Utilizator:Rz/wiki/articole/murdock - Revizia istoricului

Rz: /* Note */

2024-09-12T00:53:38Z

‎Note

Rz: /* Note */

2024-09-12T00:52:39Z

‎Note

89.165.231.54: /* Primele modele de afacere pentru Linux */

2013-05-24T20:36:13Z

‎Primele modele de afacere pentru Linux

89.165.231.54: /* Linux: un răspuns din tranșee */

2013-05-24T20:31:58Z

‎Linux: un răspuns din tranșee

89.165.231.54: /* Decomoditizarea: eșecul sistemelor deschise */

2013-05-24T20:28:51Z

‎Decomoditizarea: eșecul sistemelor deschise

89.165.231.54: /* Care este miza? */

2013-05-24T20:25:29Z

‎Care este miza?

89.165.231.54: /* Primele modele de afacere pentru Linux */

2013-05-24T20:21:30Z

‎Primele modele de afacere pentru Linux

89.165.231.54 la 24 mai 2013 20:14

2013-05-24T20:14:33Z

Rz la 3 aprilie 2013 22:19

2013-04-03T22:19:19Z

Rz la 3 aprilie 2013 22:18

2013-04-03T22:18:49Z

Afișare diferențe

@@ Linia 155: / Linia 155: @@
 (4) Pentru a evita confuziile, voi folosi termenul „Linux” pentru a mă referi la sistemul de operare, conform utilizării standard. Când mă voi referi doar la kernel-ul Linux, voi spune „kernel-ul Linux” (n.a.)
-(5) https://www.nicholascarr.com/?page_id=99
+(5) [https://www.nicholascarr.com/?page_id=99 | Nicholas G. Carr: IT Doesn’t Matter]
 Autor: Ian Murdock <imurdock@imurdock.com>
 Traducere și adaptare: Radu Zoran <radu@r2dev.ro> cu mulțumiri domnului Manuel Wolfshant <wolfy@prolinux.ro> pentru corecturi.
 Acest articol poate fi redistribuit sau modificat conform [http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/], ca și textul original.

@@ Linia 155: / Linia 155: @@
 (4) Pentru a evita confuziile, voi folosi termenul „Linux” pentru a mă referi la sistemul de operare, conform utilizării standard. Când mă voi referi doar la kernel-ul Linux, voi spune „kernel-ul Linux” (n.a.)
-(5) http://www.nicholasgcarr.com/articles/matter.html
+(5) https://www.nicholascarr.com/?page_id=99
 Autor: Ian Murdock <imurdock@imurdock.com>
 Traducere și adaptare: Radu Zoran <radu@r2dev.ro> cu mulțumiri domnului Manuel Wolfshant <wolfy@prolinux.ro> pentru corecturi.
 Acest articol poate fi redistribuit sau modificat conform [http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/], ca și textul original.

@@ Linia 81: / Linia 81: @@
 Așadar, ce lecții putem învăța de la Dell pe măsură ce fenomenul open source comoditizează lumea software? Concret, faptul că a opera într-o piață de larg consum necesită modele total diferite de afacere față de modelele dinaintea lor. Dincolo de concluzii generale ca aceasta, ce învățăminte anume se pot trage din succesul Dell? Pentru început, ne vom îndrepta privirea asupra celui mai scăzut nivel al stivei software, sistemul de operare, și vom încerca să tragem paralele între strategia de succes a Dell și strategiile vendorilor de sisteme de operare open-source de azi, mai precis al companiilor care vând distribuții Linux.
-Pentru milioane de utilizatori de pe glob, „Linux” este un sistem de operare. Au dreptate, desigur, dar realitatea este mult mai complexă de atât. Întâi de toate, „Linux” propriu-zis este doar kernel-ul, sau inima, sistemului de operare – restul software-ului care constituie „sistemul de operare Linux” este dezvoltat independent de kernel, de grupuri diferite care adesea au termene, motivații și scopuri  diferite4.
+Pentru milioane de utilizatori de pe glob, „Linux” este un sistem de operare. Au dreptate, desigur, dar realitatea este mult mai complexă de atât. Întâi de toate, „Linux” propriu-zis este doar kernel-ul, sau inima, sistemului de operare – restul software-ului care constituie „sistemul de operare Linux” este dezvoltat independent de kernel, de grupuri diferite care adesea au termene, motivații și scopuri  diferite(4).
 Sistemele de operare tradiționale sunt construite de echipe coezive, grupuri de manageri de produs coordonate cu grijă, manageri de proiect și programatori la companii și universități. În contrast, Linux este construit de mii de indivizi, hackeri, hobbyști și programatori profesioniști, unii plătiți pentru a lucra la proiecte specifice, dar majoritatea lucrând la ceea ce îi interesează. și realitatea este chiar mai profundă: Linux nu este doar un singur sistem, ci sute de subsisteme, programe și aplicații, la rândul lor dezvoltate de propriile comunități de indivizi de pe glob.

