Tutorial Shell Scripting

De la Wiki.lug.ro
Salt la: navigare, căutare

Bazele programarii Shell (bash)

Cum scriem scripturi shell

Urmatorii pasi sunt necesari pentru scrierea scripturilor shell:

  • folositi editorul dumneavoastra preferat (eu folosesc mcedit); primul rand din fisier trebuie sa fie urmatorul:
#!/bin/bash
  • dupa scrierea scriptului, setati permisiunile fisierului dupa cum urmeaza:
chmod permisiuni script

Exemplu:

# chmod +x scriptul-meu
# chmod 755 scriptul-meu
  • executarea scriptului dupa cum urmeaza:
Sintaxa
 
bash scriptul-meu
sh scriptul-meu
./scriptul-meu

Exemple

# bash scriptul-meu
# sh scriptul-meu
# ./scriptul-meu

Acum suntem pregatiti sa scriem primul script shell care va afisa "Acesta este primul meu script". Vom crea fisierul scriptul-meu.sh in care vom pune liniile de mai jos. Crearea fisierului si scrierea lui se va face folosind comenzile:

# touch scriptul-meu.sh
# mcedit scriptul-meu.sh
#!/bin/bash

clear
echo "Acesta este primul meu script"

Dupa salvarea fisierului putem rula scriptul cu urmatoarea comanda:

# ./scriptul-meu.sh

Vom observa ca scriptul nu a fost rulat deoarece nu am setat atributul de executie scriptului. Pentru a face acest lucru vom rula comanda:

# chmod +x scriptul-meu.sh

Acest script va sterge ecranul si va afisa apoi pe acesta "Acesta este primul meu script" Pentru scripturi scrise in shell scripting este recomandat sa se foloseasca extensia .sh penntru a fi mai usor recunoscute.

Exercitiu. Scrieti si executati urmatorul script:

#!/bin/bash
clear
echo "Buna $USER"
echo "Astazi este"; date
echo "Numarul userilor logati este"; who | wc -l
echo "Calendarul este"
cal

Variabilele in Shell

In shell scripting exista doua tipuri de variabile:

  • Variabilele sistemului, acestea sunt create si mentinute de catre linux, si sunt scrise cu majuscule;
  • Variabilele definite de catre utilizator, acestea sunt scrise cu minuscule.

Pentru a vizualiza o lista cu toate variabilele sistemului si valorile atribuite acestora, se poate da comanda shell:

# set

Pentru a vizualiza doar valorile unor anumite variabile se pot da comenzile:

# echo $USER
# echo $HOME

Cum sa utilizam variabilele definite de utilizator

Sintaxa

numele_variabilei=valoare

Urmatoarea atribuire este corecta:

# numar=10

Urmatoarea nu este corecta, deoarece numele variabilei trebuie sa se afle in stanga semnului egal iar valoare atribuita acesteia in dreapta.

# 10=numar

Salvati si executati urmatorul script

#!/bin/bash
clear
numar=10
echo $numar

Reguli in definirea variabilelor (atat cele ale sistemului cat si cele definite de utilizator)

  • Variabilele pot fi formate din cel putin un caracter alfanumeric sau pot incepe cu un caracter "underscore" (_) urmat de cel putin un caracter alfanumeric.
Exemple

HOME
SYSTEM_VERSION
vehicul
numar
  • Nu folosite spatii in nici una din partile semnului egal.

Urmatoarea atribuire este corecta:

numar=10

Urmatoarele atribuiri sunt insa incorecte:

numar =10
numar= 10
numar = 10
  • Variabilele sunt case-sensitive, la fel ca si numele fisierelor in linux. Urmatoarele variabile nu sunt identice, ci diferite:
no=10
No=11
NO=20
nO=2
  • Pot de asemenea fi definite variabile nule, dupa cum se vede in exemplul urmator:
vehicul=
vehicul=""

Cum afisam si accesam variabilele definite de utilizator

Pentru a afisa si accesa variabilele definite de utilizator se va utiliza:

Sintaxa:

$numele_variabilei

Definirea variabilei vehicul si numar se va face dupa cum urmeaza:

# vehicul=autobuz
# numar=10

Pentru afisarea variabilelor se va folosi:

# echo $vehicul
# echo $numar

Pentru afisarea valorii variabilei vehicul nu folositi echo vehicul deoarece va afisa cuvantul vehicul si nu continutul acestei variabile.

Exercitiu: scrieti si rulati urmatorul script. Va atentionam ca am introdus intentionat anumite greseli pentru a va testa vigilenta.

