 dev eth0
ip route add default via 192.168.15.254

În plus, ''ip'' mai permite managementul tabelei ARP ('ip neighbor'), managementul tunelelor IP-IP sau GRE ('ip tunnel'), managementul de "rules" pentru folosirea de tabele de routing multiple ('ip rule'), etc.
Mai multe informaţii despre ''ip'' [http://www.policyrouting.org/iproute2-toc.html aici]:, sau [http://www.google.ro/search?q=iproute2 Google].

Atenţie, exemplele sunt arbitrare.

=== Configurarea persistentă ===
==== Debian ====
Pentru configurare reţelei se foloseşte fişierul /etc/network/interfaces cu o sintaxa de felul următor:

auto eth0
iface eth0 inet static
address 192.168.0.1
netmask 255.255.255.0
gateway 192.168.0.254

Pentru mai multe detalii vedeţi pagina de manual interfaces(5). Nameservere se pot introduce în /etc/resolv.conf dar se poate instala şi pachetul resolvconf care va gestiona fişierul respectiv. Pentru activarea sau dezactivarea unei interfeţe se folosesc ifup respectiv ifdown.

==== Gentoo ====
Fişierul de configurare pentru reţea este /etc/conf.d/net
Sintaxa este următoarea:

config_eth0=( "192.168.0.1 netmask 255.255.255.0" )
routes_eth0=( "default via 192.168.0.254" )

Nameserver-ele se introduc în /etc/resolv.conf

Dacă în sistem există o placă de reţea şi nu doriţi să o folosiţi, introduceţi
config_eth1=( "null" )
În caz contrar există riscul să i se aloce un IP prin DHCP.

Exemplu pentru o placă wireless (chipset ATHEROS), cu wpa_supplicant:

modules=( "wpa_supplicant" )
wpa_supplicant_ath0="-Dmadwifi"
iwconfig_ath0="mode managed freq 2.412G rate auto rts 250 frag 512 txpower 18"
config_ath0=( "192.168.0.1 netmask 255.255.255.0" )
routes_ath0=( "default via 192.168.0.254" )

Crearea unui bridge (util pentru utilizarea cu un ''virtualbox''):

config_eth0=( "null" )

tuntap_tap0="tap"
config_tap0=( "null" )
tunctl_tap0="-u serghei"

bridge_br0="eth0 tap0"
config_br0=( "10.0.2.2/24" )
RC_NEED_br0="net.eth0 net.tap0"
brctl_br0=( "setfd 0" "sethello 0" "stp off" )
routes_br0=( "default gw 192.168.0.254" )

În Gentoo interfeţele de reţea sunt "ridicate" ca nişte servicii. De exemplu pentru eth0 trebuie creat un symlink la /etc/init.d/net.lo, după care trebuie adăugat net.eth0 în lista de servicii pornite la boot.

ln -s net.lo /etc/init.d/net.eth0
rc-update add net.eth0 default

Dacă aţi modificat parametri unei interfeţe de reţea (în /etc/conf.d/net), o reîncărcaţi executând:

/etc/init.d/net.eth0 restart

==== RedHat ====
Mare parte din fişierele de configurare pentru reţea se găsesc în /etc/sysconfig/network-scripts.
Setările plăcilor de reţea sunt în /etc/sysconfig/network-scripts/ifcfg-ethN. Sintaxa este intuitivă:
IPADDR=192.168.0.1
NETMASK=255.255.255.0
HWADDR=00:11:22:33:44:55
Atenţie, trebuie specificate corect adresele de Network si Broadcast (vezi Subnetting [http://en.wikipedia.org/wiki/Subnetting]).
Parametrul HWADDR specifică MAC-ul plăcii de reţea respective, pentru cazul în care există în sistem mai multe plăci de reţea ce folosesc acelaşi driver. Atenţie şi aici, identificarea plăcilor pe baza HWADDR nu functionează prea bine. Pentru mai multe info, [http://www.google.ro/search?q=HWADDR Google].

