Distro Way: Diferență între versiuni
| Linia 1: | Linia 1: | ||
GNU/Linux este un sistem de operare deosebit de versatil. E un lucru foarte bun, desigur, dar ca orice lucru foarte bun, are şi părţile lui neplăcute. În cazul nostru este vorba de apariţia unei adevarate "babilonii" de [[distribuţii]], care fac aceleaşi lucruri (de exemplu setarea înterfeţei de reţea) în fel şi chip, făcând viaţa adminstratorilor de sisteme un infern. O să încercăm aici să echivalăm (pe cât este posibil) comenzile necesare pentru configurarea diverselor sisteme bazate pe Linux. | GNU/Linux este un sistem de operare deosebit de versatil. E un lucru foarte bun, desigur, dar ca orice lucru foarte bun, are şi părţile lui neplăcute. În cazul nostru este vorba de apariţia unei adevarate "babilonii" de [[distribuţii]], care fac aceleaşi lucruri (de exemplu setarea înterfeţei de reţea) în fel şi chip, făcând viaţa adminstratorilor de sisteme un infern. O să încercăm aici să echivalăm (pe cât este posibil) comenzile necesare pentru configurarea diverselor sisteme bazate pe Linux. | ||
| + | |||
| + | ==[[gestionar de pachete|Manager-ul de pachete]]== | ||
| + | === Sistemul de management === | ||
| + | ==== Gentoo ==== | ||
| + | Sistemul de management al pachetelor se numeşte ''portage''. Este inspirat din ''ports'', întâlnită la sismele de operare BSD-like. Deosebirea majoră faţă de alte managere este că aplicaţiile sunt instalate în general din surse şi nu din binare. Acest lucru permite un control riguros al capabilităţilor dorite de la aplicaţiilor instalate, prin folosirea variabilei ''USE''. | ||
| + | Un exemplu destul de comun este eliminarea dependelor nedorite faţă de pachete care nu ne sunt necesare. Să luăm cazul postfix (un server SMTP). Acest server are posibilitatea să folosească MySQL pentru tabelele de lookup. Să presupunem că nu ne interesează această capabilitate (sau dimpotrivă, ne interesează). În primul caz vom executa "USE=-mysql emerge postfix", în cel de-al doilea "USE=mysql emerge postfix". Managerul de pachete se va adapta şi ne va genera un postfix care NU are ca dependenţă biblioteca ''libmysqlclient'' (în primul caz), fie se va asigura că în sistem există ŞI ''libmysqlclient''. | ||
| + | Cum rezolvă un astfel de caz un manager de pachete care foloseşte pachete gata compilate? Ar fi vreo patru cazuri: | ||
| + | * 1) nu ne ofera deloc opţiunea de MySQL (şi atunci trebuie compilat manual) | ||
| + | * 2) ne obligă să avem suport pentru MySQL, chiar dacă nu avem nevoie de el | ||
| + | * 3) sunt furnizate pachete care să acopere toate cazurile posibile (foarte greu de aplicat în cazul în care există multe opţiuni posibile) | ||
| + | * 4) poate avem norocul ca aplicaţia noastră să fie ''plug-abilă'' şi atunci managerul de pachete ne va furniza pachete separate cu fiecare plugin în parte (cum este de exemplu PHP) | ||
| + | |||
| + | === Repository === | ||
| + | === Sincronizare === | ||
| + | === Căutare === | ||
| + | === Instalare === | ||
| + | === Actualizare === | ||
| + | === Dezinstalare === | ||
| + | |||
| + | ==Configurarea reţelei== | ||
| + | === Setarea "ad-hoc" a parametrilor === | ||
| + | === Configurarea persistentă === | ||
| + | |||
| + | ==Scripturile de startup== | ||
| + | === Pornirea/oprirea manuală a unui serviciu === | ||
| + | === Adaugarea/eliminarea unui serviciu în/din autostart === | ||
Versiunea de la data 6 decembrie 2007 12:15
GNU/Linux este un sistem de operare deosebit de versatil. E un lucru foarte bun, desigur, dar ca orice lucru foarte bun, are şi părţile lui neplăcute. În cazul nostru este vorba de apariţia unei adevarate "babilonii" de distribuţii, care fac aceleaşi lucruri (de exemplu setarea înterfeţei de reţea) în fel şi chip, făcând viaţa adminstratorilor de sisteme un infern. O să încercăm aici să echivalăm (pe cât este posibil) comenzile necesare pentru configurarea diverselor sisteme bazate pe Linux.
Manager-ul de pachete
Sistemul de management
Gentoo
Sistemul de management al pachetelor se numeşte portage. Este inspirat din ports, întâlnită la sismele de operare BSD-like. Deosebirea majoră faţă de alte managere este că aplicaţiile sunt instalate în general din surse şi nu din binare. Acest lucru permite un control riguros al capabilităţilor dorite de la aplicaţiilor instalate, prin folosirea variabilei USE. Un exemplu destul de comun este eliminarea dependelor nedorite faţă de pachete care nu ne sunt necesare. Să luăm cazul postfix (un server SMTP). Acest server are posibilitatea să folosească MySQL pentru tabelele de lookup. Să presupunem că nu ne interesează această capabilitate (sau dimpotrivă, ne interesează). În primul caz vom executa "USE=-mysql emerge postfix", în cel de-al doilea "USE=mysql emerge postfix". Managerul de pachete se va adapta şi ne va genera un postfix care NU are ca dependenţă biblioteca libmysqlclient (în primul caz), fie se va asigura că în sistem există ŞI libmysqlclient. Cum rezolvă un astfel de caz un manager de pachete care foloseşte pachete gata compilate? Ar fi vreo patru cazuri:
- 1) nu ne ofera deloc opţiunea de MySQL (şi atunci trebuie compilat manual)
- 2) ne obligă să avem suport pentru MySQL, chiar dacă nu avem nevoie de el
- 3) sunt furnizate pachete care să acopere toate cazurile posibile (foarte greu de aplicat în cazul în care există multe opţiuni posibile)
- 4) poate avem norocul ca aplicaţia noastră să fie plug-abilă şi atunci managerul de pachete ne va furniza pachete separate cu fiecare plugin în parte (cum este de exemplu PHP)