#!/bin/bash

numele_meu=ADI
sistemul_meu=DEBIAN
numarul_meu=10
echo "Numele meu este $numele_meu"
echo "Sistemul meu este $sistemul_meu"
echo "Numarul meu este $numarul_meu, poti vedea acest numar?"

Comanda echo

Aceasta comanda este folosita pentru a afisa pe ecran text sau valori ale unor variabile.

Sintaxa generala a comenzii este:

#echo [optiuni] [insiruire de caractere, variabile...]

Optiunile folosite sunt urmatoarele:

-e activeaza interpretarea caracterului backslash in sirul de caractere care urmeaza

-E dezactiveaza interpretarea acestuia

\\ afiseaza caracterul backslash in sine

\a efectueaza o avertizare sonora (eu sunt la distanta de server in acest moment)

\b are efectul apasarii tastei backspace de pe tastatura, sterge ultimul caracter afisat

\c sterge sirul de caractere care urmeaza acestei comenzi, va fi afisat doar ceea ce este in fata lui "\c"

\n face trecerea la o linie noua

\r are efectul apasarii tastei enter

\t afiseaza caracterul tab (invizibil)

Operatii aritmetice

Pentru efectuarea operatiilor aritmetice este folosira comanda expr:

Sintaxa:

expr argument1 operator_matematic argument2

Operatorul matematic poate fi:

+ adunarea

- scaderea

/ impartirea

% restul impartirii

* inmultirea

Exista si alti operatori matematici insa acestia vor fi discutati mai tarziu pe parcursul acestui tutorial.

Observatie:

  • in exemplul de mai jos executia comenzii expr se face folosind ghilimele inclinate, si nu ghilimele simple si nici duble; urmatoarele exemple sper sa va lamureasca in legatura cu folosirea ghilimelelor pentru executia comenzilor:
#echo "expr 4 + 5"
#echo 'expr 4 + 5'
#echo `expr 4 + 5`

Trebuie mentionat ca intotdeauna folosirea ghilimelelor inclinate are ca efect executia comenzii shell care se afla intre acestea si folosirea in script a rezultatului obtinut prin executarea comenzii respective. Acest lucru este universal valabil in programarea shell, nu numai in cazul comenzii expr.

Mai multe despre ghilimele

In programarea de tip shell bash exista trei tipuri de ghilimele:

"ghilimele duble" - tot ceea ce se afla intre glilimele duble este considerat doar o insiruire de caractere, cu exceptia caracterelor \ si $

'ghilimele simple' - tot ceea ce se afla intre ghilimele simple va ramane neschimbat

`glilimele inclinate` - sunt folosite pentru a executa comanda aflata intre acestea

Exemple:

#echo "Astazi este data"
#echo "Astazi este `date`"

Se observa ca in primul caz a fost afisat sirul de caractere "Astazi este data" iar in cel de-al doilea caz este afisata data de astazi.

Exit Status - Starea de exit

De obicei, in Linux, daca o anumita comanda sau script au fost executatate, ele returneaza doua tipuri de valori, care sunt folosite pentru a vedea daca comanda sau scriptul au fost executate corect sau nu.

Daca valoarea returnata este 0 atunci comanda a fost executata cu succes iar daca valoarea returnata este diferita de 0 atunci a aparut o eroare in executarea comenzii sau a scriptului.

Pentru a avea valoarea starii de exit, se foloseste variabila speciala $?. Urmatoarele exercitii sper sa va lamureasca in legatura cu folosirea acestei variabile speciale.

Exemple:

# expr 1 + 2
# echo $?

# echo Buna ziua
# echo $?

# wildwest sunt_obosit?
# echo $?

# date
# echo $?

# echon $?
# echo $?

Declaratia de citire (read)

Aceasta declaratie este folosita pentru preluarea datelor de la utilizator prin intermediul tastaturii si memorarea datelor in variabile.

Sintaxa
read variabila1, variabila2,... variabilaN

Urmatorul script ii cere utilizatorului numele si apoi asteapta introducerea acestuia de la tastatura. Utilizatorul introduce numele la tastatura (dupa scrierea numelui trebuie apasata tasta ENTER) si numele introdus prin intermediul tastaturii este memorat in variabila fname

#mcedit script.sh
#
#script pentru citirea numelui de la tastatura
#
echo "Numele dumneavoastra va rog:"
read fname
echo "Buna $fname, ma bucur de cunostinta!"

