Distribuţii bazate pe RedHat: Diferență între versiuni

De la Wiki.lug.ro
Salt la: navigare, căutare
m (Cum se trece de la sendmail la alt server de mail (dintre cele incluse în distribuţie))
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 3: Linia 3:
  
 
=== Cum se trece de la sendmail la alt server de mail (dintre cele incluse în distribuţie) ===
 
=== Cum se trece de la sendmail la alt server de mail (dintre cele incluse în distribuţie) ===
   se instaleaza serverul de mail dorit (in afară de sendmail sint disponibile exim şi postfix)
+
   se instalează serverul de mail dorit (în afară de sendmail sînt disponibile exim şi postfix)
   se seteaza serverul dorit ca serviciu utilizat implicit
+
   se setează serverul dorit ca serviciu utilizat implicit
  
Pentru instalarea serverului dorit se utilizează comanda ''yum'' (Centos, Fedora, RHEL 5) sau ''up2date'' (RHEL <=4). Spre exemplu, pt a instala postfix:
+
Pentru instalarea serverului dorit se utilizează comanda ''yum'' (Centos, Fedora, RHEL 5) sau ''up2date'' (RHEL <=4). Spre exemplu, pentru a instala postfix:
 
   yum install postfix (resp up2date -i postfix)
 
   yum install postfix (resp up2date -i postfix)
  
In vederea alegerii serverului implicit există mai multe metode. Cea mai simplă utilizează pachetul ''system-switch-mail'' (care trebuie instalat dacă nu este deja; intrucit este un GUI, necesita prezenta X-Windows):
+
În vederea activării ca server implicit există mai multe metode. Cea mai simplă utilizează pachetul ''system-switch-mail'' (care trebuie instalat dacă nu este deja; întrucât este un GUI, necesită prezența X-Windows):
 
   yum install system-switch-mail (resp. up2date -i system-switch-mail)
 
   yum install system-switch-mail (resp. up2date -i system-switch-mail)
 
O altă metodă se bazează pe comanda ''alternatives'' (care are avantajul că nu necesită instalarea unui program suplimentar). Pentru prima variantă se tastează comanda:
 
O altă metodă se bazează pe comanda ''alternatives'' (care are avantajul că nu necesită instalarea unui program suplimentar). Pentru prima variantă se tastează comanda:
Linia 16: Linia 16:
 
   alternatives --config mta
 
   alternatives --config mta
  
Nu vă rămine decit să alegeţi serverul dorit dintre cele afisate (şi să apăsaţi pe OK în cazul lui system-config-mail).
+
Nu vă rămine decit să alegeţi serverul dorit dintre cele afișate (şi să apăsaţi pe OK în cazul lui system-config-mail).
Inlocuirea sendmail se poate face încă de la instalarea sistemului, dacă utilizaţi un fişier de kickstart şi adăugaţi în secţiunea %packages comenzile necesare eliminării sendmail si includerii serverului dorit. De pildă, presupunînd că doriţi să utilizaţi postfix:
+
Înlocuirea sendmail se poate face încă de la instalarea sistemului, dacă utilizaţi un fişier de kickstart şi adăugaţi în secţiunea %packages comenzile necesare eliminării sendmail și includerii serverului dorit. De pildă, presupunînd că doriţi să utilizaţi postfix:
 
   %packages
 
   %packages
 
   -sendmail
 
   -sendmail
Linia 24: Linia 24:
 
Dacă vă limitaţi doar la a specifica "-sendmail" fără a impune o alternativă, va fi instalat exim.
 
Dacă vă limitaţi doar la a specifica "-sendmail" fără a impune o alternativă, va fi instalat exim.
  