După modificarea acestor fişiere, se reporneşte tot subsistemul de reţea cu comanda ''service network restart'' sau ''/etc/init.d/network restart'' (cele două variante sunt echivalente).

Hint: de obicei, gateway-ul este păstrat în /etc/sysconfig/network dar poate fi specificat şi în /etc/sysconfig/network-scripts/ifcfg-ethN.

Hint: în /etc/sysconfig/network-scripts/ifcfg-ethN se pot specifica numeroase alte opţiuni, recomandăm citirea [http://www.redhat.com/docs/manuals/ documentaţiei]

Setările firewall-ului sunt păstrate în /etc/sysconfig/iptables. Nu se recomandă editarea manuală a acestui fişier ci utilizarea comenzilor ''iptables-save'' (sau ''service iptables save'' ori ''/etc/init.d/iptables save'' ) pentru a salva starea curenta a firewall-ului şi respectiv ''iptables-restore'' (sinonime fiind ''service iptables start'' si ''/etc/init.d/iptables start'') pentru pornirea firewall-ului (citind configuratia de pe disc); se recomandă construirea manuală a firewall-ului cu comenzi ''iptables'', apoi salvarea regulilor cu comanda ''service iptables save''. Oprirea firewall-ului se poate face cu
*''service iptables stop'' (sinonim: ''/etc/init.d/iptables stop'') pentru opriri normale ( toate regulile şi chain-urile utilizator sint şterse, modulele specifice iptables sînt eliminate din memorie, policy-ul devine ACCEPT pentru toate chain-urile implicite) sau cu
* ''service iptables panic'' (sinonim: ''/etc/init.d/iptables panic'') pentru cazul în care doriţi o revenire de urgenţă la o stare ''sigura'': toate policy-urile devin REJECT, comunicaţia prin reţea a sistemului cu restul lumii fiind total întreruptă.

Pentru afisarea stării curente exista ''service iptables status'' (sinonim: '/etc/init.d/iptables status'').
Parametri suplimentari pentru iptables se pot specifica în ''/etc/sysconfig/iptables-config''

==== Slackware / Bluewhite64 ====

''netconfig'' este un script interactiv care detecteaza si configureaza interfetele de retea. Rulati-l si urmati pasii de acolo daca aveti nevoie de o configuratie minima. Atentie, va '''suprascrie''' fisierele /etc/rc.d/rc.inet1.conf si /etc/resolv.conf. Daca ''netconfig'' nu da rezultate sau daca nu va multumeste, veti fi nevoiti sa editati fisierele de configurare.

Modulele le gasiti in /etc/rc.d/rc.modules. [[Slackware]] va uita in acest fisier si va incarca pe kernel orice va gasi acolo. Trebuie doar sa inlaturati comentariul pentru dispozitivul respectiv.

Fisierele de configurare pentru retea sunt /etc/rc.d/rc.inet1 si /etc/rc.d/rc.inet2.
Primul configureaza parametrii retelei citind /etc/rc.d/rc.inet1.conf, al doilea porneste diverse servicii (''inetd'', ''NFS'', ''bind'', ''ssh'', etc).
Daca folositi mai mult de 6 interfete modificati ''MAXNICS'' in /etc/rc.d/rc.inet1.

Iata un exemplu de configurare pentru rc.inet1.conf:

''# Config information for eth0:''
IPADDR[0]="10.75.16.251"
NETMASK[0]="255.255.255.0"
USE_DHCP[0]=""
DHCP_HOSTNAME[0]=""
''# Config information for eth1:''
IPADDR[1]=""
NETMASK[1]=""
USE_DHCP[1]="yes"
DHCP_HOSTNAME[1]=""
''# Config information for test interface:''
IFNAME[8]="eth0:test"
IPADDR[8]="10.75.17.251"
NETMASK[8]="255.255.255.0"
USE_DHCP[8]=""
DHCP_HOSTNAME[8]=""
''# Default gateway IP address:''
GATEWAY="10.75.16.254"

Daca USE_DHCP[interface] este "yes", celelalte setari sunt ignorate. Daca nu doriti sa setati o interfata, lasati campul ''""'' gol.