@@ Linia 59: / Linia 59: @@
 Linux a crescut enorm în timpul anilor 1990. Ca și în cazul pretendenților anteriori, la început a fost ignorat, apoi ridiculizat de cei consacrați, în special de Microsoft, care și-a folosit poziția ca sistem de operare de facto în mod abil pentru a se extinde în numeroase alte piețe și să câștige putere de piață suplimentară, chiar fără precedent. Spre deosebire de atâtea alte companii înaintea sa, Microsoft a manipulat forțele comoditizării ca un expert. Oferind produsele sale la prețuri mai mici decât își puteau permite competitorii săi, Microsoft în mod efectiv a comoditizat preemptiv multe din piețele în care concura, bazându-se pe un volum ridicat pentru a face în același timp produsele sale profitabile și pentru noii veniți imposibil să le concureze.
-Pe măsură ce puterea Microsoft a crescut, la fel a crescut și dorința competitorilor Microsoft de a o contracara. Spre sfârșitul anilor 1990, devenise clar că Linux era o forță puternică și multe dintre cele mai mari companii din industrie au început să-l privească ca pe o armă competitivă. Aceste companii au recunoscut de asemenea faptul că forța din spatele Linux nu stătea atât în tehnologie cât în modelul de licențiere și dezvoltare, cunoscut astăzi sub numele de „open source” - și în special abilitatea modelului open source de a „supra-comoditiza” Microsoft.
+Pe măsură ce puterea Microsoft a crescut, la fel a crescut și dorința competitorilor Microsoft de a o contracara. Spre sfârșitul anilor 1990, devenise clar că Linux era o forță puternică și multe dintre cele mai mari companii din industrie au început să-l vadă ca pe o armă competitivă. Aceste companii au recunoscut de asemenea faptul că forța din spatele Linux nu stătea atât în tehnologie cât în modelul de licențiere și dezvoltare, cunoscut astăzi sub numele de „open source” - și în special abilitatea modelului open source de a „supra-comoditiza” Microsoft.
 Întrebarea fundamentală este: De ce Linux și mișcarea open source pe care a ajutat-o să se lanseze sunt capabile să „supra-comoditizeze” Microsoft? Pentru că, la fel ca PC-ul, Internetul și alte sisteme și standarde deschise pe care astăzi le considerăm normale, este mai mult un ecosistem decât o tehnologie. Într-adevăr, Linux construiește deasupra acestor ecosisteme dinaintea sa – fără hardware deschis, comoditizat și fără Internet care să faciliteze funcționarea modelului de dezvoltare open source, Linux nu ar exista astăzi.