=== Cum se startează un serviciu ===
+
=== Cum se pornește un serviciu ===
 
   service NUME_SERVICIU start
 
   service NUME_SERVICIU start
  
=== Cum se setează un serviciu pentru a fi pornit automat la boot ===
+
=== Cum se configurează un serviciu pentru a fi pornit automat la boot ===
 
   chkconfig --level 35 NUME_SERVICIU on
 
   chkconfig --level 35 NUME_SERVICIU on
  
=== Cum se elimina verificarea de IP conflict la pornirea unei interfete de retea de tip Ethernet ===
+
=== Cum se elimină verificarea de IP conflict la pornirea unei interfețe de rețea de tip Ethernet ===
Se editeaza /etc/sysconfig/network-scripts/ifup-eth, se cauta fragmentul:
+
Se editează /etc/sysconfig/network-scripts/ifup-eth, se caută fragmentul:
 
   if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then
 
   if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then
 
     echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}."
 
     echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}."
 
     exit 1
 
     exit 1
apoi se comenteaza linia "exit 1" si eventual se modifica mesajul din Echo. De exemplu:
+
apoi se comentează linia "exit 1" și eventual se modifică mesajul din Echo. De exemplu:
 
   if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then
 
   if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then
 
     echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}. Ignoring >:-)"
 
     echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}. Ignoring >:-)"
Linia 54: Linia 54:
 
=== Cum punem în funcţiune wireless-ul ===
 
=== Cum punem în funcţiune wireless-ul ===
  
În cazul de faţă ne vom referi la cazul în care deţinem o placă de reţea wireless bazată pe chipset [http://www.atheros.com/ Atheros]. Kernelul care vine cu Centos 5.4 are suport pentru acest chipset (modulul se numeşte ath5k), dar în practică o să remarcăm o oarecare instabilitate (deconectări repetate, fără nici un motiv). Din acest motiv, blacklist-ăm acest modul:
+
În acest exemplu ne vom referi la cazul în care deţinem o placă de reţea wireless bazată pe chipset [http://www.atheros.com/ Atheros]. Kernelul care vine cu Centos 5.4 are suport pentru acest chipset (modulul se numeşte ath5k), dar în practică o să remarcăm o oarecare instabilitate (deconectări repetate, fără nici un motiv). Din acest motiv, blacklist-ăm acest modul:
  
 
   echo blacklist ath5k >> /etc/modprobe.d/blacklist
 
   echo blacklist ath5k >> /etc/modprobe.d/blacklist
Linia 67: Linia 67:
 
   rpm -q kernel-devel
 
   rpm -q kernel-devel
  
În cazul meu, rezultatul este 2.6.18-164.6.1.el5, respectiv kernel-devel-2.6.18-164.6.1.el5, deci sunt identice. Dacă aveţi versiuni diferite, încercaţi să upgradaţi kernelul:
+
În cazul meu, rezultatul este 2.6.18-164.6.1.el5, respectiv kernel-devel-2.6.18-164.6.1.el5, deci sunt identice. Dacă aveţi versiuni diferite, încercaţi să actualizați kernelul:
  
 
   yum update kernel
 
   yum update kernel
Linia 98: Linia 98:
 
La reboot, ar trebui ca modulul ath_pci să fie încărcat automat.
 
La reboot, ar trebui ca modulul ath_pci să fie încărcat automat.
  
Acum că am instalat driverul madwifi, cum procedăm să ne conectam la access point?
+
Acum că am instalat driverul madwifi, cum procedăm să ne conectăm la access point?
 
Există două posibilităţi, să folosim NetworkManager sau wpa_supplicant. Alegem să mergem pe mâna NetworkManager-ului (este conceput pentru a fi foarte uşor de configurat si folosit).
 
Există două posibilităţi, să folosim NetworkManager sau wpa_supplicant. Alegem să mergem pe mâna NetworkManager-ului (este conceput pentru a fi foarte uşor de configurat si folosit).
  