Intreaga configuratie de retea se controleaza ruland /etc/rc.d/rc.inet1 cu argumentul start|stop|restart, daca aveti nevoie sa reporniti doar o interfata dati scriptului argumentul corespunzator interfetei (exemplu /etc/rc.d/rc.inet1 eth1_restart).

Daca folositi masina Slackware ca router, asigurati-va ca /etc/rc.d/rc.ip_forward'' are permisiuni de executie:
chmod 755 /etc/rc.d/rc.ip_forward
Daca vreti sa ridicati rute mai speciale, puteti sa le adaugati la sfarsitul fisierului rc.inet1:
echo '/sbin/route add -net 10.75.19.0 netmask 255.255.255.0 dev eth1' >> /etc/rc.d/rc.inet1
Firewall-ul este pornit de rc.inet2 ruland /etc/rc.d/rc.firewall. Acest fisier nu exista in mod implicit, trebuie sa-l faceti si sa-i dati permisiuni la executie:
if <nowiki>[[ -f /etc/iptables.conf && -x /usr/sbin/iptables-restore ]]</nowiki>; then
/usr/sbin/iptables-restore < /etc/iptables.conf; fi
Ca si la celelalte distributii, serverele de nume se configureaza in /etc/resolv.conf.

===Scripturile de startup===

==== Debian ====
Specific pentru Debian este că implicit nivelele 2 - 5 sunt configurate identic. Modificări se pot face cu update-rc.d sau diverse alte utilitare pentru editarea systemelor de tip System-V

==== Slackware / Bluewhite64 ====

Slackware foloseste [[Slackware#Filozofia Slackware|scripturi]] de initializare de tip ''BSD''. Asemenea altor [[Distribuţii|distributii]], acestea sunt apelate de ''init'' in functie de ''runlevel'' si pot fi gasite pe calea /etc/rc.d/ dupa cum urmeaza:

''rc.S'' - script pentru initializarea sistemului. Monteaza sistemele de fisiere, incarca modulele si parametrii kernelului, activeaza partitia ''swap'', configureaza porturile seriale si USB, etc

''rc.K'' - mod single user. Opreste toate serviciile si pune sistemul in mod administrativ. Sistemele de fisiere raman montate iar configurarea retelei ramane neschimbata

''rc.M'' - mod multi user. Este apelat de ''init'' pentru oricare din nivelele 2, 3, 4, 5. Configureaza numele sistemului, porneste ''syslogd'', ''hotplug'', ''cups'', ''udev'', ''crond'', ''quota'', etc. Apeleaza la randul lui ''inet1'' si ''inet2'' (parametrii si servicii de retea) si in ultimul rand, celebrul si omnipotentul ''rc.local''

''rc.4'' - mod grafic. Porneste ''KDM'', ''GDM'' sau ''XDM''

''rc.6'' - reboot. Este apelat de oricare din comenzile ''halt'' sau ''reboot''. Opreste toate serviciile si procesele si demonteaza sistemele de fisiere

''rc.0'' - halt. Ca la reboot. Este ''symlink'' la ''rc.6''

=== Pornirea/oprirea manuală a unui serviciu ===
==== Debian ====
/etc/init.d/postfix start
/etc/init.d/postfix stop
sau
invoke-rc.d postfix start
invoke-rc.d postfix stop
invoke-rc.d va ţine cont de anumite politici locale (ex. anumite servicii nu trebuie pornite într-un chroot)

==== Gentoo ====
/etc/init.d/postfix start
/etc/init.d/postfix stop

==== RedHat ====
service postfix start
service postfix stop

==== Slackware / Bluewhite64 ====
/etc/rc.d/postfix start
/etc/rc.d/postfix stop

=== Adăugarea/eliminarea unui serviciu în/din autostart ===

==== Debian ====

update-rc.d postfix defaults
update-rc.d postfix remove
sau
update-rc.d postfix stop 20 3 4 . start 20 5
pentru oprire în nivelele 3 şi 4 şi pornire în 5.

