Distribuţie Linux

De la Wiki.lug.ro
Versiunea din 9 decembrie 2009 20:59, autor: 193.33.28.73 (Discuție) (Distribuții pentru desktop)

Salt la: navigare, căutare

Linux este un nucleu de sistem de operare foarte bun, însă nu este nici pe departe un sistem de operare complet. Doar cu nucleul, noi, marea majoritate a utilizatorilor, nu putem face mare lucru.

O distribuție conține pe lângă nucleul Linux, diversele softuri absolut necesare unui sistem de operare(de ex. shell-ul), dar și o selecție mai mică sau mai mare de aplicații. Folosirea unei distribuții economisește utilizatorilor timpul pe care altminteri ar trebui să-l petreacă descărcând, instalând, și mai ales configurând toate componentele sistemului de operare și toate aplicațiile de care au nevoie.

O distribuție este constituită din mai multe pachete. Un pachet este, în principiu, o colecție de fișiere. Vă puteți gândi la un pachet ca fiind un program, sau o componentă bine individualizată a unui program, de exemplu o bibliotecă sau un plug-in. De exemplu, atunci când instalați OpenOffice.org în distribuția voastră preferată, veți instala de fapt următoarele pachete: core (bibliotecile comune), Writer, Calc, etc. Un pachet poate avea nevoie de anumite alte pachete ca să funcționeze: de exemplu aplicația de scris CD-uri K3b are nevoie de o parte din KDE și de cdrecord. Acestea se numesc dependințe.

Aproape toate distribuțiile moderne conțin un gestionar de pachete (package manager), care menține o bază de date cu toate pachetele și fișierele instalate în sistem, și care vă ajută să instalați pachetele dorite descărcând și instalând automat toate dependențele necesare. În plus, acesta are grijă automat de menținerea la zi a pachetelor.


Distribuții generale

Fără un public țintă anume, încearcă să fie "totul pentru toată lumea". După cum e cazul, le puteți folosi pentru a construi un server sau un desktop. În ordine alfabetică:

Debian este un sistem de operare free (liber, gratuit). Debian utilizează kernelul Linux (nucleul Linux), dar majoritatea utilitarelor de bază provin din proiectul GNU [2]; de aici denumirea de GNU/Linux (GNU pe Linux). Este un proiect comunitar foarte larg.

Debian GNU/Linux vine cu peste 25000 pachete software, software pre-compilat, împachetat într-un format gândit pentru o ușoară instalare. Suportul pentru limba română este excelent, și este dat de o echipă de developeri dedicată acestui scop.

Fedora este un proiect open source sponsorizat și controlat de RedHat Inc [4]. Este în principal un "teren de testare" al firmei RedHat pentru tehnologii noi care eventual vor fi incluse în produsele firmei. Fedora nu este suportată de compania RedHat, suportul este oferit gratuit de o comunitate foarte activă strânsă în jurul acestui proiect. Comunitatea este implicată de asemenea și în dezvoltarea distribuției.

Distribuția se remarcă prin grafica elegantă pe care ți-o prezintă prin intermediul mediului Gnome. Suportul pentru limba română lipsește însă, deși se fac eforturi în această direcție.

Dintre toate distribuțiile menționate aici, Gentoo este cea mai flexibilă. Un utilizator avansat are la dispoziție toate uneltele necesare pentru a-și personaliza distribuția după cum dorește. Spre deosebire de celelalte distribuții, în Gentoo instalarea se face din pachete sursă. Astfel, fiecare pachet este compilat și optimizat pentru platforma specifică pe care se face instalarea. Ce rezultă - sau mai bine zis ce ar putea să rezulte, depinde cât de priceput este cel care face instalarea - este un sistem rapid, care ocupă cantitatea minimă de memorie, și este optimizat strict pentru aplicația pentru care a fost construit. Este folosit cu succes atât ca desktop cât și ca server.

Ca și Debian, Gentoo este strict o distribuție comunitară, necontrolată de nicio firmă comercială. Pe plan local, se remarcă prin cea mai bună documentație Linux tradusă în limba română.