@@ Linia 46: / Linia 46: @@
 În timp ce piața UNIX creștea, competiția pentru clienți a devenit feroce. „Compatibilitatea între produse”, care ajutase vendorii UNIX să câștige adepți din lumea proprietară, s-a transformat dintr-un activ într-un pasiv. Într-o încercare de a imita strategiile lock-in care serviseră vendorilor mainframe atât de bine timp de atâția ani, vendorii UNIX au început să adauge facilități incompatibile respectivelor lor produse. Aceasta a dus în cele din urmă la fragmentarea pieței și la alienarea clienților. Astfel, la sfârșitul anilor 1980, UNIX nu mai era o lingua franca pentru piața de stații de lucru, ci un veritabil turn Babel.
-Între timp, decizia IBM de a folosi componente off-the-shelf în IBM PC a creat fără voia sa prima platformă hardware deschisă din industrie. Nu a durat mult până un nou val de noi veniți printre care Compaq, Dell și Gateway și-au dat seama că puteau construi produse 100% compatibile cu IBM PC, câștigând astfel acces la o bază largă de aplicații și utilizatori, la fel cum făcuse SUN adoptând UNIX. Pe partea de componente, două companii au înregistrat cel mai mare avânt de pe urma deciziei IBM: Intel și Microsoft. Pe măsură ce piața clonelor s-a dezvoltat, ambele companii au descoperit o întreagă piață căreia să-i vândă, nu doar o singură companie – o oportunitate mult mai mare, chiar dacă acea singură companie era IBM.
+Între timp, decizia IBM de a folosi componente off-the-shelf în IBM PC a creat fără voia sa prima platformă hardware deschisă din industrie. Nu a durat mult până când un alt val de noi veniți printre care Compaq, Dell și Gateway și-au dat seama că puteau construi produse 100% compatibile cu IBM PC, câștigând astfel acces la o bază largă de aplicații și utilizatori, la fel cum făcuse SUN adoptând UNIX. Pe partea de componente, două companii au înregistrat cel mai mare avânt de pe urma deciziei IBM: Intel și Microsoft. Pe măsură ce piața clonelor s-a dezvoltat, ambele companii au descoperit o întreagă piață căreia să-i vândă, nu doar o singură companie – o oportunitate mult mai mare, chiar dacă acea singură companie era IBM.
 Acesta a fost momentul în care evenimentele declanșate de IBM și Sun s-au intersectat prima dată.

@@ Linia 135: / Linia 135: @@
 Eseul lui Carr este motiv de speranță că se pot câștiga bani din tehnologii de infrastructură care au fost complet comoditizate, și că nu este nevoie să încerci să fii singurul deținător al acelor tehnologii de infrastructură.
-... imaginea s-ar putea să nu fie atât de sumbră pe cât pare pentru vendori, cel puțin pentru aceia cu previziune și capacitate de adaptare la noul mediu. Importanța tehnologiilor de infrastructură la operațiunile de zi cu zi ale afacerilor înseamnă că ele continuă să absoarbă mari cantități de lichidități corporatiste cu mult timp după ce au devenit bunuri de larg consum – pe termen nedefinit, în multe cazuri. Virtual, toate companiile de astăzi continuă să cheltuiască masiv pe electricitate și servicii de telefonie, de exemplu, și mulți producători continuă să cheltuiască sume mari pe transportul feroviar. Mai mult decât atât, natura standardizată a tehnologiilor de infrastructură conduce adesea la stabilirea unor monopoluri și oligopoluri lucrative.
+''... imaginea s-ar putea să nu fie atât de sumbră pe cât pare pentru vendori, cel puțin pentru aceia cu previziune și capacitate de adaptare la noul mediu. Importanța tehnologiilor de infrastructură la operațiunile de zi cu zi ale afacerilor înseamnă că ele continuă să absoarbă mari cantități de lichidități corporatiste cu mult timp după ce au devenit bunuri de larg consum – pe termen nedefinit, în multe cazuri. Virtual, toate companiile de astăzi continuă să cheltuiască masiv pe electricitate și servicii de telefonie, de exemplu, și mulți producători continuă să cheltuiască sume mari pe transportul feroviar. Mai mult decât atât, natura standardizată a tehnologiilor de infrastructură conduce adesea la stabilirea unor monopoluri și oligopoluri lucrative.''
 Eseul lui Carr oferă de asemenea o perspectivă istorică asupra procesului de comoditizare:
-... tehnologiile de infrastructură conduc adeseori la schimbări mai largi în cadrul pieței [...] O companie care vede ce urmează poate câștiga un pas față de rivalii miopi. La mijlocul secolului XIX, când America începea să-și dezvolte căile ferate, era deja posibilă transportarea bunurilor pe distanțe lungi – sute de vase cu aburi aglomerau râurile țării. Oamenii de afaceri au presupus probabil că transportul feroviar va urma în esență modelul celui cu aburi, cu unele îmbunătățiri incrementale. În realitate, viteza, capacitatea și raza de acțiune mai mari ale căilor ferate au schimbat fundamental industria americană.
+''... tehnologiile de infrastructură conduc adeseori la schimbări mai largi în cadrul pieței [...] O companie care vede ce urmează poate câștiga un pas față de rivalii miopi. La mijlocul secolului XIX, când America începea să-și dezvolte căile ferate, era deja posibilă transportarea bunurilor pe distanțe lungi – sute de vase cu aburi aglomerau râurile țării. Oamenii de afaceri au presupus probabil că transportul feroviar va urma în esență modelul celui cu aburi, cu unele îmbunătățiri incrementale. În realitate, viteza, capacitatea și raza de acțiune mai mari ale căilor ferate au schimbat fundamental industria americană. ''
 Într-o lume a bunurilor de larg consum, pe tehnologiști trebuie să-i preocupe inovația în modelele lor de afaceri în aceeași măsură (dacă nu mai mult) în care îi preocupă inovația în tehnologia lor. Desigur, este o capcană naturală ca tehnologistul să fie preocupat doar de tehnologie, dar tehnologia este o mică parte a unei afaceri în domeniul tehnologiei. Căutați călcâiul lui Ahile al competiției, care cel mai adesea este un model de afacere depășit într-o lume în schimbare, și nu tehnologia. Să ataci competiția exclusiv prin tehnologie înseamnă să ataci un uriaș cu capul înainte, iar această abordare este menită să eșueze în marea majoritate a cazurilor.