==== Gentoo ====
rc-update add postfix default
rc-update del postfix

Daemonii care nu au script de service se pot porni/opri la boot/shutdown adaugându-i în "/etc/conf.d/local.start" şi/sau "/etc/conf.d/local.stop".

==== RedHat ====
chkconfig --level 35 postfix on
chkconfig --level 35 postfix off
Observaţie: "35" înseamnă runlevel-urile 3 şi 5. Vezi [http://en.wikipedia.org/wiki/Runlevel].

Alternativ, se poate folosi utilitarul ncurses numit '''ntsysv''' care permite configurarea tuturor serviciilor din runlevel-ul curent. Iar pentru cei care preferă GUI, există '''system-config-services''' care pe lîngă toate funcţiile lui ''chkconfig'' oferă şi detalii despre serviciile respective şi permite gestionarea separată a celor care au daemon propriu de cele lansate via xinetd.

Există în continuare şi metoda (complet nerecomandată) a editării manuale a symlinkurilor din /etc/rcN.d. A se folosi numai şi numai în cazul în care nici una dintre metodele standard mai sus descrise nu este disponibilă. Dacă nu ştiţi despre ce e vorba, uitaţi că aţi citit acest paragraf.

==== openSUSE 10+ ====
chkconfig -s postfix
chkconfig -s postfix 35
chkconfig -d postfix

sau

insserv -d postfix
insserv -r postfix

Dacă nu se specifică runlevel-ul, se va utiliza runlevels "Default-Start" din scriptul respectiv.

==== Slackware / Bluewhite64 ====

Pentru a adauga un serviciu in autostart asigurati-va ca scriptul de initializare are permisiuni de executie:

chmod +x /etc/rc.d/rc.postfix

Adaugati in /etc/rc.d/rc.M:

if [ -x /etc/rc.d/rc.postfix ]; then
. /etc/rc.d/rc.postfix start
fi

Apoi in /etc/rc.d/rc.6:

if [ -x /etc/rc.d/rc.postfix ]; then
. /etc/rc.d/rc.postfix stop
fi

'''Note:'''
* 1) Daca instalarea a fost facuta compiland codul sursa, va trebui sa creati un script de initializare de la zero.
* 2) Daca ati un instalat pachet .tgz, veti gasi scriptul in /etc/rc.d dar tot va trebui sa editati fisierul rc.M.
* 3) Cand editati rc.M aveti grija la ordinea in care sunt pornite serviciile atunci cand acestea depind unele de altele. Logic este sa porniti mai intai ''clamd'', ''mysqld'' apoi ''postfix''. Este bine ca fisierul rc.local sa fie rulat ultimul si este elegant sa nu aveti nimic in el.
* 4) Puneti serviciul in background cu ampersand (&) daca acesta nu are optiuni pentru a rula in ''daemon mode''. De exemplu ''spamd'' fara optiunea -d va '''bloca''' procesul de initializare si nu veti mai ajunge in /bin/login.

Incepand cu versiunea 7.0, [[Slackware]] asigura compatibilitate cu sistemul ''SystemV'' cu ajutorul scriptului /etc/rc.d/rc.sysvinit. Cei care prefera aventuri "non-distro way" pot incerca:

mkdir -p /etc/init.d/ && mkdir -p /etc/rc.d/rc3.d/ && mkdir -p /etc/rc.d/rc6.d/
ln -s /etc/rc.d/rc.postfix /etc/init.d/postfix
ln -s /etc/rc.d/rc.postfix /etc/rc.d/rc3.d/S11postfix
ln -s /etc/rc.d/rc.postfix /etc/rc.d/rc6.d/K11postfix

'''Nota''': Nu folositi in acelasi timp rc.M si rc.sysvinit.