Mandriva a fost și rămâne în continuare una dintre cele mai prietenoase distribuții Linux. Foarte ușor de instalat și gestionat de începători, distribuția are un grad foarte ridicat de finisare. Pe scurt, arată bine! Limba română este și ea bine suportată. Distribuția este dezvoltată de firma Mandriva.

Este o distribuție bine finisată, ușor de utilizat, cu multe pachete și o integrare foarte bună între componente. Dezvoltată de firma Novell, SUSE vine cu o unealtă de administrare foarte capabilă numită YaST. Cu aceasta se pot face repede configurări pentru o varietate largă de secțiuni (hardware, management software, servicii de rețea cum ar fi server DNS, DHCP, mail, samba, apache etc). Are suport bun pentru limba română.

Distribuția vine în mai multe variante. OpenSUSE este versiunea gratuită cu suport comunitar, iar SUSE Linux Enterprise Desktop este versiunea pentru business care include suport 24/7.

Slackware Linux este una dintre primele distribuții Linux apărute. Încă de la prima versiune, Slackware a pus accentul pe simplitate, stabilitate și siguranță în operare. Nu încearcă sa rivalizeze cu Windows, încearcă doar să fie cel mai bun Linux posibil. Nu își propune să acopere programele cu interfețe grafice fanteziste. În schimb, pune utilizatorii în control total asupra sistemului lăsându-i să interacționeze cu acesta pană la cel mai mic detaliu.

"Ubuntu" este un vechi cuvânt african, însemnând "umanitate către alții". Este o distribuție Linux pentru începători, foarte ușor de instalat și care oferă gratuit CD-uri de instalare pe care ți le trimite acasă prin poștă. Distribuția este dezvoltată de firma Canonical Ltd.

Versiunea principală este bazată pe Gnome, oferă însă și o versiune bazată pe KDE (Kubuntu [10]), și una bazată pe XFCE (Xubuntu [11]). Suportul pentru limba română lasă de dorit.


O6VLbW <a href="http://ggarhjhfafla.com/">ggarhjhfafla</a>, [url=http://iaxohtdgdfht.com/]iaxohtdgdfht[/url], [link=http://kbyuzwgmshri.com/]kbyuzwgmshri[/link], http://tectpgfcyvzt.com/

Distribuții pentru servere

La toate distribuțiile comerciale de servere există posibilitatea de a fi testate 30 de zile. Download-urile de evaluare se găsesc pe site-urile producătorilor. Nu am amintit aici Debian și Gentoo, două soluții gratuite și foarte răspândite de construire a unui server.

Este o clonă free a Red Hat Enterprise Linux. Ea tinde să fie 100% compatibilă binar cu Red Hat Enterprise Linux. Are o comunitate foarte activă și în continuă creștere. Deși CentOS nu are suport comercial din partea dezvoltatorilor (aceasta fiind una dintre criticile aduse) există o mulțime de firme care oferă suport pentru aceasta. De asemenea dezvoltatorii pot fi cu ușurință găsiți pe listele de email și pe IRC (canalul #centos pe freenode). Per ansamblu, dacă nu aveți neapărată nevoie de certificările sau de suportul comercial oferit de Red Hat, puteți apela cu încredere la CentOS pentru a întâlni neschimbate calitățile produselor Red Hat cu care v-ați obișnuit deja.

Începând cu versiunea 6.06 ("Dapper Drake" LTS ) Ubuntu Linux (aflată acum la versiunea 6.10) introduce și o variantă mai potrivită pentru servere, cu un kernel adaptat acestei utilizări. De asemenea CD-ul de instalare al Ubuntu Server are și un "shortcut" (opțiune de instalare) care instalează o selecție de pachete ce produc un așa numit "LAMP Server". LAMP este o prescurtare pentru "Linux,Apache,Mysql,PHP" - o combinație folosită destul de des. Pentru Ubuntu 6.06 suportul gratuit oferit este de 5 ani.


Distribuții specializate

Destinate unei nișe mult mai restrânse.


Vezi și