|
|
| Linia 1: |
Linia 1: |
| − | ==Configurare simplă Xorg==
| + | a6F2l2 flHsdt83Nncfooi61t |
| − | | |
| − | X Window System, cunoscut şi ca X11 sau mai pe scurt X, este sistemul de ferestre folosit in Unix şi Linux.
| |
| − | X este responsabil cu desenarea şi mişcarea ferestrelor pe ecran şi accesul la mouse şi tastatură.
| |
| − | | |
| − | X are două componente majore: serverul şi aplicaţii client (clienţi X). Serverul rulează pe maşina pe care se află display-ul,
| |
| − | tastatura şi mouse-ul şi are ca responsabilităţi principale managementul acestora.
| |
| − | Aplicaţiile client pot fi executate pe o maşină diferită şi discută cu
| |
| − | serverul prin instrucţiuni de tipul "desenează o fereastră la aceste coordonate" la care serverul răspunde "utilizatorul tocmai a apăsat
| |
| − | butonul OK". Modelul implementat asigură transparenţă în reţea, astfel server-ul şi aplicaţiile client pot fi localizate pe
| |
| − | maşini diferite.
| |
| − | | |
| − | În cazul general al unui desktop, serverul şi aplicaţiile client rulează pe acelaşi calculator. În continuare ne vom referi
| |
| − | strict la acest caz de configurare. Presupunem că aţi instalat ultima versiune de X distribuită de Fundaţia X.Org
| |
| − | la http://wiki.x.org/wiki/ (pachetul apare în general sub numele de xorg-x11 sub diferite distribuţii Linux).
| |
| − | | |
| − | | |
| − | Începeţi configurarea ca superuser rulând comanda:
| |
| − | | |
| − | # cd ~
| |
| − | # Xorg -configure
| |
| − | | |
| − | Această comandă încearcă să detecteze automat hardware-ul disponibil şi va crea un fişier xorg.conf.new în
| |
| − | directorul /root.
| |
| − | | |
| − | | |
| − | Următorul pas este de a încerca configuraţia nou creată:
| |
| − | | |
| − | # Xorg -config xorg.conf.new
| |
| − | | |
| − | Dacă un ecran negru şi gri cu un cursor de mouse apare, configurarea a reuşit. Pentru a ieşi din acest ecran
| |
| − | apăsaţi simultan Ctrl+Alt+Backspace.
| |
| − | | |
| − | | |
| − | Apoi deschidem pentru editare fişierul xorg.conf.new. Aruncăm o privire la secţiunile "Monitor" şi "Device"
| |
| − | şi le modificăm dacă dorim. Mai jos o serie de valori generice cunoscute că ar funcţiona pe o serie largă
| |
| − | de sisteme desktop:
| |
| − | | |
| − | # Generic Monitor
| |
| − | Section "Monitor"
| |
| − | Identifier "Generic Monitor"
| |
| − | VendorName "Generic"
| |
| − | ModelName "Monitor"
| |
| − | HorizSync 30-70
| |
| − | VertRefresh 50-160
| |
| − | EndSection
| |
| − | #
| |
| − | # Standard VESA Device:
| |
| − | Section "Device"
| |
| − | Identifier "VESA"
| |
| − | VendorName "Unknown"
| |
| − | BoardName "Unknown"
| |
| − | # Chipset "generic"
| |
| − | Driver "vesa"
| |
| − | # BusID "PCI:0:10:0"
| |
| − | # VideoRam 256
| |
| − | # Clocks 25.2 28.3
| |
| − | EndSection
| |
| − | | |
| − | | |
| − | O serie întreagă de drivere sunt disponibile. La mine în sistem (Gentoo) acestea se găsesc în /usr/X11R6/lib/modules/drivers:
| |
| − | | |
| − | # ls /usr/X11R6/lib/modules/drivers
| |
| − | apm_drv.so fbdev_drv.so r128_drv.so tga_drv.so
| |
| − | ark_drv.so glint_drv.so radeon_drv.so trident_drv.so
| |
| − | ati_drv.so i128_drv.so rendition_drv.so tseng_drv.so
| |
| − | atimisc_drv.so i740_drv.so riva128.so vesa_drv.so
| |
| − | chips_drv.so i810_drv.so s3_drv.so vga_drv.so
| |
| − | cirrus_alpine.so linux s3virge_drv.so via_drv.so
| |
| − | cirrus_drv.so mga_drv.so savage_drv.so vmware_drv.so
| |
| − | cirrus_laguna.so neomagic_drv.so siliconmotion_drv.so
| |
| − | cyrix_drv.so nsc_drv.so sis_drv.so
| |
| − | dummy_drv.so nv_drv.so tdfx_drv.so
| |
| − | | |
| − | Acestea pot înlocui valoarea pentru "Driver" mai sus, de exemplu 'nv' pentru NVidia, sau 'r128' pentru ATI Rage 128.