Pentru a elimina un serviciu din autostart este suficient sa inlaturati drepturile de executie pentru scriptul respectiv:

chmod -x /etc/rc.d/rc.postfix

== Configurarea modulelor ==
=== Încărcare automată ===
==== Debian ====
Pentru încărcarea automată a unui modul la fiecare pornire trebuie doar listat în /etc/modules

==== Gentoo ====

Fisierul in care sunt anuntate modulele care trebuie incarcate automat la boot este /etc/conf.d/modules. Se pot defini liste de module pentru mai multe versiuni de kernel.

modules_2_6_23_gentoo_r5="ieee1394 ohci1394"
modules_2_6_23="tun ieee1394"
modules_2_6="tun"
modules="ohci1394"

==== Slackware / Bluewhite64 ====

Modulul trebuie sa existe in /etc/rc.d/rc.modules sau in /etc/rc.d/rc.netdevice pentru dipsozitivele de retea configurate cu ''netconfig''.

=== Opţiuni ===
==== Debian ====
Pentru a specifica opţiuni pentru un modul (indiferent că se încarcă manual sau automat) creaţi un fişier (ex. 00local) în /etc/modprobe.d/ cu conţinut de genul:
options kqemu major 0

==== Slackware / Bluewhite64 ====
Optiunile pentru un modul se pun in /etc/modprobe.conf. Aceasta metoda este invechita dar pastrata inca pentru compatibilitate. Procedati exact ca la '''Debian''' daca versiunea Slackware este 12.0 sau mai mare.

=== Prevenirea încărcării automate ===
==== Debian ====
Listaţi modulul într-un fişier (ex. 00local) în /etc/modprobe.d/ cu următoarea sintaxă:
blacklist pcspkr
==== Slackware / Bluewhite64 ====
Adaugati o linie in fisierul /etc/modprobe.d/blacklist cu urmatoarea sintaxa:
blacklist pcspkr

Hardware

2008-05-13T16:58:45Z

Serghei: /* Broadcom Corporation BCM4312 (onboard Compaq nx6325) */

Prezenţă comercială Linux în România

2008-05-08T07:06:46Z

Serghei:

'''Notă''': Firmele sînt prezentate în ordine alfabetică.

* [[BIN SH]] [http://www.bin-sh.ro/]
* Genesys Software Romania [http://www.genesys.ro/gsrsite/training_ro_linux.jsp]
* Global TerraSoft [http://www.globalterrasoft.ro]
* Romsym Data [http://www.romsym.ro/detsol.php?ctg=31]
* [[SNS]] [http://www.sns.ro/] System & Network Solutions
* [[Spanning]] [http://www.spanning.ro/] Spanning IT Consulting & Services
* [[Startx]] [http://startx.ro/] Startx SRL
* [[TFM]] [http://linux.tfmgroup.ro/] TFM Group Software
* [[Uniques]] [http://www.uniques.ro/] Unique Solutions
* [[Van Solutions]] [http://www.vansolutions.ro/] Web Development & Network Solutions
* yLabs [http://www.ylabs.com]
* [http://www.null.ro Null Team] ofera consultanta pentru sisteme VoIP bazate in special pe [http://yate.null.ro Yate]
* [http://www.zando.ro ZANDO COMPUTER], Bucureşti
* [http://www.ssaz.ro Services & Solutions A-Z]
* [http://icesoft.ro ICE SOFT] - aplicaţie de facturare gratuită ce rulează nativ pe Linux

De asemenea, trebuie ţinut cont de prezenţa Linux în România asociată cu
soluţiile care includ hardware, printre ofertanţi numărându-se:
* HP România [http://welcome.hp.com/country/ro/ro/welcome.html]
* IBM România [http://www.ibm.com/ro/]
* SNT România [http://www.snt.ro/]
* Sun România [http://ro.sun.com/]

Implant Aygun

2007-12-10T17:06:44Z

Serghei:

[http://news.osn.ro/story.php?title=ANUNT_UMANITAR_DONATII_PENTRU_UN_LINUXIST Ştirea completă] 

Conturile în care puteţi dona sunt:

'''Raiffeisen Bank, sucursala Constanţa, unitatea 22''' 
EUR - RO10RZBR0000060009889363 
RON - RO75RZBR0000060009889357 
 
Numărul de telefon la care poate fi contactat Aygun: 0747-903-063 

Din cate am înteles, sunt două soluţii posibile, un aparat mai "brutal", care ii dă inimii cate un şut dacă o ia prin bălării (un soi de resuscitare automată, banuiesc că e foarte neplăcut). A doua soluţie, mai "smooth" şi mai scumpă, e un soi de peacemaker care face "override" la impulsurile electrice din inimă, facând muşchii să se contracte corect şi sincron. Scuze pentru exprimarea semidoctă, o să revină Aygun zilele următoare cu explicaţii detaliate.