Linia 105: Linia 105:
 
   chkconfig --level 345 NetworkManager on
 
   chkconfig --level 345 NetworkManager on
  
Pornim serviciul NetworkManager (pentru a nu reboota staţia de lucru):
+
Pornim serviciul NetworkManager (pentru a nu reporni staţia de lucru):
  
 
   service NetworkManager start
 
   service NetworkManager start
Linia 117: Linia 117:
 
   gtk-update-icon-cache -f /usr/share/icons/hicolor
 
   gtk-update-icon-cache -f /usr/share/icons/hicolor
  
Mai departe este foarte simplu, daţi click pe appletul NetworkManager, selectaţi AP-ul la care vreţi să va conectaţi, introduceţi parola, aşteptaţi câteva secunde şi... gata. Nu-i aşa ca mai simplu nu se poate? :)
+
Mai departe este foarte simplu, daţi click pe appletul NetworkManager, selectaţi AP-ul la care vreţi să conectaţi, introduceţi parola, aşteptaţi câteva secunde şi... gata. Nu-i aşa mai simplu nu se poate? :)
 
 
  
 
=== Cum facem ca fonturile să apară "subţiri şi curate" ca în M$ Windows ===
 
=== Cum facem ca fonturile să apară "subţiri şi curate" ca în M$ Windows ===
Linia 146: Linia 145:
 
   rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec
 
   rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec
  
În caz ca primiţi eroarea de mai jos:
+
În caz primiţi eroarea de mai jos:
  
 
   [root@localhost ~]# rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec
 
   [root@localhost ~]# rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec
Linia 176: Linia 175:
 
   rpm -ivh /usr/src/redhat/RPMS/noarch/msttcorefonts-1.3-4.noarch.rpm
 
   rpm -ivh /usr/src/redhat/RPMS/noarch/msttcorefonts-1.3-4.noarch.rpm
  
Pentru a folosi noile fonturi, descarcaţi fişierul de configurare:
+
Pentru a folosi noile fonturi, descărcaţi fişierul de configurare:
  
 
   wget http://www.thel.ro/.fonts.conf -O ~/
 
   wget http://www.thel.ro/.fonts.conf -O ~/
  
Restartaţi X-ul sau computerul. Done.
+
Reporniți X-ul sau computerul. Done.

Versiunea curentă din 26 februarie 2010 08:09

Cum se setează dhclient să nu mai suprascrie resolv.conf

 echo 'PEERDNS="no"' >> /etc/dhclient-enter-hooks

Cum se trece de la sendmail la alt server de mail (dintre cele incluse în distribuţie)

 se instalează serverul de mail dorit (în afară de sendmail sînt disponibile exim şi postfix)
 se setează serverul dorit ca serviciu utilizat implicit

Pentru instalarea serverului dorit se utilizează comanda yum (Centos, Fedora, RHEL 5) sau up2date (RHEL <=4). Spre exemplu, pentru a instala postfix:

 yum install postfix (resp up2date -i postfix)

În vederea activării ca server implicit există mai multe metode. Cea mai simplă utilizează pachetul system-switch-mail (care trebuie instalat dacă nu este deja; întrucât este un GUI, necesită prezența X-Windows):

 yum install system-switch-mail (resp. up2date -i system-switch-mail)

O altă metodă se bazează pe comanda alternatives (care are avantajul că nu necesită instalarea unui program suplimentar). Pentru prima variantă se tastează comanda:

 system-switch-mail (sau system-switch-mail-nox pentru a forta functionarea in mod text)

Pentru cea de a doua:

 alternatives --config mta

Nu vă rămine decit să alegeţi serverul dorit dintre cele afișate (şi să apăsaţi pe OK în cazul lui system-config-mail). Înlocuirea sendmail se poate face încă de la instalarea sistemului, dacă utilizaţi un fişier de kickstart şi adăugaţi în secţiunea %packages comenzile necesare eliminării sendmail și includerii serverului dorit. De pildă, presupunînd că doriţi să utilizaţi postfix:

 %packages
 -sendmail
 postfix
 ...alte comenzi

Dacă vă limitaţi doar la a specifica "-sendmail" fără a impune o alternativă, va fi instalat exim.

