Distribuţii bazate pe RedHat
Cuprins
- 1 Cum se setează dhclient să nu mai suprascrie resolv.conf
- 2 Cum se trece de la sendmail la alt server de mail (dintre cele incluse în distribuţie)
- 3 Cum se pornește un serviciu
- 4 Cum se configurează un serviciu pentru a fi pornit automat la boot
- 5 Cum se elimină verificarea de IP conflict la pornirea unei interfețe de rețea de tip Ethernet
- 6 Cum ascultăm fişiere audio în format MP3?
- 7 Cum punem în funcţiune wireless-ul
- 8 Cum facem ca fonturile să apară "subţiri şi curate" ca în M$ Windows
Cum se setează dhclient să nu mai suprascrie resolv.conf
echo 'PEERDNS="no"' >> /etc/dhclient-enter-hooks
Cum se trece de la sendmail la alt server de mail (dintre cele incluse în distribuţie)
se instalează serverul de mail dorit (în afară de sendmail sînt disponibile exim şi postfix) se setează serverul dorit ca serviciu utilizat implicit
Pentru instalarea serverului dorit se utilizează comanda yum (Centos, Fedora, RHEL 5) sau up2date (RHEL <=4). Spre exemplu, pentru a instala postfix:
yum install postfix (resp up2date -i postfix)
În vederea activării ca server implicit există mai multe metode. Cea mai simplă utilizează pachetul system-switch-mail (care trebuie instalat dacă nu este deja; întrucât este un GUI, necesită prezența X-Windows):
yum install system-switch-mail (resp. up2date -i system-switch-mail)
O altă metodă se bazează pe comanda alternatives (care are avantajul că nu necesită instalarea unui program suplimentar). Pentru prima variantă se tastează comanda:
system-switch-mail (sau system-switch-mail-nox pentru a forta functionarea in mod text)
Pentru cea de a doua:
alternatives --config mta
Nu vă rămine decit să alegeţi serverul dorit dintre cele afișate (şi să apăsaţi pe OK în cazul lui system-config-mail). Înlocuirea sendmail se poate face încă de la instalarea sistemului, dacă utilizaţi un fişier de kickstart şi adăugaţi în secţiunea %packages comenzile necesare eliminării sendmail și includerii serverului dorit. De pildă, presupunînd că doriţi să utilizaţi postfix:
%packages -sendmail postfix ...alte comenzi
Dacă vă limitaţi doar la a specifica "-sendmail" fără a impune o alternativă, va fi instalat exim.
Cum se pornește un serviciu
service NUME_SERVICIU start
Cum se configurează un serviciu pentru a fi pornit automat la boot
chkconfig --level 35 NUME_SERVICIU on
Cum se elimină verificarea de IP conflict la pornirea unei interfețe de rețea de tip Ethernet
Se editează /etc/sysconfig/network-scripts/ifup-eth, se caută fragmentul:
if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}." exit 1
apoi se comentează linia "exit 1" și eventual se modifică mesajul din Echo. De exemplu:
if ! arping -q -c 2 -w 3 -D -I ${REALDEVICE} ${IPADDR} ; then echo $"Error, some other host already uses address ${IPADDR}. Ignoring >:-)" # exit 1
Cum ascultăm fişiere audio în format MP3?
Deoarece MP3 este un format audio patentat, distribuţiile RedHat şi derivatele nu vin cu suport pentru acest tip de fişiere. Totuşi, putem găsi suport pentru MP3 în repo-urile întreţinute de comunităţi cum ar fi RPMforge. Dacă doriţi să folosiţi Amarok ca player, va trebui să activaţi repo-ul EPEL.
În prima fază instalăm xine-lib, asigurându-ne că folosim RPMforge, nu EPEL (versiunea din EPEL nu conţine suport pentru MP3):
yum --disablerepo epel --enablerepo rpmforge install xine-lib
Acum instalăm Amarok:
yum --enablerepo epel install amarok
Cum punem în funcţiune wireless-ul
În acest exemplu ne vom referi la cazul în care deţinem o placă de reţea wireless bazată pe chipset Atheros. Kernelul care vine cu Centos 5.4 are suport pentru acest chipset (modulul se numeşte ath5k), dar în practică o să remarcăm o oarecare instabilitate (deconectări repetate, fără nici un motiv). Din acest motiv, blacklist-ăm acest modul:
echo blacklist ath5k >> /etc/modprobe.d/blacklist
Vom folosi driverul madwifi. Trebuie să ştiţi ca driverul madwifi are nevoie de pachetul kernel-devel şi este foarte important ca versiunea acestui pachet să corespundă cu versiunea kernelului care rulează în acest moment pe staţia dvs. de lucru (altfel instalarea pachetului va eşua fără să dea vreo eroare, dând mari bătăi de cap). Deci, in prima fază instalăm kernel-devel:
yum install kernel-devel
Acum verificăm dacă rulăm un kernel care este compatibil cu kernel-devel:
uname -r rpm -q kernel-devel
În cazul meu, rezultatul este 2.6.18-164.6.1.el5, respectiv kernel-devel-2.6.18-164.6.1.el5, deci sunt identice. Dacă aveţi versiuni diferite, încercaţi să actualizați kernelul:
yum update kernel
După reboot, verificaţi din nou versiunile. Dacă totul este în regulă, instalăm driverul madwifi (este necesar să aveţi activat repo-ul RPMforge):
yum install madwifi
Verificaţi dacă instalarea driverului a decurs normal:
ls -l /lib/modules/`uname -r`/extra/ath_pci.ko -rw-r--r-- 1 root root 101308 Nov 9 16:38 /lib/modules/2.6.18-164.6.1.el5/extra/ath_pci.ko
Încărcărcaţi modulul:
modprobe ath_pci
Verificaţi dacă modulul s-a încărcat corect:
dmesg | tail wifi0: Use hw queue 0 for WME_AC_BK traffic wifi0: Use hw queue 2 for WME_AC_VI traffic wifi0: Use hw queue 3 for WME_AC_VO traffic wifi0: Use hw queue 8 for CAB traffic wifi0: Use hw queue 9 for beacons wifi0: Atheros 5212: mem=0x32000000, irq=169
La reboot, ar trebui ca modulul ath_pci să fie încărcat automat.