Rularea acestuia se va face in felul urmator:

#chmod 755 script.sh
#./script.sh
Numele dumneavoastra va rog:adrian
Buna adrian, ma bucur de cunostinta!

Meta caracterele (folosite pentru specificarea globala a numelui unui fisier)

Meta caracterul:

* - potriveste orice caracter sau grup de caractere
? - potriveste orice caracter dar numai unul
[...] - inlocuieste doar cu caracterele aflate intre paranteze
Exemple

#ls /bin/[a-c]*

va afisa toate fisierele si directoarele din directorul /bin care incep cu litera a, b sau c

#ls /bin/[!a-f]*   sau   #ls /bin/[^a-f]*

va afisa toate fisierele si directoarele din directorul /bin cu exceptia celor care incep cu un caracter aflat in seria mentionata

Mai multe comenzi intr-o singura linie de comanda

Sintaxa
#comanda1; comanda2
Exemple
#date; who

Comanda de mai sus va afisa data de astazi urmata de userul cu care suntem logati. In exact acelasi scop poate fi folosita si urmatoarea linie de comanda:

#date who

Procesarea liniei de comanda

Incercati urmatoarea comanda (se presupune ca fisierul script.sh nu exista pe sistemul dumneavoastra):

#ls script.sh

Va fi afisat un mesaj asemanator cu urmatorul:

- script.sh: No such file or directory

ls este numele unei comenzi efective si shell-ul o executa in momentul in care aceasta este tastata la prompter. Acum ia nastere o alta intrebare Ce sunt comenzile?. Ce se intampla cand tastam #ls script.sh? Primul cuvant al liniei de comanda este ls - numele comenzii ce urmeaza sa fie executata. Orice altceva pe acea linie este citit ca fiind un argument pentru comanda respectiva.

#tail +10 script.sh

Numele comenzii este tail iar +10 si script.sh sunt considerate argumente ale acestei comenzi. Nota: $# detine numarul de argumente specificate in linia de comanda. Iar $* sau $@ se refera la toate argumentele date scriptului.

De ce sunt necesare argumentele in linia de comanda

1. Pentru a spune comenzii sau utilitarului ce optiuni sa foloseasca.

2. Pentru a informa comanda sau utilitarul ce fisier sau grup de fisiere sa foloseasca.

Sa luam de exemplu comanda rm care este folosita pentru stergerea unui fisier, dar cum ii vom spune noi acestei comenzi ce fisier sa stearga (ea nu ne va intreba ce fisier dorim sa stergem). Ceea ce vom face este sa rulam comanda urmatoare:

#rm {numele fisierului}

In acest exemplu rm este comanda iar numele-fisierului este fisierul pe care dorim sa il stergem. In acest mod ii precizam explicit comenzii rm ce fisier sa stearga. Astfel noi comunicam cu comanda rm specificand numele fisierului. De asemenea pot fi transmise prin intermediul liniei de comanda anumite argumente scriptului pe care il rulam.

In cazul scripturilor shell:

#script.sh unu doi

script.sh este numele scriptului rulat unu reprezinta primul argument trecut scriptului prin intermediul liniei de comanda doi reprezinta cel de-al doilea argument.

In cadrul scriptului nostru, daca dorim sa ne referim la aceste argumente o vom face in felul urmator: $0 reprezinta numele scriptului $1 are valoarea unu $2 are valoarea doi

In acest exemplu variabila predefinita $# are valoarea 2 deoarece au fost introduse doar doua argumente scriptului nostru. Trebuie notat faptul ca la un moment dat pot fi folosite un numar de maxim 9 argumente notate de la $1 la $9. Notatiile $1...$9 reprezinta parametrii de pozitie. Urmatorul script va fi folosit pentru afisarea si prelucrarea argumentelor liniei de comanda:

#!/bin/sh
#
#folosirea argumentelor
#
echo "Numarul de argumente din linia de comanda este de $#"
echo "$0 este numele scriptului"
echo "$1 reprezinta primul argument"
echo "$2 reprezinta cel de al doilea argument"
echo "toate argumentele sunt: $* sau $@"

Pentru rulare se vor folosi comenzile:

#chmod 755 script.sh
#./script.sh

Nota Nu se pot atribui alte valori parametrilor de pozitie in cadrul scriptului.

Urmatoarele declaratii sunt invalide:

$1 = doi
$2 = unu

Redirectarea intrarilor si iesirilor standard

In cea mai mare parte comenzile au iesirile spre monitor iar intrarile sunt luate de la tastatura, dar in Linux, ca si in alte sisteme de operare, se pot trimite iesirile catre fisiere sau de asemenea citirea intrarilor din fisiere.