Cum se pornește un serviciu

 service NUME_SERVICIU start

Cum se configurează un serviciu pentru a fi pornit automat la boot

 chkconfig --level 35 NUME_SERVICIU on

Cum se elimină verificarea de IP conflict la pornirea unei interfețe de rețea de tip Ethernet

Se editează /etc/sysconfig/network-scripts/ifup-eth, se caută fragmentul:

 if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then
   echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}."
   exit 1

apoi se comentează linia "exit 1" și eventual se modifică mesajul din Echo. De exemplu:

 if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then
   echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}. Ignoring >:-)"
 # exit 1

Cum ascultăm fişiere audio în format MP3?

Deoarece MP3 este un format audio patentat, distribuţiile RedHat şi derivatele nu vin cu suport pentru acest tip de fişiere. Totuşi, putem găsi suport pentru MP3 în repo-urile întreţinute de comunităţi cum ar fi RPMforge. Dacă doriţi să folosiţi Amarok ca player, va trebui să activaţi repo-ul EPEL.

În prima fază instalăm xine-lib, asigurându-ne că folosim RPMforge, nu EPEL (versiunea din EPEL nu conţine suport pentru MP3):

 yum --disablerepo epel --enablerepo rpmforge install xine-lib

Acum instalăm Amarok:

 yum --enablerepo epel install amarok


Cum punem în funcţiune wireless-ul

În acest exemplu ne vom referi la cazul în care deţinem o placă de reţea wireless bazată pe chipset Atheros. Kernelul care vine cu Centos 5.4 are suport pentru acest chipset (modulul se numeşte ath5k), dar în practică o să remarcăm o oarecare instabilitate (deconectări repetate, fără nici un motiv). Din acest motiv, blacklist-ăm acest modul:

 echo blacklist ath5k >> /etc/modprobe.d/blacklist

Vom folosi driverul madwifi. Trebuie să ştiţi ca driverul madwifi are nevoie de pachetul kernel-devel şi este foarte important ca versiunea acestui pachet să corespundă cu versiunea kernelului care rulează în acest moment pe staţia dvs. de lucru (altfel instalarea pachetului va eşua fără să dea vreo eroare, dând mari bătăi de cap). Deci, in prima fază instalăm kernel-devel:

 yum install kernel-devel

Acum verificăm dacă rulăm un kernel care este compatibil cu kernel-devel:

 uname -r
 rpm -q kernel-devel

În cazul meu, rezultatul este 2.6.18-164.6.1.el5, respectiv kernel-devel-2.6.18-164.6.1.el5, deci sunt identice. Dacă aveţi versiuni diferite, încercaţi să actualizați kernelul:

 yum update kernel

După reboot, verificaţi din nou versiunile. Dacă totul este în regulă, instalăm driverul madwifi (este necesar să aveţi activat repo-ul RPMforge):

 yum install madwifi

Verificaţi dacă instalarea driverului a decurs normal:

 ls -l /lib/modules/`uname -r`/extra/ath_pci.ko
 -rw-r--r-- 1 root root 101308 Nov  9 16:38 /lib/modules/2.6.18-164.6.1.el5/extra/ath_pci.ko

Încărcărcaţi modulul:

 modprobe ath_pci

Verificaţi dacă modulul s-a încărcat corect:

 dmesg | tail
 
 wifi0: Use hw queue 0 for WME_AC_BK traffic
 wifi0: Use hw queue 2 for WME_AC_VI traffic
 wifi0: Use hw queue 3 for WME_AC_VO traffic
 wifi0: Use hw queue 8 for CAB traffic
 wifi0: Use hw queue 9 for beacons
 wifi0: Atheros 5212: mem=0x32000000, irq=169

La reboot, ar trebui ca modulul ath_pci să fie încărcat automat.