Acum că am instalat driverul madwifi, cum procedăm să ne conectăm la access point? Există două posibilităţi, să folosim NetworkManager sau wpa_supplicant. Alegem să mergem pe mâna NetworkManager-ului (este conceput pentru a fi foarte uşor de configurat si folosit).
Setăm serviciul NetworkManager să pornească automat la boot:
chkconfig --level 345 NetworkManager on
Pornim serviciul NetworkManager (pentru a nu reporni staţia de lucru):
service NetworkManager start
În caz că folosiţi KDE, trebuie să instalaţi applet-ul cu care veţi controla NetworkManager-ul:
yum install NetworkManager-gnome
Corectăm un bug care face ca appletul NetworkManager-gnome să "dispară" când trecem de pe cablu pe wireless:
gtk-update-icon-cache -f /usr/share/icons/hicolor
Mai departe este foarte simplu, daţi click pe appletul NetworkManager, selectaţi AP-ul la care vreţi să vă conectaţi, introduceţi parola, aşteptaţi câteva secunde şi... gata. Nu-i aşa că mai simplu nu se poate? :)
Cum facem ca fonturile să apară "subţiri şi curate" ca în M$ Windows
În Linux afişarea caracterelor pe display se face cu ajutorul unui font rasterization engine numit FreeType. Din cauza unor patente deţinute de Apple, versiunea FreeType "stock" (care vine cu distribuţiile RedHat şi derivatele) are TrueType Bytecode Interpreter dezactivat. Din acest motiv, este necesară activarea antialiasing-ului, care dă fonturilor un aspect îngroşat şi "blurat". Pentru a da interfeţei grafice un aspect mai "clean", va trebui să activăm Bytecode Interpreter, să instalăm fonturile Microsoft şi să dezactivăm antialiasing-ul.
În primul rând, dacă nu-l aveţi deja, instalaţi utilitarul rpm-build, pentru crearea pachetelor RPM.
yum install rpm-build
Se instalează SRPM-ul corespunzător distribuţiei pe care o deţineţi (exemplul de mai jos este pentru Centos 5.4):
rpm -ivh http://centos.mirrors.lug.ro/centos/5.4/os/SRPMS/freetype-2.2.1-21.el5_3.src.rpm
Se activează TrueType Bytecode Interpreter. Deschideţi într-un editor oarecare /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec şi modificaţi linia
%define without_bytecode_interpreter 1
în
%define without_bytecode_interpreter 0
Se recompilează pachetul:
rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec
În caz că primiţi eroarea de mai jos:
[root@localhost ~]# rpmbuild --bb /usr/src/redhat/SPECS/freetype.spec error: Failed build dependencies: libX11-devel is needed by freetype-2.2.1-21.i386
va trebui să instalaţi pachetul libX11-devel:
yum install libX11-devel
Se instalează pachetul freetype nou creat (parametrul --force permite instalarea peste pachetul deja existent în sistem):
rpm -ivh --force /usr/src/redhat/RPMS/i386/freetype-2.2.1-21.i386.rpm
Acum avem nevoie de fonturile Microsoft. Nişte oameni de treabă ne-au uşurat viaţa construind .spec-ul pentru a putea genera un pachet RPM cu aceste fonturi. Să-l descărcam:
wget http://sourceforge.net/projects/corefonts/files/corefonts/1.3/msttcorefonts-1.3-4.spec/download
Pentru a putea genera rpm-ul cu fonturi avem nevoie de utilitarul cabextract (trebuie să aveţi activat repo-ul RPMforge):
yum install cabextract
Generăm rpm-ul:
rpmbuild -bb msttcorefonts-1.3-4.spec
Instalăm fonturile:
rpm -ivh /usr/src/redhat/RPMS/noarch/msttcorefonts-1.3-4.noarch.rpm
Pentru a folosi noile fonturi, descărcaţi fişierul de configurare:
wget http://www.thel.ro/.fonts.conf -O ~/
Reporniți X-ul sau computerul. Done.