Istoria calculatoarelor

De la Wiki.lug.ro
Salt la: navigare, căutare

Vă place cât de user-friendly este Windows, însă v-aţi săturat să învăţaţi să folosiţi o nouă versiune mult mai scumpă a produsului la fiecare câţiva ani. Sau poate nu vă convine să cumpăraţi un calculator nou numai pentru că noua versiune de Windows refuză să funcţioneze acceptabil pe cel vechi.

V-aţi săturat de crash-urile nenumărate, sau de necesitatea permanentă de a instala tot felul de programe antivirus, numai pentru a putea ţine computadorul în funcţiune. Sau poate vi se face părul măciucă săptămânal când auziţi despre noua vulnerabilitate descoperită în Internet Explorer.

Nu disperaţi! Pentru toate aceste probleme există soluţii. Istoria calculatoarelor nu a început şi nu se va termina cu Windows. Windows nu este nimic mai mult decât realitatea jalnică pentru milioanele de utilizatori neprofesionişti de calculatoare.

Când şi de ce a apărut Linux

Linux este atât un nucleu al sistemului de operare cât şi un termen generic pentru distribuţiile care îl folosesc. Este unul dintre cele mai cunoscute exemple de software free (liber, gratuit): spre deosebire de sistemele de operare proprietare (închise) ca Windows şi MacOS, tot codul sursă este disponibil publicului şi oricine îl poate utiliza, modifica şi redistribui în mod liber.

Iniţial, Linux a fost dezvoltat şi utilizat de entuziaşti ai calculatoarelor. De atunci, Linux a căpătat sprijinul unor corporaţii majore ca IBM, Hewlett-Packard şi Novell pentru utilizarea sa pe servere şi a câştigat popularitate pe piaţa calculatoarelor personale.

Principalele sale atuuri sunt:

  • costul scăzut (sau gratuit),
  • independenţa de un anume producător,
  • securitatea şi
  • stabilitatea.

Linux a fost dezvoltat iniţial pentru microprocesoarele Intel 386 şi suportă acum toate arhitecturile populare de calculatoare (precum şi unele mai puţin întâlnite/folosite). Este folosit în soluţii începând cu sisteme "embedded" (cum ar fi telefoanele mobile şi video-recordere), calculatoare personale şi până la super-computere.

Cost

De la caz la caz, Linux are un preţ foarte scăzut sau este gratuit. Puteţi cumpăra o carte de Linux pentru un preţ foarte mic, iar de regulă acest gen de cărţi includ şi un CD cu sistemul de operare. Altă opţiune este să downloadaţi gratuit de pe web varianta de Linux care vă interesează. Nimeni, nici măcar poliţia, nu va veni îndrăzni să vă întrebe de licenţe, bonuri de plată, sau alte lucruri care implică furtul şi pirateria, şi au tendinţa de a vă jigni.

În contrast, Windows costă o grămadă, iar acest preţ tinde să crească de la an la an şi de la versiune la versiune. Mai mult, sunteţi forţaţi de fabricant să upgrade-aţi la o versiune nouă, indiferent dacă vă convine sau nu. Când vă este lumea mai dragă vă treziţi că Microsoft refuză să mai ofere suport pentru versiunea veche, încercând astfel să impună versiunea nouă. Acest lucru este foarte evident în momentul de faţă (2007) când se încearcă impunerea noului OS Vista de către Microsoft fără a ţine cont de dorinţele clienţilor (din nefericire pentru Microsoft lucrurile merg mult mai prost decât a fost prevăzut, un număr foarte mare de firme şi organizaţii guvernamentale continuă să refuze upgrade-ul forţat, cu rezultate financiare dramatice pentru Microsoft).

Mulţi văd acţiunile Microsoft ca o formă de şantaj: plăteşti sau dacă nu te năpădesc virusurile, îţi strică computerul, îţi fură datele de credit card, etc. Ceea ce ne duce la problema independenţei de un anume producător.

Independenţa de un anume producător

În special dacă folosiţi calculatorul în cadrul unui business ar trebui să acordaţi atenţie acestui aspect. Cât de uşor este să cădeţi pradă operaţiilor de şantaj amintite mai sus? Foarte simplu, la sfârşitul acestui an (2007) Microsoft va refuza să mai vândă WindowsXP, iar activităţile de suport vor înceta şi ele nu mult după aceea.