Acum că am instalat driverul madwifi, cum procedăm să ne conectăm la access point? Există două posibilităţi, să folosim NetworkManager sau wpa_supplicant. Alegem să mergem pe mâna NetworkManager-ului (este conceput pentru a fi foarte uşor de configurat si folosit).

Setăm serviciul NetworkManager să pornească automat la boot:

 chkconfig --level 345 NetworkManager on

Pornim serviciul NetworkManager (pentru a nu reporni staţia de lucru):

 service NetworkManager start

În caz că folosiţi KDE, trebuie să instalaţi applet-ul cu care veţi controla NetworkManager-ul:

 yum install NetworkManager-gnome

Corectăm un bug care face ca appletul NetworkManager-gnome să "dispară" când trecem de pe cablu pe wireless:

 gtk-update-icon-cache -f /usr/share/icons/hicolor

Mai departe este foarte simplu, daţi click pe appletul NetworkManager, selectaţi AP-ul la care vreţi să vă conectaţi, introduceţi parola, aşteptaţi câteva secunde şi... gata. Nu-i aşa că mai simplu nu se poate? :)

Cum facem ca fonturile să apară "subţiri şi curate" ca în M$ Windows

Antialiasing activat - setări implicite
TrueType Bytecode Interpreter activat - font Tahoma

În Linux afişarea caracterelor pe display se face cu ajutorul unui font rasterization engine numit FreeType. Din cauza unor patente deţinute de Apple, versiunea FreeType "stock" (care vine cu distribuţiile RedHat şi derivatele) are TrueType Bytecode Interpreter dezactivat. Din acest motiv, este necesară activarea antialiasing-ului, care dă fonturilor un aspect îngroşat şi "blurat". Pentru a da interfeţei grafice un aspect mai "clean", va trebui să activăm Bytecode Interpreter, să instalăm fonturile Microsoft şi să dezactivăm antialiasing-ul.

În primul rând, dacă nu-l aveţi deja, instalaţi utilitarul rpm-build, pentru crearea pachetelor RPM.

 yum install rpm-build

Se instalează SRPM-ul corespunzător distribuţiei pe care o deţineţi (exemplul de mai jos este pentru Centos 5.4):

 rpm -ivh http://centos.mirrors.lug.ro/centos/5.4/os/SRPMS/freetype-2.2.1-21.el5_3.src.rpm

Se activează TrueType Bytecode Interpreter. Deschideţi într-un editor oarecare /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec şi modificaţi linia

 %define without_bytecode_interpreter    1

în

 %define without_bytecode_interpreter    0

Se recompilează pachetul:

 rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec

În caz că primiţi eroarea de mai jos:

 [root@localhost ~]# rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec
 error: Failed build dependencies:
       libX11-devel is needed by freetype-2.2.1-21.i386

va trebui să instalaţi pachetul libX11-devel:

 yum install libX11-devel

Se instalează pachetul freetype nou creat (parametrul --force permite instalarea peste pachetul deja existent în sistem):

 rpm -ivh --force /usr/src/redhat/RPMS/i386/freetype-2.2.1-21.i386.rpm

Acum avem nevoie de fonturile Microsoft. Nişte oameni de treabă ne-au uşurat viaţa construind .spec-ul pentru a putea genera un pachet RPM cu aceste fonturi. Să-l descărcam:

 wget http://sourceforge.net/projects/corefonts/files/corefonts/1.3/msttcorefonts-1.3-4.spec/download

Pentru a putea genera rpm-ul cu fonturi avem nevoie de utilitarul cabextract (trebuie să aveţi activat repo-ul RPMforge):

 yum install cabextract

Generăm rpm-ul:

 rpmbuild -bb msttcorefonts-1.3-4.spec

Instalăm fonturile:

 rpm -ivh /usr/src/redhat/RPMS/noarch/msttcorefonts-1.3-4.noarch.rpm

Pentru a folosi noile fonturi, descărcaţi fişierul de configurare:

 wget http://www.thel.ro/.fonts.conf -O ~/

Reporniți X-ul sau computerul. Done.