| |
| − | Un driver foarte interesant este fbdev - framebuffer. Pentru a-l folosi avem nevoie să activăm
| |
| − | facilitatea framebuffer în kernel-ul Linux. Setarea fbdev este foarte populară cu LiveCD-urile de gen Knoppix, deoarece
| |
| − | aceasta funcţionează pe un număr mare de desktop-uri (de obicei se încearcă o boot-are de kernel cu framebuffer, iar
| |
| − | dacă aceasta nu reuşeşte driver-ul de xorg este înlocuit cu vesa). Despre setarea boot-ării de framebuffer puteţi
| |
| − | consulta acest document: http://www.gentoo.ro/doc/ro/handbook/handbook-x86.xml?part=1&chap=10
| |
| − | | |
| − | | |
| − | Trebuie apoi să specificăm parametrii ecranului în xorg.conf.new:
| |
| − | | |
| − | Section "Screen"
| |
| − | Identifier "Screen 1"
| |
| − | Device "VESA"
| |
| − | Monitor "Generic Monitor"
| |
| − | DefaultDepth 16
| |
| − | #
| |
| − | Subsection "Display"
| |
| − | Depth 8
| |
| − | Modes "1280x1024" "1024x768" "800x600" "640x480"
| |
| − | ViewPort 0 0
| |
| − | EndSubsection
| |
| − | Subsection "Display"
| |
| − | Depth 16
| |
| − | Modes "1280x1024" "1024x768" "800x600" "640x480"
| |
| − | ViewPort 0 0
| |
| − | EndSubsection
| |
| − | Subsection "Display"
| |
| − | Depth 24
| |
| − | Modes "1280x1024" "1024x768" "800x600" "640x480"
| |
| − | ViewPort 0 0
| |
| − | EndSubsection
| |
| − | EndSection
| |
| − | | |
| − | Observaţi corespondenţa dintre "VESA" şi "Generic Monitor" între cele trei secţiuni ("Section") prezentate.
| |
| − | Puteţi schimba valorile "DefaultDepth" şi "Modes" după cum doriţi.
| |
| − | | |
| − | Ultima etapă de configurare constă in copierea xorg.conf.new în sistem, astfel încât poate fi folosit de toţi utilizatorii:
| |
| − | | |
| − | # cp xorg.conf.new /etc/X11/xorg.conf
| |
| − | | |
| − | iar apoi porniţi xorg prin
| |
| − | | |
| − | # startx
| |
| | | | |
| | ==Mouse== | | ==Mouse== |
Problemele legate de configurarea mouse-ului provin din faptul ca dispozitivul propriu-zis apare sub diferite
nume pe fiecare distribuţie Linux în parte. Cele mai populare par a fi /dev/psaux, /dev/input/mice şi /dev/input/mouse0.
Orice mouse aţi avea puteţi încerca dacă aceste device funcţionează folosind următoarea comandă:
Mişcaţi mouse-ul, şi dacă obţineţi pe ecran nişte caractere ciudate, dispozitivul funcţionează corect. Apăsaţi Ctrl-C pentru
a termina.