Un asemenea lucru nu se poate întâmpla în Linux. Există în momentul de faţă câteva sute de versiuni de Linux. Numite distribuţii, relativ asemănătoare între ele, fiecare şlefuieşte în mod diferit anumite aspecte ale sistemului de operare. Compatibilitatea dintre distribuţii este foarte ridicată, costul migrării de pe o distribuţie Linux pe alta este mic sau inexistent, oferind o independenţă ridicată faţă de producător.

Securitate

Arhitectura sistemului Linux îşi trage rădăcinile direct din arhitectura sistemului Unix. Este arhitectura de sistem care s-a impus începând cu anul 1969 şi constituie baza modelului de securitate şi stabilitate pentru întreaga industrie de calculatoare. Microsoft nu a avut nimic de adăugat la acest model, dimpotrivă, încă de la bun început cu sistemul DOS a pornit pe o cale paralelă încercând să reinventeze roata. Nimeni nu ar avea nimic de comentat dacă Microsoft ar fi reuşit să vină cu un sistem mai bun, însă din păcate nu a reuşit, iar rezultatele sunt devastatoare.

Anual se cheltuiesc miliarde de dolari pentru a repara greşelile făcute de Microsoft, evident cei care plătesc sunt utilizatorii acestor sisteme. În foarte multe cazuri profesionalismul celor implicaţi în dezvoltarea sistemului Windows a fost pus sub semnul întrebării. De exemplu ideea de rula automat orice fel de garbage care-ţi vine prin email, nu contează că emailul respectiv nu a fost solicitat şi nu ai idee de unde vine.

Virusurile, programele spyware, trojans, keystroke loggers, dialers, broawser hijackers, toate acestea funcţionează datorită arhitecturii folosite de Microsoft. Deşi posibile şi sub Linux sau în mod mai general sub Unix, funcţionarea acestor programe este împiedecată de modul în care sistemul a fost pus cap la cap. Cel puţin până acum nu am auzit la televizor la ştiri cum a dat un virus iama prin maşinile Linux sau Unix. Auzim însă săptămânal acest lucru despre maşinile Microsoft.

Stabilitate

Despre problemele de stabilitate Windows ar fi multe de spus, nu îndrăznesc să vă plictisesc. Le cunoaşteţi foarte bine. Încep în mod benign cu The Blue Screen of Death pentru a evolua rapid şi a necesita o formatare a hard-discului şi o reinstalare a sistemului.

Ca şi securitatea, stabilitatea din Linux este dată şi ea de arhitectură. La acesta se adaugă modul deschis în care sistemul a fost dezvoltat. Codul sursă fiind public, va fi inspectat de un număr uriaş de developeri (număr mult mai mare decât ce îşi permite să ţină o firmă pe nota de plată). Există apoi foarte multe forumuri web unde utilizatorii Linux raportează problemele pe care le întâmpină. Rezultatul este că problemele vor fi rezolvate rapid (de regulă zile dacă nu ore), iar utilizatorii vor putea instala noua versiune a programului respectiv Comparaţi asta cu modul de lucru Microsoft unde rezolvarea unei probleme durează în medie luni de zile.

Majoritatea distribuţiilor Linux au un ciclu de software release de şase luni. Adică, la fiecare şase luni o versiune nouă a sistemului de operare este publicată sub formă de imagini de CD-uri de instalare. Ca utilizator rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă updataţi sistemul sau nu. Doriţi să updataţi sistemul şi între release-uri? Nici o problemă, majoritatea distribuţiilor Linux vă permit acest lucru prin intermediul unui software specializat care downloadează versiunile noi ale programelor direct de pe serverul producătorului.


Este Linux pentru mine?

Evident! Nu este greu de instalat, nu este greu de folosit. Milioane de utilizatori au trecut prin ciclul de învăţare Linux fără probleme. Mulţi l-au găsit ca fiind mai simplu decât ciclul de învăţare Windows. Mai multe informaţii aici:


Legături externe

Linux definit pe Wikipedia

Sursele nucleului Linux - Site-ul primar de distribuţie

Mirror-uri locale pentru sursele nucleului Linux: http ftp