@@ Linia 87: / Linia 87: @@
 Așadar, ce adună tot acest bazar laolaltă în ceva care arată ca un sistem de operare? De la nașterea comunității Linux, acesta a fost rolul „distribuției Linux”, un termen curios în sine pentru aceia care provin din cercuri mai largi de tehnologia informației, obișnuiți cu sisteme de operare construite de echipe coezive, sau cel puțin de echipe de echipe coezive.
-O distribuție Linux este o colecție de software (de obicei, software liber și open source) combinat cu kernelul Linux pentru a forma un sistem de operare complet. Primele distribuții (dischetele de boot/root ale lui HJ Lu, MCC Interim) erau foarte limitate, proiectate doar să ajute inițializarea miezului unui sistem Linux, pe care utilizatorul (de obicei, la rândul lui un hacker Linux, dornic să scrie niște cod) putea compila restul sistemului manual în funcție de nevoi.
+O distribuție Linux este o colecție de software (de obicei, software liber și open source) combinat cu kernelul Linux pentru a forma un sistem de operare complet. Primele distribuții (dischetele de boot/root ale lui HJ Lu, MCC Interim) erau foarte limitate, proiectate doar să ajute inițializarea nucleului unui sistem Linux, pe care utilizatorul (de obicei, la rândul lui un hacker Linux, dornic să scrie niște cod) putea compila restul sistemului manual în funcție de nevoi.
 A doua generație apărută (SLS, Slackware, Debian) țintea să extindă gama și nivelul software-ului furnizat de distribuțiile de primă generație, incluzând programe pe care utilizatorii finali ai sistemelor UNIX l-ar fi putut considera utile, ca de exemplu sistemul X Window și sisteme de formatare a documentelor. În plus, distribuțiile de a doua generație au încercat să fie mai ușor de instalat decât primele, pentru că erau destinate nu hackerilor Linux dornici să scrie cod, ci colecției din ce în ce mai mari de utilizatori finali pe care Linux tocmai începea să-i atragă.

@@ Linia 51: / Linia 51: @@
 În timp ce vendorii UNIX se întreceau să introducă extensii proprietare ale UNIX, „de-comoditizând” astfel nivelul cel mai scăzut al stivei software, PC‑ul complet comoditizat aștepta pe margine. Pe măsură ce PC‑urile au devenit tot mai puternice, au început să înlocuiască stațiile de lucru, iar pe măsură ce PC‑urile își continuau marșul spre segmentul de vârf al pieței, puterea de piață a vendorilor PC și totodată numărul de vendori ai componentelor constituente au crescut dramatic. În special, noua ubicuitate a PC-ului a ajutat sistemul de operare Windows al Microsoft să înlocuiască UNIX ca lingua franca nu doar a noii piețe de stații de lucru bazate pe PC, dar și a întregii industrii de calculatoare.
-De ce a eșuat UNIX în timp ce PC-ul a reușit dincolo de cele mai fanteziste așteptări, mai ales cele alor părintelui său, IBM? Ambele și-au început viața ca sisteme deschise – tipuri de ecosisteme – și ambele au devenit enorm de populare datorită propriei naturi deschise. Pe partea UNIX, însă, fiecare vendor a încercat să devină unic proprietar al ecosistemului și în final tot ce au reușit în mod colectiv a fost să-l distrugă. Între timp, în zona PC, ecosistemul a câștigat în final, spre beneficiul tuturor celor care au îmbrățișat acel ecosistem; și cel mai important, existența acelui ecosistem a permis crearea altor ecosisteme deasupra lui. De exemplu, fără o platformă cu adevărat deschisă în fiecare birou și locuință, Internetul nu ar fi putut prinde rădăcini, iar acesta a evoluat la rândul lui într-un ecosistem care a dat naștere la nenumărate produse, servicii, industrii și ecosisteme care înainte nu puteau fi imaginate.
+De ce a eșuat UNIX în timp ce PC-ul a reușit dincolo de cele mai fanteziste așteptări, mai ales cele ale părintelui său, IBM? Ambele și-au început viața ca sisteme deschise – tipuri de ecosisteme – și ambele au devenit enorm de populare datorită propriei naturi deschise. Pe partea UNIX, însă, fiecare vendor a încercat să devină unic proprietar al ecosistemului și în final tot ce au reușit în mod colectiv a fost să-l distrugă. Între timp, în zona PC, ecosistemul a câștigat în final, spre beneficiul tuturor celor care au îmbrățișat acel ecosistem; și cel mai important, existența acelui ecosistem a permis crearea altor ecosisteme deasupra lui. De exemplu, fără o platformă cu adevărat deschisă în fiecare birou și locuință, Internetul nu ar fi putut prinde rădăcini, iar acesta a evoluat la rândul lui într-un ecosistem care a dat naștere la nenumărate produse, servicii, industrii și ecosisteme care înainte nu puteau fi imaginate.
 === Linux: un răspuns din tranșee ===