Exemplu:
#ls

comanda de mai sus afiseaza rezultatul pe monitor. Pentru directionarea rezultatului intr-un fisier va fi folosita comanda:

#ls > numele_fisierului

Exista trei mari simboluri de redirectare:

>, >> si <

Simbolul ">"

Sintaxa:
#comanda_linux > numele_fisierului

Rezultatul rularii comenzii respective va fi trimis catre fisier. Trebuie mentionat faptul ca daca fisierul in care este trimis rezultatul nu exista, atunci acesta este creat iar daca exista, continutul acestuia va fi inlocuit.

Simbolul ">>"

Sintaxa:
#comanda_linux >> nume_fisier

Daca fisierul nu exista atunci el este creat iar daca exista, continutul rezultat in urma rularii comenzii va fi pus la sfarsitul fisierului fara a se pierde nimic din informatia continuta initial in fisier.

Simbolul "<"

Sintaxa:
#comanda_linux < nume_fisier

Acest simbol este folosit pentru preluarea informatiilor necesare rularii comenzii nu din tastatura ci din fisierul respectiv.

Exemplu:
#cat < nume_fisier

De asemenea pot fi folosite mai multe simboluri de redirectare in aceeasi linie de comanda, la fel ca in exemplul urmator:

#cat > source_name
alina
linux
daniel
mele
#sort < source_name > sorted_name
#cat sorted_name
alina
daniel
linux
mele

In exemplul anterior comanda sort a preluat datele de intrare din fisierul source_name iar rezultatul a fost redirectat catre fisierul sorted_name. Un alt exemplu ar putea fi comanda urmatoare:

#tr "[a-z]" "[A-Z]" < sorce_name > majuscule_name
#cat majuscule_name
ALINA
DANIEL
LINUX
MELE

Comanda tr a fost folosita aici pentru transformarea minusculelor in majuscule dupa care rezultatul a fost scris in fisierul majuscule_name.

Semnul PIPE

Acesta reprezinta modalitatea de conectare a iesirii unei comenzi de intrarea unei alte comenzi fara folosirea unui fisier temporar. Acestea sunt folosite pentru rularea a doua sau mai multe comenzi in aceeasi linie de comanda.

Sintaxa
#comanda1 | comanda2
Exemplu:
#who | sort

Aceasta comanda va returna o lista a utilizatorilor logati pe masina respectiva intr-o ordine sortata.

#who | wc -l

Va returna numarul de useri total logati in sistem.

#who | grep root

Va returna doar logarile cu userul root.

Filtrele

Daca in linux o comanda isi accepta intrarea din intrarea standard si rezultatul acesteia este o iesire standard atunci comanda respectiva este cunoscuta sub numele de filtru. Ca exemplu presupunem ca avem fisierul nume.txt care contine 100 de linii si din acesta am dori sa scoatem liniile de la 20 la 30 iar rezultatul sa il punem in fisierul flist. Pentru aceasta vom folosi comanda urmatoare:

#tail +20 < nume.txt |head -n 30 > flist

In acest comanda head este un filtru deoarece intrarea acesteia este preluata din rezultatul comenzii tail si rezultatul acesteia este directionat in fisierul flist. Un alt exemplu il reprezinta comanda urmatoare:

#sort < snume | uniq > u_snume

Ce sunt procesele

Procesul este un fel de program sau sarcina pentru calculatorul nostru. Un exemplu ar putea fi:

#ps fax

Aici apare o lista a tuturor proceselor de pe sistemul nostru in momentul de fata. Fiecarui proces in linux ii este asociat un PID sau process-id format dintr-un numar care ia valori intre 0 si 65535.

De ce sunt necesare procesele

Dupa cum se stie linuxul este un sistem de operare pe care poate rula mai mult de o singura sarcina la un moment dat daca se doreste acest lucru.

Exemplu:

#ls / -R | wc -l

Aceasta comanda va afisa numarul total de fisiere existe pe sistemul dumneavoastra, doar ca ii va lua o anumita perioada de timp sa faca acest lucru. Pentru a nu fi nevoiti sa asteptam finalizarea comenzii curente si abia apoi sa putem executa o noua comanda, se poate rula comanda curenta in background. Acest lucru se poate face in felul urmator.

#ls / R | wc -l &

Se observa folosirea caracterului ampersand (&) la finalul comenzii, avand ca efect executarea comenzii in background si oferindu-ne imediat posibilitatea de executie a unei noi comenzi.

