Distribuţie Linux

De la Wiki.lug.ro
Versiunea din 14 noiembrie 2012 00:51, autor: Rz (Discuție | contribuții) (Vezi și)

Salt la: navigare, căutare

Linux este un nucleu de sistem de operare foarte bun, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face mare lucru.

O distribuție conține pe lângă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare(de ex. shell-ul), dar și o selecție mai mică sau mai mare de aplicații. Folosirea unei distribuții economisește utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, și mai ales configurând toate componentele sistemului de operare și toate aplicațiile de care au nevoie.

O distribuție este constituită din mai multe pachete. Un pachet este, în principiu, o colecție de fișiere. Vă puteți gândi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o bibliotecă sau un plug-in. De exemplu, atunci când instalați OpenOffice.org în distribuția voastră preferată, veți instala de fapt următoarele pachete: core (bibliotecile comune), Writer, Calc, etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcționeze: de exemplu aplicația de scris CD-uri K3b are nevoie de o parte din KDE și de cdrecord. Acestea se numesc dependențe.

Aproape toate distribuțiile moderne conțin un gestionar de pachete (package manager), care menține o bază de date cu toate pachetele și fișierele instalate în sistem, și care vă ajută să instalați pachetele dorite descărcând și instalând automat toate dependențele necesare. În plus, acesta are grijă automat de menținerea la zi a pachetelor.

Distribuții generale

Fără un public țintă anume, încearcă să fie "totul pentru toată lumea". După cum e cazul, le puteți folosi pentru a construi un server sau un desktop. În ordine alfabetică:

Debian este un sistem de operare free (liber, gratuit). Debian utilizează kernelul Linux (nucleul Linux), dar majoritatea utilitarelor de bază provin din proiectul GNU [2]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux). Este un proiect comunitar foarte larg.

Debian GNU/Linux vine cu peste 25000 de pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o ușoară instalare. Suportul pentru limba română este excelent, fiind acordat de o echipă de developeri dedicată acestui scop.

Fedora este un proiect open source sponsorizat și controlat de RedHat Inc [4]. Este în principal un "teren de testare" al firmei RedHat pentru tehnologii noi dintre care unele sunt incluse ulterior în produsele firmei. Fedora nu este suportată de compania RedHat, dar beneficiază de suport gratuit oferit de o comunitate foarte activă strânsă în jurul acestui proiect. Comunitatea este implicată de asemenea și în dezvoltarea distribuției.

Distribuția dispune de o interfață grafică elegantă care are la bază mediul Gnome. Nu dispune de suport în limba română, dar se fac eforturi în această direcție.

Gentoo este una dintre cele mai flexibile distribuții Linux. Un utilizator avansat are la dispoziție toate uneltele necesare pentru a-și personaliza distribuția după cum dorește. Spre deosebire de celelalte distribuții, în Gentoo instalarea se face din pachete sursă. Astfel, fiecare pachet este compilat și optimizat pentru platforma specifică pe care se face instalarea. Datorită acestui lucru, în funcție de priceperea celui care face instalarea, rezultă un sistem rapid, care ocupă resurse minime și este optimizat strict pentru aplicația pentru care a fost construit. Este folosit cu succes atât ca desktop cât și ca server.

Ca și Debian, Gentoo este strict o distribuție comunitară. Pentru utilizatorii români se remarcă prin cea mai bună documentație Linux tradusă în limba română.

Mandriva a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai prietenoase distribuții Linux. Foarte ușor de instalat și gestionat de către începători, distribuția are un grad foarte ridicat de finisare. Pe scurt, arată bine! Limba română este și ea bine suportată. Distribuția este dezvoltată de firma Mandriva.

Este o distribuție bine finisată, ușor de utilizat, cu multe pachete și o integrare foarte bună între componente. Dezvoltată de firma Novell, SUSE vine cu o unealtă de administrare foarte capabilă numită YaST. Cu aceasta se pot face repede configurări pentru o varietate largă de secțiuni (hardware, management software, servicii de rețea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc). Are suport bun pentru limba română.