@@ Linia 77: / Linia 77: @@
 Ca rezultat al proceselor sale fluide și a unei structuri bazate pe costuri scăzute, Dell a putut să vândă PC-uri la prețuri mult mai mici decât ar fi putut‑o face competitorii săi. Pe măsură ce piața de PC-uri a crescut, și pe măsură ce piața s-a comoditizat și mai mult cu fiecare încercare eșuată de a adăuga standardului PC extensii proprietare, poziția Dell a devenit mai puternică. Pe măsură ce PC-ul a început să se miște spre segmentul de vârf al pieței, a devenit pur și simplu mai puțin costisitor să se „externalizeze” asamblarea PC‑urilor către un furnizor specializat în asamblarea lor, iar Dell era extrem de bine poziționat pentru a juca acest nou rol. Astăzi, pe măsură ce comoditizarea PC-urilor se extinde la alte părți ale pieței hardware - servere, stocare, imprimante, dispozitive handheld – Dell  continuă să fie extrem de bine poziționat, și intrarea pe o nouă piață este adesea interpretată ca apropierea sfârșitului pentru firmele consacrate de pe piața respectivă.
-=== Primele modele de business pentru Linux ===
+=== Primele modele de afacere pentru Linux ===
-Așadar, ce lecții putem învăța de la Dell pe măsură ce fenomenul open source comoditizează lumea software? Concret, faptul că a opera într-o piață de larg consum necesită modele total diferite de business față de modelele dinaintea lor. Dincolo de concluzii generale ca aceasta, ce învățăminte anume se pot trage din succesul Dell? Pentru început, ne vom îndrepta privirea asupra celui mai scăzut nivel al stivei software, sistemul de operare, și vom încerca să tragem paralele între strategia de succes a Dell și strategiile vendorilor de sisteme de operare open-source de azi, mai precis al companiilor care vând distribuții Linux.
+Așadar, ce lecții putem învăța de la Dell pe măsură ce fenomenul open source comoditizează lumea software? Concret, faptul că a opera într-o piață de larg consum necesită modele total diferite de afacere față de modelele dinaintea lor. Dincolo de concluzii generale ca aceasta, ce învățăminte anume se pot trage din succesul Dell? Pentru început, ne vom îndrepta privirea asupra celui mai scăzut nivel al stivei software, sistemul de operare, și vom încerca să tragem paralele între strategia de succes a Dell și strategiile vendorilor de sisteme de operare open-source de azi, mai precis al companiilor care vând distribuții Linux.
 Pentru milioane de utilizatori de pe glob, „Linux” este un sistem de operare. Au dreptate, desigur, dar realitatea este mult mai complexă de atât. Întâi de toate, „Linux” propriu-zis este doar kernel-ul, sau inima, sistemului de operare – restul software-ului care constituie „sistemul de operare Linux” este dezvoltat independent de kernel, de grupuri diferite care adesea au termene, motivații și scopuri  diferite4.