Comenzi linux referitoare la procese

ps - pentru afisarea proceselor care ruleaza in momentul respectiv

kill {PID} - pentru oprirea procesului identificat prin pid-ul din cadrul comenzii

killall {numele-procesului} - pentru oprirea procesului cu numele respectiv.

Nota: atentie sa nu dati kill procesului sshd. ps -ag - pentru aflarea de informatii despre toate procesele care ruleaza

kill 0 - pentru oprirea tuturor proceselor cu exceptia propriei conexiuni pe sistem

ps aux - pentru afisarea proceselor si o lista a userilor carora apartin aceste procese

top - pentru obtinerea unei liste a proceselor cu utilizarea memoriei si a procesorului de catre acestea, cu update in timp real

pstree - pentru obtinerea unei structuri arborescente a proceselor

Constructii in programarea structurata BASH shell

Introducere

Luarea deciziilor este foarte importanta atat in viata de zi cu zi cat si in programarea calculatoarelor. Acest capitol face o scurta introducere in constructiile programarii bash, cum ar fi:

  • Luarea deciziilor
  • Cicluri

Exista diferente intre luarea deciziilor in viata de zi cu zi fata de deciziile pe care le iau calculatoarele? Deciziile sunt complicate pentru noi, oamenii, pe cand tot ceea ce intelege un calculator este sub forma de 0 (zero) si 1 care reprezinta Da sau Nu. Pentru a putea intelege toate acestea vom folosi in continuare bc - Calculator pentru linux.

#bc

Dupa pornirea acestui program bc este pornit si asteapta introducerea comenzilor de la tastatura. Daca vom tasta 5 + 2 vom observa:

#5 + 2
#7

7 este raspunsul pe care l-am primit de la acest program, adica rezultatul adunarii dintre 5 si 2. Puteti incerca in continuare:

#5 - 2
#5 / 2
#5 > 2

Vom observa ca rezultatul ultimei operatii va fi 1. bc compara cele doua valori si daca raspunsul este afirmativ (YES) ne va afisa valoarea 1. Puteti incerca acum:

#5 < 2
#0

0 indica faptul ca valoarea expresiei de mai sus este falsa. Pentru a ne clarifica mai bine raspunsurile date de acest program, pute incerca comparatiile de mai jos:

#5 > 12
#5 == 10
#5 != 2
#5 == 5
#12 < 2

Conditia if

Conditia if este folosita pentru luarea deciziilor in scripturile shell, daca valoarea conditiei este 1 sau YES atunci comanda este executata.

Syntax:

if condition
   then
       command1 if condition is true or if exit status
       of condition is 0 (zero)
       ...
       ...
fi

O definitie a conditiei ar putea fi urmatoare:

"Conditia nu este decat o simpla comparatie intre doua valori"

Expresia poate fi definita astfel:

"O expresie este o combinatie de valori, operatori relationali (cum ar fi >, <, <> etc.) si operatori matematici (cum ar fi +, -, / etc.)"

In continuare sunt prezentate cateva exemple de expresii:

5 > 2
3 + 6
3 * 65
a < b
c > 5
c > 5 + 30 -1

Tastati urmatoare comenzi, presupunand ca exista fisierul numit file

#cat file
#echo $?

Comanda cat returneaza starea de exit 0, daca a fost executata cu succes, iar aceasta poate fi folosita in cazul conditiei if dupa cum se poate vedea in scriptul urmator:

# cat > fisier
#!/bin/sh
#
#Script pentru printarea fisierul
#
if cat $1
then
echo -e "\n\nFisierul $1, a fost gasit si afisat cu succes..."
fi

Rulati scriptul de mai sus dupa cum urmeaza:

# chmod 755 fisier
# ./fisier file

Numele scriptului este fisier ($0) si file este argumentul (care este $1).

Explicatii detaliate:

Daca comanda cat gaseste fisierul file si il afiseaza pe ecran, inseamna ca aceasta comanda a fost executata cu succes si starea ei de exit este 0. Astfel conditia noastra if este de asemenea adevarata si declaratia echo -e "\n\nFisierul $1, a fost gasit si afisat cu succes..." este executata cu succes. Daca comanda cat nu este executata cu succes atunci valoarea starii de exit returnata de aceasta este diferita de zero si declaratia echo -e "\n\nFisierul $1, a fost gasit si afisat cu succes..." nu este executata de catre shell.

