Modificare „Iniţiere în networking”

==Iniţiere în networking ...==


La ce-ţi trebuie ruta default, ce înseamnă "/26", etc.


Într-o reţea staţiile sunt identificate prin adresa IP (Internet Protocol address). O astfel de adresă este o combinaţie de patru numere între 0 şi 255. Ei bine, cel puţin aşa o percepem noi. În realitate, o adresă IP constă în 32 biţi (unu şi zero). Să vedem un exemplu:

  Adresa IP (numeric):   192.168.0.2
  Adresa IP (binar):     11000000 10101000 00000000 00000010
                         -------- -------- -------- --------
                            192      168       0        2

O adresă IP identifică în mod unic o staţie din punctul de vedere al subreţelelor accesibile (spre ex. fiecare staţie care este accesibilă trebuie să deţină o adresă IP unică). Pentru a putea distinge staţiile din interiorul reţelei faţă de cele din exterior, adresa IP este compusă din două părţi: partea network şi partea host.

Separarea este efectuată folosind netmask, o colecţie de unu urmată de o colecţie de zero. Partea din IP care se mapează pe unu este partea network, cealaltă parte este partea host. În mod uzual, netmask (masca reţelei) se poate scrie ca o adresă IP.


  Adresa IP:     192      168      0         2
              11000000 10101000 00000000 00000010
  Netmask:    11111111 11111111 11111111 00000000
                 255      255     255        0
             +--------------------------+--------+
                      Network              Host

Cu alte cuvinte, 192.168.0.14 este încă, în exemplul nostru, în reţea, dar 192.168.1.2 nu.

Adresa broadcast este adresa IP cu aceeaşi parte network ca şi reţeua noastră, dar cu partea host formată numai din unu. Fiecare staţie din reţea ascultă pe această adresă IP. Este folosită pentru transmisii de pachete broadcast.


  Adresa IP:     192      168      0         2
              11000000 10101000 00000000 00000010
  Broadcast:  11000000 10101000 00000000 11111111
                 192      168      0        255
             +--------------------------+--------+
                       Network             Host

Pentru a putea naviga pe internet, trebuie să cunoaşteţi care staţie partajează conexiunea la Internet. Această staţie se numeşte gateway. Cum aceasta este o staţie obişnuită are şi ea o adresă IP obişnuită (de exemplu 192.168.0.1).

Anterior am stabilit că fiecare staţie are propria adresă IP. Pentru a putea recunoaşte staţiile se asociază un nume (cum ar fi dev.gentoo.org) unei adrese IP (cum ar fi 64.5.62.82). Un astfel de serviciu este numit serviciu de nume. Pentru a folosi un astfel de serviciu, trebuie să definiţi serverele de nume în /etc/resolv.conf.

În unele cazuri, staţia gateway este de asemenea şi server de nume. Dacă nu, va trebui să introduceţi adresele serverelor de nume furnizate de ISP-ul dumneavoastră.

Sintetizând, veţi avea nevoie de următoarele informaţii pentru a continua:
  Element reţea         Exemplu
  Adresa IP 	        192.168.0.2
  Netmask 	        255.255.255.0
  Broadcast 	        192.168.0.255
  Gateway 	        192.168.0.1
  Server(e) de nume 	195.130.130.5, 195.130.130.133

<b>Folosirea ifconfig şi route</b>

Setarea unei reţele constă în trei paşi. Întâi ne vom atribui o adresă IP folosind ifconfig. Apoi vom seta ruta către gateway folosind route. Apoi vom finaliza punând adresele IP corespunzătoare serverelor de nume în /etc/resolv.conf.

Pentru a atribui o adresă IP, va trebui să cunoaşteţi adresele IP, broadcast şi netmask. Apoi executaţi următoarea comandă, înlocuind ${IP_ADDR} cu adresa IP, ${BROADCAST} cu adresa broadcast şi ${NETMASK} cu netmask-ul corespunzător:

  # ifconfig eth0 ${IP_ADDR} broadcast ${BROADCAST} netmask ${NETMASK} up

Acum setaţi ruta implicită folosind route. Înlocuiţi ${GATEWAY} cu adresa IP a gateway-ului:

  # route add default gw ${GATEWAY}

Acum deschideţi /etc/resolv.conf cu editorul favorit (în exemplu nostru, vom folosi nano):

  # nano -w /etc/resolv.conf

Acum completaţi cu adresele serverelor de nume folosind următoarea machetă. Asiguraţi-vă că înlocuiţi ${NAMESERVER1} şi ${NAMESERVER2} cu adresele IP corespunzătoare:

  nameserver ${NAMESERVER1}
  nameserver ${NAMESERVER2}

Aceasta este tot. Acum testaţi reţeaua folosind ping către câteva servere din Internet (ca de exemplu Google). 

Notă:
Articol este preluat din documentaţia gentoo, tradusă in limba Română de către [[gentoo.ro]]

==Legături externe==
Documentaţie Gentoo - Terminologia Utilizată în Reţelistică [http://www.gentoo.ro/doc/ro/handbook/handbook-x86.xml?part=1&chap=3#network_term]