Distribuția vine în mai multe variante: OpenSUSE este versiunea gratuită cu suport comunitar, iar SUSE Linux Enterprise Desktop este versiunea comercială.

Slackware Linux este una dintre primele distribuții Linux apărute. Încă de la prima versiune, Slackware a pus accentul pe simplitate, stabilitate și siguranță în operare. Nu încearcă sa rivalizeze cu Windows, încearcă doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu își propune să acopere programele cu interfețe grafice fanteziste. În schimb, utilizatoriiau control total asupra sistemului și pot interacționa cu acesta pană la cel mai mic detaliu.

"Ubuntu" este un vechi cuvânt african care înseamnă "umanitate către alții". Este o distribuție Linux pentru începători, foarte ușor de instalat. Distribuția este dezvoltată de firma Canonical Ltd care trimite gratuit prin poștă CD-uri de instalare celor interesați.

Versiunea principală este bazată pe Gnome. Există și versiuni bazate pe KDE (Kubuntu [10]) și XFCE (Xubuntu [11]). Dispune de suport în limba română.

Distribuții pentru desktop

Fie din motive ideologice, fie din lipsă de licență comercială, unele distribuțiilor menționate până acum nu instalează pe desktop o serie de pachete esențiale pentru buna funcționare, cum ar fi drivere de NVIDIA, codecuri, suport DVD playback, JAVA, etc. Altele precum Gentoo și Debian, sunt foarte necruțătoare cu utilizatorii începători. Apare așadar o piață distinctă care încearcă să remedieze aceste neajunsuri.

Mepis este o formă foarte prietenoasă de Debian, care include configurare automată de hardware, NTFS partition resizing, ACPI power management, suport WiFi, fonturi TrueType anti-aliased, un firewall personal, KDE și multe altele.

Mint un fel de Ubuntu cu codecuri, suport DVD playback, java, drivere proprietare și orice altceva ce mai lipsește oficial din Ubuntu. Include un gestionar de pachete web-based.

PCLinuxOS este un live-cd instalabil bazat pe Mandriva, și este conceput ca un înlocuitor de Windows. În acest sens, PCLinuxOS are incluse toate facilitățile pentru trecerea de la Windows la Linux. Are astfel toate aplicațiile pe care un utilizator Windows și le-ar putea dori, drivere pentru o serie largă de dispozitive hardware (inclusiv drivere NVIDIA), suportă o serie largă de formate multimedia fără tot bagajul de Digital Rights Management asociat.

Sabayon (desert italian) este o variantă Gentoo pentru desktop. Vine sub forma unui live-dvd care după instalare se transformă într-un sistem Gentoo desktop foarte puternic. Începând din acel moment, sistemul este gestionat ca un sistem Gentoo obișnuit. Sabayon poate fi folosit pe post de disc de instalare Gentoo.

Distribuții pentru servere

La toate distribuțiile comerciale de servere există posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se găsesc pe site-urile producătorilor. Nu am amintit aici Debian și Gentoo, două soluții gratuite și foarte răspândite de construire a unui server.

Își are rădăcinile în Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu Red Hat Enterprise Linux. Are o comunitate foarte activă și în continuă creștere. Deși CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (spre deosebire de Red Hat Enterprise Linux) există o mulțime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu ușurință găsiți pe listele de email și pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveți neapărată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteți apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitățile produselor Red Hat, recunoscute pentru fiabilitate în materie de servere Linux.

Începând cu versiunea 6.06 ("Dapper Drake" LTS ) Ubuntu Linux (aflată acum la versiunea 12.10) dispune și de o variantă pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizări. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are și o opțiune de instalare care instalează o selecție de pachete ce produc un așa numit "LAMP Server". LAMP este o prescurtare pentru "Linux, Apache, Mysql, PHP/Perl/Python", o combinație larg răspândită pentru servere web. Versiunile LTS de Ubuntu suportul gratuit este de 5 ani.

Distribuții specializate

Acestea sunt distribuții destinate unor nișe mai restrânse.

Vezi și