Comanda test sau [ expresie ]

Comanda teste sau [ expresie ] este folosita pentru a vedea daca o expresie este adevarata, si daca aceasta este adevarata este returnata valoarea zero(0). Altfel, este returnat nonzero pentru fals.

Sintaxa

test expresie SAU [ expresie ]

Exemplu

Urmatorul script ispositive verifica daca argumentul care ii este dat este pozitiv sau nu.

#!/bin/sh
#
# Script to see whether argument is positive
#
if test $1 -gt 0
then
echo "numarul $1 este pozitiv"
fi

Se ruleaza in modul urmator:

# chmod 755 ispositive
# ./ispositive 5
numarul 5 este pozitiv
# ./ispositive -45
Nu este afisat nimic

Test sau [ expresie ] opereaza cu:

* Intregi (Numere fara punct zecimal)
* Tipuri de fisiere
* Caractere ale stringurilor

Operatori matematici sunt urmatorii:

-eq (este egal cu)

-ne (nu este egal cu)

-lt (mai mic decat)

-le (mai mic sau egal decat)

-gt (mai mare decat)

-ge (mai mare sau egal decat)

Operatori pentru stringuri:

stringul1 = stringul2 (stringul1 este egal cu stringul2)

stringul1 != stringul2 (stringul1 nu este egal cu stringul 2)

stringul1 (stringul1 este ne null sau nedefinit)

-n stringul1 (stringul1 este ne null si exista)

-z stringul1 (stringul1 este nul si exista)

Pentru fisiere si directoare tipurile de operatori sunt:

-s fisier (fisierul care nu este gol)

-f fisier (fisierul exista si nu este un director)

-d fisier (este director, exista si nu este fisier)

-w fisier (fisierul are drepturi de scriere)

-r fisier (fisierul are atributul doar de citire, read-only)

-x fisier (fisierul are atribut de executie)

Operatorii logici sunt:

! expresie (logic NOT)

expresie1 -a expresie2 (logic AND)

expresie1 -o expresie2 (logic OR)

if...else...fi

Daca conditia data este adevarata atunci comanda1 este executata, altfel comanda2 este executata.

Sintaxa:
if condition
then
	conditia este zero (adevarata - 0)
	se vor executa toate comenzile pana la else
else
	daca conditia nu este adevarata
	se executa toate comenzile pana la fi
fi

Spre exemplu, scrieti si rulati scriptul urmator: #mcedit este_poz.sh

#!/bin/sh
#
# Script pentru a observa daca argumentul este pozitiv sau negativ
#
if [ $# -eq 0 ]
then
echo "$0 : Trebuie sa introduceti un intreg"
exit 1
fi

if test $1 -gt 0
then
echo " $1 este un numar pozitiv
else
echo " $1 este un numar negativ"
fi

Il puteti rula dupa cum urmeaza:

#chmod +x este_poz.sh
#./este_poz.sh 5
5 este un numar pozitiv
#./este_poz
./este_poz : Trebuie sa introduceti un intreg
#./este_poz.sh -5
-5 este un numar negativ

Explicatii detaliate: Prima parte a scriptului verifica daca argumentul este dat in linia de comanda, si daca acesta nu este dat afiseaza un mesaj de eroare. If-ul testeaza daca numarul de argumente este sau nu egal cu 0. Daca au fost date scriptului argumente in linia de comanda atunci declaratia din if devine falsa, iar daca a fost dat un argument scriptului, aceasta cpata valoarea de adevar true. Mai jos se verifica daca argumentul, care acum exista este pozitiv sau negativ si se afiseaza un mesaj corespunzator.

Se pot folosi de asemenea si if-uri grupate:

#mcedit if_grupat.sh
#!/bin/sh
os=0

echo "1. Windows (XP)"
echo "2. Linux (Debian)"
echo -n "Alegeti sistemul preferat de operare [1 or 2]? "
read os

if [ $os -eq 1 ] ; then
	echoo "Ai ales Windows (XP)"
else
	if [ $os -eq 2 ] ; then
		echo "Ai ales Linux (Debian)"
	else
		echo "Astazi esti foarte nehotarat"
	fi
fi
#chmod +x if_grupat.sh

Se poate observa foarte bine in scriptul de mai sus folosirea grupata a if-ului.

Sintaxa acestui tip de declaratie este urmatoarea:

if conditie
then
	if conditie
	then
		...
		...
		comenzi
	else
		...
		...
		comenzi
	fi
else
	...
	...
	comenzi
fi

Articol original in limba engleza: http://www.freeos.com/guides/lsst/

Traducere a fost inceputa de catre Simionov Daniel Adrian.