Distro Way

2007-12-07T14:05:00Z

Serghei:

Cărţi şi reviste

Distro Way

2007-12-06T08:34:36Z

Serghei:

Romanian-HOWTO

2007-05-28T08:20:17Z

Serghei: /* Tastatură */

Să ne facem Linuxul să vorbească și să scrie corect românește.

ÎN LUCRU! Ajutorul vostru va fi foarte apreciat.

==Introducere==

Localizarea sistemului pentru limba română ridică mai multe probleme:

* codificarea și afișarea corectă a tuturor literelor din alfabetul limbii române precum și a semnelor tipografice în uz
* formatarea corectă a datelor, numerelor, etc
* traducerea aplicațiilor
* ...

==Codificare==

În ceea ce privește codificarea setului de caractere folosit există mai multe standarde, care bineînțeles nu sunt direct compatibile:

* [[wikipedia:Codepage|coduri de pagină]] DOS/Windows - metoda IBM/Microsoft, nu asigură interoperabilitate cu alte sisteme. Extensie a setului ASCII. Nu mai este folosit (?).
* [[wikipedia:Latin-2|Latin2]] (ISO 8859-2) - cel mai vechi standard internațional care suportă aproximativ limba română. Este o extensie a setului ASCII la 8 biți, care include variante greșite ale literelor ș și ț în setul extins. Nerecomandat.
* [[wikipedia:Latin-10|Latin10]] (ISO 8859-16) - tot o extensie a ASCII, cu caracterele corecte. Nerecomandat, întrucât nu permite interoperabilitatea decât cu sisteme care folosesc această codificare.
* Unicode - o serie de standarde care ar trebui să acopere toate sistemele de scriere ale pământului (semne grafice, metode de codificare, reguli de sortare și afișare, etc). Un standard dezvoltat în paralel este ISO/IEC 10646 care asignează valori numerice pentru semnele grafice (simplifcat: litere) din repertoriul Unicode.

Standardul preferat este Unicode, în particular folosind codificarea UTF-8. UTF-8 este compact pentru alfabetele europene, necesitând 1 octet pentru caracterele ASCII standard și cel mult 2 octeți pentru diacritice.
Indiferent de reprezentarea internă a caracterelor într-o aplicație, dacă aceasta permite salvarea de fișiere, comunicația etc folosind UTF-8, este posibilă o bună interoperabilitate cu alte aplicații, indiferent de sistemul de operare.

Problema codificării setului de caractere folosit pentru limba română este tratată exhaustiv [http://www.secarica.ro/html/ro.html aici]

==Fonturi==
În X, precum și în consolă

==Tastatură==
În X, precum și în consolă

[http://diacritice.sourceforge.net/tastaturi.html Tastatură românească pentru X]

==Ortografie și gramatică==

==Accesibilitate==
Text-to-speech:
* ESpeak: http://espeak.sourceforge.net/

Hardware

2007-05-24T23:08:06Z

Serghei: /* Trendnet TEW-441PC (CARDBUS) */

Hardware

2007-05-24T23:07:25Z

Serghei: /* Trendnet TEW-441PC (CARDBUS) */

Fișier:TEW-441PCv1 1.jpg

2007-05-24T23:06:59Z

Serghei:

Hardware

2007-05-24T23:05:15Z

Serghei: /* Trendnet [http://www.trendnet.com/en/products/TEW-443PI.htm TEW-443PI] (PCI) */

Fișier:TEW-443PI v1 1.jpg

2007-05-24T23:03:48Z

Serghei: